754 matches
-
principii indispensabile ale vieții în cadrul unei societăți. A trăi într-o societate ține de natura omului, dar organizarea acestei vieți este legată de Cultură și implică elaborarea de reguli sociale. Cel mai tipic exemplu de asemenea legi universale analizate de structuralism este interzicerea incestului, acesta fiind bazat pe necesitatea schimburilor sociale 51. Atât școala Cultură și Personalitate (cum este cunoscută școala culturalistă), cât și școala structuralistă, s-au bucurat de un număr foarte mare și influent de adepți. Culturaliștii au preferat
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de interacțiune sunt, de asemenea, produse de către participanții ce interacționează, dar întrebarea privind întâietatea cauzală dintre cultură și structura socială poate fi considerată ca fiind separată 59. Raportul dintre cultură și structura socială devine problema centrală a dezbaterii culturalism vs. structuralism, argumentele lor îmbogățind modul în care este înțeleasă cultura: culturaliștii au dovedit că unicitatea și originalitatea sunt trăsături ale oricărei culturi, iar structuraliștii au arătat că esența culturii este dată de relațiile și interacțiunea dintre oameni. Capitolul 2 Limba ca
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Chicago, 1994 și Pierre Bourdieu, Distinction, Mass.:Harvard University Press, Cambridge, 1984. 47 Edgar F. Borgatta, Rhonda J. V. Montgomery, op. cit., p. 562. 48 Edgar F. Borgatta, J. V. Montgomery, op. cit., p. 563. 49 Lucrările prin care a fost consacrat structuralismul sunt: A. R. Radcliffe-Brown, Structure and Function in Primitive Society: Essays and Addresses. New York: Free Press, (1952) 1961; E. E. Evans-Prichard, The Nuer. London: Oxford University Press, 1940; E. E. Evans-Prichard, Witchcraft, Oracles and Magic Among the Azande. Oxford: Clarendon
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei. Datorită acestui fapt, ele poartă numele de școli structuraliste. Prima manifestare a structuralismului s-a produs odată cu crearea „Cercului lingvistic de la Praga”, în 1926. Aici s-au reunit o serie de lingviști, care militau pentru cercetarea funcțională și structurală a limbii printre care îi amintim pe V.Mathesius, B.Havranek sau R.Jakobson
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fi cercetate decât descriptiv și în strânsă legătură cu cultura. Inițiatorul acestei direcții a fost antropologul și arheologul Franz Boas, care a publicat valoroase lucrări de lingvistica ale căror principii au stat la baza „Școlii descriptive”, varianta 42 americană a structuralismului, școală ai cărei reprezentanți de frunte au fost Leonard Bloomfield și Edward Sapir 63. În prezent, lingvistica descriptiva este reprezentata de două școli mai importante care au în comun direcția de cercetare, procedeele de analiză însă diferind de la un cercetător
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
liric” la „un heterocentrism de factură modernă, dizolvantă”. Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta raportărilor extravagante, citindu-l pe Bacovia prin prisma lui Jung sau a lui Musil. Intimitatea textului (1985; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) este lucrarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
opera și jurnalul scriitorului, susținute de o consistentă bibliografie, incluzând și referințe despre istorie, sisteme sociale și mentalități, sociologie. Incursiunea în biografia și scrisul lui Stendhal urmează un traseu interpretativ modern, cu numeroase descinderi în tehnici noi de analiză, precum structuralismul, în discuție intrând și alte modalități critice, de la istorism și biografism la semiotică, sociologie literară, retorică sau poetică. Z. scrie concentrat, capitolele fiind structurate în unități de mici dimensiuni, în care enunțul teoretizant, formulările prețioase minează uneori expunerea. Viața și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290714_a_292043]
-
care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
1977 "Kleinian Transformation Geometry," American Mathematical Monthly 84: 338349. Morganti, M. 2004 -"On the preferability of Epistemic Structural Realism" Synthese 142. Newman, M. H. A. 1928 "Mr. Russell's "Causal Theory of Perception"", Mind vol xxxvii, no 146. Parsons, C. 2004 "Structuralism and metaphysics: The foundations of mathematics and logic", Philosophical quarterly, vol. 54, no214, pp. 56-77. Pârvu, Ilie 2001 Arhitectura existenței, Paideia. Penrose, Roger 2001 Mintea noastră... cea de toate zilele, Editura Tehnica, București. Penrose, Roger 2005 The Road to Reality
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter A. Koch, care, inspirat de structuralism și de gramatica generativ-transformațională, a încercat să construiască, la sfârșitul anilor '60, un model de "gramatică a textului"2. În concepția lui Koch, textemele desemnează, asemenea morfemelor în cadrul cuvântului, unitățile lingvistice minimale care intră în alcătuirea unui text, indiciile elementare
