571 matches
-
meșter faur Toate-s cu talent lucrate. Iată că-ntr-o zi de vară, Vița noastră cea regească Întâlni o căprioară Și-ncepu s-o urmărească. Cu privirea speriată, Ea se pierde printre ramuri, El, în goana lui turbată, Își strunește calu-n hamuri. Și pe urma ei se ține, Când departe, când aproape, El, s-o obosească bine, Ea, sperând, sperând să scape. Cum suita sa regală A rămas în depărtare, Prințu-ndeamnă din zăbală Și aleargă tot mai tare. Singurel
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
servească vreun amărât cu vreo încurcătură, intra rapid în pielea de specialist și-l trata pe umilul solicitant de la înălțimea acestui rang. Însă, Mărășteanu, nu i se păru a fi un biet „ageamiu”. De aceea îl privi circumspect, cu scârba strunită sub lentilele ochelarilor: --Care-i problema, domnu’...Cetățean? --Mă numesc Mărășteanu...Ion Mărășteanu. --Amărășteanu?.. A, ăla cu bicicleta, cu... --Ăla! Scrâșni din dinți Mărășteanu și spuse precipitat care-i „problema”, spre satisfacția specialistului din fața lui, ce gândea că i s-a
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
de pământ și așteptăm să mi se dea de-o floare sau de-un pom să-l ud și el să-mi dea roade și iar tăiam bucăți de cer și le puneam pe cai loveam norii cu biciul îi struneam eram nevăzut și străin că o apă în care se oglindea pădurea sub moșiile de cer doar plânset se auzea și dans din când în când mai muream și eu atunci doar atunci primeam țărâna acolo pentru-nălbirea oaselor mereu rămânea
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > POVESTE DE DRAGOSTE(1) Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Calul necheza ușor ... EL zâmbi, struni animalul și sări ușor din să. Îl bătu pe grumaz apoi îl lasă liber.Si el zărise ceva.Mai de sus.Se apropie ușor...fără zgomot.Fata i se destinse într-un zâmbet larg. Față ațipise într-o poziție relaxată
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
influență ori la Inspectoratul Învățământului pe capitală, ori în Ministerul Educației. Nu se putea spune că Finic Elvira nu era o profesoară bine pregătită. Din contra. O parte dintre elevi o simpatizau, numai că nu pe toți putea să-i strunească, mai ales pe anumiți elevi care aveau chiar și nouăsprezece ani ca vârstă și se considerau în liceu buricul pământului, indiferent dacă erau băieți sau fete. Se aflau la adăpostul părinților, posesorii unor averi ce însumau multe milioane de euro
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
balaur fioros și aruncă asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. O parte din însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
-și astfel temperamentul său coleric. Timpul le-a rezolvat însă pe toate cum știa el mai bine. Gina s-a calmat, amintindu-și că doar nu-i prima dată când se întâmplă așa ceva între ei. Pe Ștefan nu-l poți struni după cum vrei, fiind o fire independentă. O făcea pe supărata și își vedea de treburile sale de serviciu. Nu se gândea să demisioneze, cu toate că ar fi găsit unde să lucreze la experiența sa. Lucra de prea mulți ani împreună cu Ștefan
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347754_a_349083]
-
său! Oare de ce ne războim cu el? Treptat roata de foc a astrului ceresc este gata să se ascundă după crestele munților. Câțiva nori care se perindă leneși pe deasupra parcă se aprind în flăcări. Căpitanul Arnăutu ridică brațul drept și strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: În acest loc vom înnopta! CĂPITANUL SASU: (se apropie) Unde o fi ascuns acel palat misterios? Căpitanul Arnăutu se întoarce către oșteni, ridică brațul drept și arată spre răsărit crestele munților. CĂPITANUL ARNĂUTU: Voinicii mei, mâine seară
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cu pruncul în brațe) Cu cât orele înaintează în noapte îmi vor reveni puterile. Întoarce capul și îl vede pe căpitanul Arnăutu călare năpustindu-se spre ea. Prințesa se aruncă în hău. Dar căpitanul nu-i cade în capcană și strunește la timp armăsarul chiar în marginea prăpastiei. Privește cum năluca plutește pe lângă abruptul muntelui la vale. Arnăutu nu se lasă păgubaș și coboară în serpentine printre stanele de piatră cu calul spume la gură. Prințesa continuă să plutească cu voalu-i
