280 matches
-
electorale. Nu este exclus ca unii să regrete deja, după ce au constatat că primul pas al "ordinii de drept" a fost să dezbine și mai mult societatea (ca și cum pulverizarea produsă de vechiul regim nu era suficientă), opunând-i pe mineri studențimii și făcând să clameze pe străzi: Noi muncim, nu gândim!" Gândul (și cine era să-l întruchipeze mai deplin, mai simbolic, decât studenții?) devenea primejdios pentru un regim care conta mai mult pe vechile reflexe totalitare decât pe promisa uvertură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ca atare, în context universitar, termenul de "națiune" conferea o identitate situațională și limitată, care nu era "scoasă" și "purtată" de către studenți și în afara universității. Un exemplu eclatant ne stă la dispoziție în cazul Universității din Paris, care își repartiza studențimea în patru națiuni: l'honorable nation de France, la fidèle nation de Picardie, la vénérable nation de Normandie și la constante nation de Germanie (Kedourie, 1961, pp. 13-14). Este imperativă sublinierea faptului că aceste "națiuni" universitare indicau oarecum proveniența, însă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acea vreme, Henri Catargi, pe data de 16 martie 192544. Două erau obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sunt transparente, iar aluziile de natură livrescă. Valențele autentice ale scrisului literar al lui Ț. vor ieși însă la iveală când dă tiparului mai multe cărți cu caracter memorialistic. În Amintiri și evocări (1994) creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
, asociație înființată la Sibiu în 1942. În urmă Dictatului de la Viena (30 august 1940), Universitatea din Cluj este nevoită să se mute la Sibiu. Aici, în noile condiții, studențimea clujeana își va continua tradiționalele activități științifice. Din mijlocul ei pleacă inițiativa creării unei asociații capabile a stimula și patrona o activitate literară de ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul în cultura noastră. La 20 februarie, la Timișoara, răspunzând invitației primite din partea studențimii, Cercul organizează o acțiune similară. Citesc din creațiile proprii Ovidiu Drîmba, Eugen Todoran, Romeo Dăscălescu, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu s. a. Aici va conferenția Radu Stanca. La Arad, la 23 februarie, se va repeta programul timișorean. În lunile următoare se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lene, tembelism, sărăcie - lipsă de bani - și convingerea că numai în foarte rare cazuri omul de știință e dublat de un mare artist al cuvântului"80. O parte a absolvenților de liceu - mai mult sau mai puțin pregătiți - alcătuiește viitoarea studențime ce îngloba și tineri de valoare, dar și mediocrități cu "o ambiție nemăsurată". Unul dintre profesorii Academiei de Înalte Studii Comerciale, analizând originea supraproducției intelectuale, remarca lipsa de eficacitate a criteriilor de selecție pentru studenți. Căci, chiar dacă se încearcă trierea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o tiradă vehementă împotriva patetismului argumentației oficiale, punând totodată numeroase întrebări "dușmănoase" (Someșan, Iosifescu în Rusan: 2000, 626). Natura revendicărilor studenților rămâne un subiect disputat și insuficient analizat până în ziua de astăzi. Pentru Karl Lupșiasca, unul dintre protagoniștii evenimentului, cererile studențimii timișene nu aveau ca obiect capotarea regimului, ci numai ameliorarea lui. Acesta își amintea că "generația noastră, în general, credea că socialismul, în principiu, e bun. Eram în 1956, trecuseră câțiva ani de îndoctrinare... Nu aveam dubii că socialismul va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe lângă dimensiunea "revendicativă", socio-economică, și una indubitabil politică, "anticomunistă" (Muțiu, Stanca, Baghiu în Rusan: 2000, 677-678; Stanca în Rusan: 2000, 691-703). Teza este susținută și de către Ioan Munteanu, care scrie că "Mișcarea, la început revendicativă, situată în planul obiectivelor proprii studențimii, se transformă într-o acțiune politică clară, care depășește ca importanță centrul universitar timișorean și dobândește o semnificație națională incontestabilă" (Munteanu în Rusan: 2000, 643-644, sbl. în orig.). Este foarte probabil ca, dacă protestele ar fi căpătat amploare, extinzându-se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