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca atare de tradiție. Putem cita, de asemenea, cuvintele care, pretându-se perfect la analiză, sunt caracterizate prin vreo anomalie morfologică menținută doar prin puterea obișnuinței (cf. difficulté față de facilité etc., mourrai față de dormirai etc.)."11 În ciuda acestor precizări, părintele structuralismului lingvistic își exprimă scepticismul față de posibilitatea de a izola construcțiile "date ca atare de tradiție" de acelea create prin uzul individual al limbii, conchizând că "în domeniul sintagmei nu există limită clară între faptul de limbă, marcă a uzajului colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principiul de bază al întregii lingvistici moderne (cu precădere structurale), care concepe semnul/limbajul ca pe o asociere între un semnificat ("sensul") și un semnificant ("textul", în terminologia lui Mel'čuk). Cu toate acestea, LST nu poate fi redusă la structuralism, deoarece, pe de o parte, ea preia din generativism distincția dintre "structura de suprafață" și "structura de adâncime", iar, pe de altă parte, ea așază în centrul preocupărilor sale lexicul, și nu sintaxa. Scopul lui Mel'čuk și al discipolilor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sens, pe care o vom detalia în capitolul următor. b) Preeminența dimensiunii gramaticale (sintactice) asupra dimensiunii semantice. Această stare de lucruri caracterizează în principal frazeologia europeană (sau, cel puțin, acea parte a ei - încă destul de răspândită - care a rămas tributară structuralismului), generativismul american și, după cum am văzut, o parte din cercetarea filologică românească, care, în ceea ce privește analiza textemelor, perpetuează în multe cazuri principii și metodologii anacronice. Desigur, achizițiile de natură gramaticală ale frazeologiei structurale nu sunt eronate, ci doar limitate; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
180. 238 Idem, "Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pentru o semantică diacronică structurală", p. 198. 239 Ibidem. 240 Pentru această relație este relevantă și disocierea între "lucru" și obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive Semiotics, vol. 5
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Universaliile limbajului și universaliile lingvisticii" ["Les universaux linguistiques (et les autres)", 1974], în Omul și limbajul său, pp. 73-111), "discursul repetat" reprezintă o universalie esențială, situată la nivelul universal (al activității vorbirii), generală, dinamică, conectivă și pozitivă. 303 Idem, "Dincolo de structuralism", în Omul și limbajul său, p. 299. 304 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 236. 305 Ibidem. 306 Idem, Lingvistica textului, p. 121. 307 Idem, "Abats
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Arts asiatiques”, 1957 (în colaborare cu A. Roșu); Indriya et le sacrifice des prana, în „Mitteilungen des Instituts für Orientforschung”, 1957 (în colaborare cu A. Roșu); The Semiosis of Zero According to Panini, L’Inde antique et les origines du structuralisme, în Xth International Congress of Linguists; The Extralinguistic Origin of Panini’s Syntactic Categories and Their Linguistic Accuracy, în „Journal of Oriental Institute”; Are Panini’s Sutras Descriptive or Perceptive Sentences?, în „Annals of the Bhandarkar Oriental Research Institute”, 1977-1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
din mai multe perspective, concretizate în ansamblul paradigmelor posibile, care se înlănțuiesc de la unele la altele în procesul revoluțiilor științifice. În știința politică modernă, se poate spune că a avut loc o succesiune de cinci paradigme începând din anii 1950: structuralismul, behaviorismul, alegerea rațională, neo-instituționalismul și constructivismul"28. Dar începând cu anul 1980, două paradigme neo-institutionalismul și constructivismul s-au impus în domeniul relațiilor internaționale. Urmând subiectul paradigmelor, Peter Katzenstein are un punct de vedere original. Potrivit opiniei sale, există o
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
mediile literar-artistice și academice umaniste, mai cu seamă de facțiunea lor novatoare și prooccidentală. În cei aproximativ cincisprezece ani anteriori avuseseră loc și alte preluări rapide și entuziaste de curente de gândire, teorii sau metodologii în vogă în cultura occidentală - structuralismul, semiotica, contribuțiile de teorie literară ale Școlii formale ruse, venite tot prin filieră occidentală, precum și diferite metode de hermeneutică literară etc., în oarecare măsură și poststructuralismul și deconstructivismul. În cazul p., a cărui aclimatizare la noi este inițiată în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
publicului 78. Schimbarea graduală a atenției de la mesajul autorului la cel al textului și, în cele din urmă, al cititorului, de-a lungul unei istorii ce se întinde de la critica tradițională (ce privilegia intenția creativă, biografia și psihologia autorului) la structuralismul anilor '50 (care analiza textul ca un sistem de coduri semiotice) și până la poststructuralismul ce a urmat anului 1968 (care pune accentul pe cititor și comunitățile de cititori), a permis o actualizare a modelului informațional autor- text-cititor prin adăugarea programelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al lumii cu unul pictorial, după o perioadă de dominare a discuțiilor intelectuale de către mișcările bazate pe lingvistică ale structuralismului și poststructuralismului, a dus la apariția unei teorii a imaginii care ar presupune înțelegerea poziției spectatorului, care privește, observă, supraveghează ori experimentează plăcerea vizuală, în raport cu poziția cititorului, care descifrează, decodează și interpretează, punându-se în același timp problema că experiența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și studiile culturale 222. Una dintre aceste intuiții conceptuale ale noii istorii a artei o reprezintă "descoperirea politicii vederii", teoretizată de Norman Bryson în eseul său The Gaze in the Expanded Field (Privirea în câmpul extins
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]