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
nu se termină. Prințesa se oprește într-un luminiș dintr-o pădurice de foioase. PRINȚESA: Simt că forțele îmi revin. Am să-l ademenesc cu farmecele trupului meu! La lumina lunii își desfășoară voalul transparent ca un evantai.Călărețul își strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: (surprins, cugetă cu glas tare) Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi dănțuiește o zână din povești? (se freacă nedumerit la ochi) Omule, nu te lăsa vrăjit de șiretlicul vampiricei! PRINȚESA: (cu
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
înspăimântat) Sunt tâlharii pădurilor? BOIER CONACU: (se apropie speriat) Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU: ( înspăimântat, în șoaptă) Astea-s vampirice? BOIER CONACU: (la fel de speriat) Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt miasmele nopții. BOIER CONACU: Aoleu! CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu le băgați în seamă că vă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă să sape, în timp ce boierii privesc cu ochii holbați, dornici de desfătări la fecioarele ispititoare ce dansează cu sânii și coapsele dezvelite. CĂPITANUL ARNĂUTU: (ironic) Boieri dumneavoastră, lăsați comoara și îmbrățișați fecioarele! Cei doi căpitani continuă să sape. Cu
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
a crea ceva dăinuitor, de a putea rămâne în memoria semenilor, de a nu fi uitat! S-a afirmat că există o magie a scrisului. Da! Afirm că momentele când reușesc să-mi pun stăpânire pe gânduri, să le disciplinez, strunindu-le pe cele care m-ar duce spre responsabilități profesionale, sociale sau familiale, stare în care pot ajunge uneori spontan, sub imperiul muzicii ori admirând o floare sau un peisaj, alteori mai greu, căutând în mod voit să mă rup
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
Făcea treburi specifice mediului din care venea la un neamț bogat, cu moșie. Deși era doar un țânc de 10-11 ani, săpa sfecla pentru fabrica de zahăr din oraș, avea în grijă atelajul cu un armăsar nărăvaș al latifundiarului și strunea taurii fermei cu pricepere de țăran sadea. Desigur, “târgul” (cum era etichetat Romanul acelei epoci) și-a pus și el amprenta pe structura umană, în formare, a viitorului adult. Aici a cunoscut specificul conviețuirii cu alogenii (evrei, nemți, polonezi), cu
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
a crea ceva dăinuitor, de a putea rămâne în memoria semenilor, de a nu fi uitat! S-a afirmat că există o magie a scrisului.Da! Afirm că momentele când reușesc să-mi pun stăpânire pe gânduri, să le disciplinez, strunindu-le pe cele care m-ar duce spre responsabilități profesionale, sociale sau familiale, stare în care pot ajunge uneori spontan, sub imperiul muzicii ori admirând o floare sau un peisaj, alteori mai greu, căutând în mod voit să mă rup
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
Stihuri > Momente > PREFĂ-MĂ, FEMEIE... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 273 din 30 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prefă-mă, femeie, într-un cal de lemn Și hamuri să-mi pui și căpăstru, Zeiță, călare pe mine, solemn, Strunește-mi copita-n buestru... Împlântă-mi, în pântec, pinteni de aur, Dârlogii să-i tragi cu putere Și voi izbi cu potcoava-n balaur, Căci milă nu am de himere. Lovind, cu sete, cravașa în crupă, Că mă alinti eu
PREFĂ-MĂ, FEMEIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346478_a_347807]
-
conformat, atentă la toate atingerile lui. Masajul o relaxa total. Crea o senzație de bine general. Apoi, i-a produs plăcere. Iar când i-a simțit pe pielea ei bărbăția tare și catifelată, a cotropit-o o dorință imposibil de strunit. El i-a simțit umezeala subită. „E pregătită perfect; calm!” și a încercat să o penetreze. Simțind că nu reușește din prima încercare, Anca a dus mâna și a prins penisul învârtoșat, introducându-l parțial, cu grijă, după ce l-a
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