GÂNDUL NEAMULUI, publicație periodică apărută la Chișinău din 1920 până în aprilie 1928; este fondată de Alexandru Lazăr, Olimpiu Constantinescu, Teodor Nicolaescu și Xifta George. Subtitlul inițial, „Revistă literaro-științifică, socială - bilunară, de propagandă culturală națională a Cercului studențimii române creștine din Chișinău”, se modifică în câteva rânduri, în 1929 ajungând „Revista Societății studenților naționaliști «Vasile Conta»”. Comitetul de conducere este alcătuit din Olimpiu Constantinescu, George Uță, Teodor Nicolaescu. De la numărul 1/1928 publicația consemnează președinția de onoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
șir de mărgărite. Literatură, Folclor, Artă, Știință, Critică. Publicație trimestrială, editată de Cercul cultural „Andrei Mureșanu”, Înființat din inițiativa lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu, iar la Sao Paolo, Căminul. La Sttugart apărea Orizonturi, În timp ce la München erau editate Cuvîntul studențimii. Organ al Federației studenților români din străinătate și Îndreptar. Foaie pentru gînd și faptă creștinească. La Madrid apăreau Libertatea condusă de Horia Stamatu și Destin. Revistă de cultură românească, al cărui prim număr apare În iunie 1951 sub direcția lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
învățământului superior 734. În aceste împrejurări, Gheorghe Brătianu a făcut declarații prin care a acuzat guvernul că încerca să arunce fapta câtorva vinovați asupra întregului tineret. El insista asupra faptului că nu se putea confunda întregul tineret și nici întreaga studențime română cu atentatorii care meritau să fie pedepsiți. Șeful georgiștilor aprecia, de asemenea, că guvernul nu era îndreptățit să generalizeze măsurile punitive care duceau spre încălcarea libertății și a drepturilor constituționale 735. Precizările aduse de Gheorghe Brătianu, în ședința Camerei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dreapta și cea de stânga, datorită scăderii ponderii elementelor de centru, reprezentate de tradiția liberală 736. Luând cuvântul în timpul dezbaterilor desfășurate în Cameră pe marginea proiectului de lege a învățământului superior din 1937, Gheorghe Brătianu revenea asupra problemei culpabilizării întregii studențimi române, precum și a profesorilor implicați în politică. Șeful partidului accepta ideea că de la catedră nu trebuia să se facă politică și că pedepsirea violenței și a terorii era îndreptățită. Totuși, el aprecia că educația politică a tinerei generații era absolut
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
vărsare de sânge. [...] ați trecut la a doua fază, la regimul de toleranță, ați permis reconstituirea partidului desființat, i-ați îngăduit deplină libertate [...] și astăzi constatăm că vă speriați de propria dvs. operă și confundați în măsuri de represiune toată studențimea, toată universitatea, tot tineretul, cu toți profesorii săi, cu o acțiune politică pe care ați desființat-o și tot dvs. ați înviat-o. [...] Tradiția partidului nostru liberal a fost să facă, în această țară, așa cum cereau împrejurările, așa cum o cerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
redactor la ziarul „Dreptatea” al lui Nicolae Fleva, condus de Anton Bacalbașa (1897-1898). Un ajutor din partea Societății Transilvania îi înlesnește continuarea studiilor la Cluj (1898-1899). Se înscrie la Facultatea de Drept. Mai mult decât la Budapesta, el devine acum liderul studențimii române, apărând interesele românești împotriva stăpânirii austro-ungare. Încoronarea cu flori a mormântului lui Avram Iancu de la Țebea și, mai ales, victoria morală obținută asupra maghiarilor la Congresul Federației Internaționale a Studenților de la Paris, organizat de Asociația Corda Fratres (impunând constituirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
