334,708 matches
-
critica o specie a teoreticului și să aibă reușite sau nereușite în acest sens? Teoria criticii se încheagă din însăși materia ei, din concretul literar asupra căruia ea se apleacă, și pe care aspiră să-l introducă într-o anumită structură. Despre acest proces a scris niște pagini admirabile Lucian Raicu. Totul depinde, însă, de viziunea creatoare a criticului, de felul în care el (re)organizează și (re)creează uriașa cantitate de pagini tipărite cu care echivalăm, strict cantitativ, o literatură
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
și (re)creează uriașa cantitate de pagini tipărite cu care echivalăm, strict cantitativ, o literatură. Aș cita aici un fragment dintr-un studiu călinescian, Tehnica criticii și a istoriei literare: "În istorie, și mai ales în istoria literară, nu există structuri obiective, ci numai categorii, puncte de vedere. Au existat oare Renașterea, Romantismul? Au fost succesiuni de fapte indiferente, care nu s-au impus ca structuri decât atunci când câteva minți geniale (...) au început să întrevadă în fapte unele organizări. (...) E de
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
criticii și a istoriei literare: "În istorie, și mai ales în istoria literară, nu există structuri obiective, ci numai categorii, puncte de vedere. Au existat oare Renașterea, Romantismul? Au fost succesiuni de fapte indiferente, care nu s-au impus ca structuri decât atunci când câteva minți geniale (...) au început să întrevadă în fapte unele organizări. (...) E de ajuns ca un alt cap formator să sfărâme aceste structuri și să întocmească pe baza faptelor altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
oare Renașterea, Romantismul? Au fost succesiuni de fapte indiferente, care nu s-au impus ca structuri decât atunci când câteva minți geniale (...) au început să întrevadă în fapte unele organizări. (...) E de ajuns ca un alt cap formator să sfărâme aceste structuri și să întocmească pe baza faptelor altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte unghiuri istorice". Chiar dacă, personal, mizez mai mult pe obiectivitate (și cred în existența unor structuri obiective), propozițiile șocante ale lui G. Călinescu au întemeierea lor
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de ajuns ca un alt cap formator să sfărâme aceste structuri și să întocmească pe baza faptelor altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte unghiuri istorice". Chiar dacă, personal, mizez mai mult pe obiectivitate (și cred în existența unor structuri obiective), propozițiile șocante ale lui G. Călinescu au întemeierea lor. Am ajuns la al treilea reproș adus criticii literare. Că este numai o "față a adevărului, o specie, și nu adevărul însuși". Firește. Opera literară se legitimează printr-un adevăr
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
din trecut" și că nu ar avea dreptul, mai mult decât orice om de pe stradă, să ne spună cum să ne organizăm viața. Paul Johnson devine de-a-dreptul nociv când declară că "intelectualii... nu numai că ar trebui ținuți departe de structurile puterii, dar ar trebui să facă obiectul unei suspiciuni speciale atunci când încearcă să ofere colectivității un sfat" ( Am crezut, în prima clipă, că glumește. Ei bine, nu). Poate că într-o bună zi oamenii de pe stradă, educați cu toții, cunoscători de
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
a răspunsului emoțional la stimulii Cărții ca și la cei ai contextului acesteia. Tobă de carte, fostul nostru coleg de redacție, din anii '60, de la revista Familia abia reînființată, nu "fuge de viață", ci o caută pe palierul predestinat al structurii interioare și al vocației de care dă dovadă, cel al lecturii insațiabile, răspunzînd parcă într-un mit borgesian al exhaustivului, pururi urmărit și, firește, niciodată atins. Departe de-a constitui un stigmat al "obtuzității", erudiția e, în astfel de cazuri
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
nici un episod major al experienței lui Humbert Humbert și nici tensiunea, umorul sau ironia cu care narează călătoria sa în alte lumi-amoroase sau geografice - pe scenă nu au fost speculate cele două, să spunem, din ipostazele esențiale construcției teatrale. Predomină structura narativă, cea a romanului, și, deci, fațeta de povestitor a lui Humbert, lipsind cea de personaj-autor, Humbert cel angajat direct în relația cu nimfeta Lolita, Humbert cel care povestește ce simte, ce vede, ce se naște și ce crește în
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
s-au comis - rușine autorilor! - să ne gândim doar la influențele lor catalizatoare. - Toate acestea se petreceau într-un climat opresiv, în care, din păcate s-a desfășurat cea mai mare parte a vieții dumneavoastră. - Eu am avut ceva din structura unui aventurier intelectual. Mi-a plăcut să mă situez contra curentului, fără să fac caz de asta. Am făcut-o însă cu discreție. Climatul era relativ opresiv, dar erau cărți care puteau duce la eliminarea mea și a altora din
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
cînd discursul post-modern are audiență, în speță, în mediul satisfăcut de sine al învingătorilor, discursul fundamentalist se bucură de succes în rîndul celor învinși. Michael Hardt și Antonio Negri descifrează în noțiunea de fundamentalism o obstinată rămînere pe loc a structurilor premoderne, un "refuz al evoluției istorice în curs": "Neputința și excluderea, subliniază Maria-Ana Tupan, sînt cele care generează violența izbucnirilor de naționalism din enclave tradiționaliste". Să adăugăm că nici noi nu sîntem scutiți de un fel de fundamentalism, care este
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
au practicat-o, prin contribuția lui Blaga. Și "cu ce este mai puțin operativă o reprezentare a timpului havuz decît «cascada» parazitării speciilor din Le Parasite de M. Serres?". Tot în raport cu autorul Laudei somnului, n-am putea aplica oare teza structurii mitului ca ars combinatoria, emisă de același Michel Serres, asupra eseurilor și poeziilor acestuia? Patul lui Procust e în măsură a ilustra "multiplicarea și destabilizarea vocii narative" (în maniera în care Julie Kristeva îl examina pe M. Bahtin). Romanele lui
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