Și Crivățul urlă, nămeții cresc iute, întinderea-i albă de stele cernute, privirea se-afundă-n luciri reci de sticlă, iar norii se scutură de gene-ntr-o clipă. Și proaspătul mire cu iarna se luptă, cu-a nopții rece umbră, neîntreruptă, strunește căluții, se teme de noapte, câmpia să taie spre miazănoapte. Pământul e nins cu plapumă groasă, temerile curg, pe tâmple-i apasă iar biciul trosnește în a iernii furie zăbala prea strânsă pe cai îi înfurie și deodată... sania ușor
MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345073_a_346402]
-
doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase și-atâția semănători risipitori! * Și-n așa haos pământesc (strunit cu greu de Sus) eu sunt sămânța norocoasă - nu pentru altceva, ci pentru că chiar eu, nu altul, sunt cel ce-am răsărit din ea. * Am răsărit din sămânța norocului meu, rânduită în câmp fertil de către Dumnezeu. Referință Bibliografică: SĂMÂNȚA NOROCULUI
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
împielițatul. Mă cam duci cu vorba! Acum mă prind zorile pe drum și nu-mi duc misiunea la bun sfârșit. Ce m-ar distra dansul vostru disperat în flăcările iadului! Pătru se înspăimântă la aceste afirmații și din instinct își struni calul. Pe dată însă diavolul se băgă sub el și o zbughi în pădure pe o cărare întortocheată. Cal și călăreț urlau disperați de mama focului. Pătru pentru prima oară își pierdu definitiv speranța și realiză că demonul îl păcălise
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
posibilitatea să-l vezi în carne și oase! De regulă apărem ca duhuri, dar când nevoia o cere, luăm forma diferitelor vietăți. - Pentru ce m-ai târât până aici? - Am de îndeplinit o misiune importantă. Dar ridică-te odată și strunește-ți armăsarul!... Au!... Cred că mi-a rupt o unghie! Merită să fac cârnați din el pentru neamul împărăției mele!... Leagă-l de stejarul ăla! Dacă nenorocitul pintenat dă „cucurigu” în sat, se duce vraja și-i vai și amar
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
-și astfel temperamentul său coleric. Timpul le-a rezolvat însă pe toate cum știa el mai bine. Gina s-a calmat, amintindu-și că doar nu-i prima dată când se întâmplă așa ceva între ei. Pe Ștefan nu-l poți struni după cum vrei, fiind o fire independentă. O făcea pe supărata și își vedea de treburile sale de serviciu. Nu se gândea să demisioneze, cu toate că ar fi găsit unde să lucreze la experiența sa. Lucra de prea mulți ani împreună cu Ștefan
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
științifică. Problematicile abordate vizează interrelația dintre național și universal, dintre cultură și națiune, cultură și conștiința națională, istorie și cultură, literatură și cultură, totdeauna privite din prisma culturii, istoriei și filozofiei naționale. Autorul abordează sincronic și diacronic vastul material, îl strunește și-l ordonează metodic, pentru a fi cât mai clar și pe înțelesul nu numai a lectorului avizat ci și al publicului larg. Aduce în atenția contemporanilor chestiuni analizate, dar trecute printr-o viziune neanchilozată, proaspătă, în ritm cu mutațiile
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
făcut sortarea corectă. Trebuia să curăț peștele și să fac ceva cu resturile și capetele, că aici se face numai fileu, fiind pește suficient ca să-ți poți permite. Din cauza aceasta dorința mea de a merge zilnic la pescuit a fost strunită cu forța. Nu aveam ce face cu resturile care degajau un miros neplăcut în cele două săptămâni de așteptare al serviciului de salubritate. Am rezolvat eu și această problemă bineînțeles în stil românesc. Făceam fileul pe mal și dădeam drumul
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376722_a_378051]
-
aruncară bezmetici și cu ochii cârpiți pe banchetele mașinii. Demară în viteză, strigând la ei: --Cu suta vă duc, băă, cu suta! Într-adevăr, șoseaua era liberă, dar nu se zvântase. Însă Mototolea, cu experiența de taximetrist, reușea s-o strunească pe bătrânică și s-o biciuiască atât cât trebuie. Era o noapte sticloasă, cu un cer plin de stele, din care picura un geruleț pișcător dar și un șuvoi de energie, care umplea inimile celor din mașină cu speranțe și
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]