românilor în Imperiul Austro-Ungar), studentul în filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care abordează problema „literaturii noastre populare nescrise”, iar după 1918, Nicolae Iorga (Datoria studențimii ardelene), Iuliu Maniu (Către studențimea clujeană), Emil Hațieganu, Nicolae Ivan, Octavian Goga (De la Petru Maior de demult...), Onisifor Ghibu ș.a. Cea de-a doua parte a publicației prezintă societățile studențești pe facultăți și academii. Alți colaboratori: Sebastian Stanca, I. Lupaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
în filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care abordează problema „literaturii noastre populare nescrise”, iar după 1918, Nicolae Iorga (Datoria studențimii ardelene), Iuliu Maniu (Către studențimea clujeană), Emil Hațieganu, Nicolae Ivan, Octavian Goga (De la Petru Maior de demult...), Onisifor Ghibu ș.a. Cea de-a doua parte a publicației prezintă societățile studențești pe facultăți și academii. Alți colaboratori: Sebastian Stanca, I. Lupaș, Vasile Goldiș, Ion I. Moța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
este Nice Work. Tehnica narativă e aceea a contrapunctului: un episod în America, unul în Anglia și de la capăt. Philip se alătură involuntar revoltei studențești și ajunge la mare preț din acest motiv. Morris din contră, ajută la calmarea spiritelor studențimii din Rummidge, e curând privit ca șef al catedrei și încheie prin a recomanda promovarea lui Philip. Ultimul capitol are forma unui scenariu. Romanul nu are un final propriu zis. Cei patru indivizi amestecați în tot felul de "schimbări" se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
română, secundar istorie și pedagogie. În timpul studenției devine membru al asociației Arboroasa, căreia în 1934 și 1935 i-a fost și președinte, apoi vicepreședinte al Centrului studențesc din Cernăuți (1936). Se orientează spre mișcarea legionară și spre extrema dreaptă, reprezentând studențimea bucovineană la congresele Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România. În 1936 el redactează, de altfel, Cartea Congresului Studențesc de la Suceava. Între 1935 și 1940 predă limba și literatura română la Liceul „Carmen Sylva” din Cernăuți și apoi la Hotin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Basarabia cu cultura lor rusească pentru a-i familiariza cu naționalismul lui cultural! Studenții evrei au sesizat limitele egalității, respingînd în continuare asimilarea și naționalismul românesc bazat pe sămănătorism. Faptul acesta era rezultatul antisemitismului al cărui vîrf de lance era studențimea. După înfăptuirea unității naționale, Liga Culturală și-a pierdut din importanța pe care o avusese înainte. Iorga i-a stabilit noi țeluri: ridicarea nivelului cultural al țărănimii, încurajarea excursiilor în mediul rural, promovarea folclorului etc. Liga avea să devină utilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
efecte faptul că, În cele trei mari democrații occidentale, opoziția radicală a fost nu doar marginalizată, ci exclusă complet din parlament. „Sistemul” părea, Într-adevăr, condus numai de „ei”, cum susținea de ceva vreme Noua Stângă. De voie, de nevoie, studențimea radicală și-a asumat rolul de opoziție „extraparlamentară”, iar politica s-a mutat În stradă. Cazul cel mai cunoscut, primăvara anului 1968 În Franța, a fost și cel mai efemer. El Își datorează celebritatea elementului-surpriză și simbolismului special al insurgenței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmat cu curaj îndemnurile inimii mele și m-a cutremurat mucenicia camarazilor mei. Comunismul, această hidră cu șapte capete, a mutilat și sufocat timp de aproape o jumătate de veac sufletul copiilor noștri, a însângerat drumul spre mai bine al studențimii române cu cele mai diavolești torturi. În școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]