unor iminente și reale dificultăți de stabilire a criteriilor diferențiatoare, Monica Mihaela Busuioc ne oferă prin Munca și răsplata ei un studiu demn de toată lauda nu atît datorită caracterului exhaustiv, cît rigurozității cu care reușește - cred, definitiv - să articuleze structura unei întregi și complicate terminologii. Un studiu fundamental, probabil rezultat al unor ani întregi de cercetare. Monica Mihaela Busuioc - Munca și răsplata ei: Secolele XVII - XVIII. Studiu de terminologie, Cuvînt înainte de Dinu C. Giurescu, Fundația Națională pentru Știință și Artă
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
critice stereotipe pe marginea lui Martin Walser, despre care se spune că este un maestru al discursurilor echivoce. Oricum, opera sa favorizează receptări derutante și din pricina dezechilibrului dintre calitățile retorice și cele narative ale discursului, dintre vehemența limbajului și fragilitatea structurilor epice sau cea a personajelor. Nici judecățile critice ale lui Marcel Reich-Ranicki despre cărțile lui Martin Walser, emise de-a lungul a patru decenii, nu s-au îndepărtat în esență prea mult de verdictul dat de Friedrich Sieburg. Ciudat este
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
realități, un care nu se învîrte în nici un caz în jurul literaturii și-al scriitorului: �Scriitorii din zona noastră central-europeană și estică vor trebui, desigur, să-și reconsidere ei înșiși statutul actual, - o poziție ceva mai modestă în societate și în structurile Puterii, așa cum este peste tot în lume"... Din păcate și Ion Pop cultivă o anume demagogie ocolind cu grație condiția materială a scriitorului și intelectualului, în general. Autorul vede în continuare scriitorul ca rezistent, ca un om care trebuie să
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
avea asupra propriei lor culturi. Am încercat, așadar, să mă apropiu treptat, știind că niciodată nu voi putea avea privirea interioară și că voi rămâne întotdeauna un străin. Dar ești din ce în ce mai puțin distant față de o țară, pe măsură ce pătrunzi în cunoașterea structurilor fundamentale care-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la primele
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pe care ați făcut-o în această zonă, deci aveați deja posibilitatea de a face comparații, de a confrunta diversele culturi balcanice... Primele indicii m-au făcut să-mi modific treptat principalele ipoteze de interpretare. De ce? întâi de toate, fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
posibilitatea de a face comparații, de a confrunta diversele culturi balcanice... Primele indicii m-au făcut să-mi modific treptat principalele ipoteze de interpretare. De ce? întâi de toate, fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
de a confrunta diversele culturi balcanice... Primele indicii m-au făcut să-mi modific treptat principalele ipoteze de interpretare. De ce? întâi de toate, fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai înainte, căci am vizitat țări
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai înainte, căci am vizitat țări arabe, am predat acolo și am publicat cercetări despre ele. Așadar, niște structuri ale înrudirii, ferme. Și aveam posibilitatea să le cercetez în mod direct, pentru că puteam eu, un străin, să adun vocabularul de care se servesc românii ca să desemneze diferitele categorii de rude. Am notat genealogiile, în convorbirile avute cu informatorii din
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
dar, în sfârșit, substratul e prezent. E prezent, într-un anume fel... Tot așa, modul în care sunt clasificate rudele din punctul de vedere al lateralității, constituiau de asemenea o problemă... Deci, pe de o parte, eram în prezența unor structuri absolut ferme, analoge, în propozițiile lor, cu structurile rudeniei ce puteau fi studiate în țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, - iar pe de altă parte se petrecea ceva diferit. Prin urmare, ceea ce se petrecea aici nu putea fi interpretat decât
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
într-un anume fel... Tot așa, modul în care sunt clasificate rudele din punctul de vedere al lateralității, constituiau de asemenea o problemă... Deci, pe de o parte, eram în prezența unor structuri absolut ferme, analoge, în propozițiile lor, cu structurile rudeniei ce puteau fi studiate în țări precum Franța, Germania, Italia, Spania, - iar pe de altă parte se petrecea ceva diferit. Prin urmare, ceea ce se petrecea aici nu putea fi interpretat decât printr-o trimitere la istorie - și la o
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
decid, într-un anumit moment al anului, la sfârșitul primăverii, oarecum prin contract, să se asocieze ca să-și trimită turmele particulare la munte, sub conducerea unui anumit număr de ciobani... Am putut vedea că aceste asociații nu erau definite de structura relațiilor de înrudire, ci de ceea ce aș numi o legătură socială. Ele purcedeau de la un contract, făcut între persoane liber alese, se desfăceau de la un an la altul, și se recompuneau, de asemenea, de la un an la altul. Exista, deci
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
anumit fel reglării exclusive din partea relației de rudenie și se bazau cu adevărat pe principiul contractului - un contract între persoane libere. într-un fel, îl reciteam pe Rousseau, cu al său Contract social... Iată, deci, cum se înscria istoria în structurile tradiționale... Ea se insinuează, fiindcă e repetată în fiecare an, contractul social e reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
preocupările, visele și dezamăgirile celor care deocamdată trec pe lângă ușa teatrului fără să se oprească, corespunde proiectului de continuitate necesar oricărui organism viu. Intenția devine realitate prin propria ei creație, dar și prin capacitatea de a coagula energii creatoare în structuri care depășesc cadrul dialogului de specialitate, adresându-se direct aliatului firesc - publicului. Probabil că lipsa de continuitate în impunerea unui cadru instituțional de manifestare ține de firescul nefirescului, trăsătură care leagă viața din teatru cu cea din afara lui; dar în
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]