354 matches
-
despre care nu se poate scrie cu pixul, sau cu stiloul. Doar cu condeiul care, uite, s-a pierdut, cum s-a pierdut și prietenul meu, și fata cu care s-a iubit într-o vară, pe malurile Dunării, prin stufărișul deltei. Aș fi scris o mică poveste despre minunea care li s-a întâmplat atunci când erau tineri și frumoși. Dacă aș fi fost. scriitor, aș povesti dragostea lor care s-a terminat ca orice dragoste care nu se poate termina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
deșertul contemplat de Chateaubriand. Vedeai aici gospodării prospere înconjurate de eucalipți, dar din punct de vedere administrativ Roma se afla tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile de paludism se întindeau, prin mlaștinile de la Maccarese populate cu turme de bivoli negri, pînă dincolo de Pisa; vestitele "castelli romani" Frascati, Albano, Castelgandolfo nu erau, nici ele, scutite. Se poate măsura progresul înregistrat de atunci. Cînd m-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de păduri încă intacte și dominați la intrare de creasta înzăpezită a Olimpului
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în când, se puneau în genunchi, privind și ascultând cu atenție. După ce se convingeau că nu e nici o mișcare, înaintau câțiva zeci de metri și iar se trânteau la pământ. Din salt în salt am ajuns la o perdea de stufăriș și răchite. După spusele lor aici se ascundeau grănicerii români și pândeau pe contrabandiști. Dincolo de perdeaua de verdeață era un canal. După ce l-am trecut și pe acesta, pe malul lui am dat de o altă linie de stufăriș. Acesta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de stufăriș și răchite. După spusele lor aici se ascundeau grănicerii români și pândeau pe contrabandiști. Dincolo de perdeaua de verdeață era un canal. După ce l-am trecut și pe acesta, pe malul lui am dat de o altă linie de stufăriș. Acesta era momentul cel mai critic al trecerii. Ne aflam pe pământ românesc. Neobservând nimic suspect, ne-am reluat drumul în pas normal spre Jamul Mare. Am respirat ușurați. Cel puțin nu se vor putea mândri sârbii că pe noi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Înainte de a se dezvolta agricultura, suprafețele erau parte câmpii deșarte care serveau pentru pășunatul vitelor pentru că proprietarii și locuitorii satelor țineau mai multe vite în loc să se ocupe de cultura cerealelor, parte din locuri erau acoperite de codri, dumbrăvi, spinișuri, mlaștini, stufărișuri. Pământurile fiind foarte bune și priind tuturor cerealelor, se cultiva mai ales grâul, secara, orzul, ovăzul, păpușoiul, cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sărace în nitrați, din unele japșe sau ochiuri de apă dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. Floră submersa este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute și din alte ape continentale. În stufărișurile compacte se concentrează aproape toată floră europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar și specii rare că: Acorus calanus sau Calla palustris. 2.2. Pădurea Letea (2
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
specii ale faunei piscicole în pericol de dispariție (caracuda, lin, văduvita). S-au creat ecotipuri de pești. Zona este, de asemenea, si un important loc de hrănire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stirci, egrete, rate etc. În stufărișurile înconjurătoare s-a semnalat cuibărind cocorul, specie amenințată cu dispariția. 3. Zone tampon 3.1. Matita-Merhei-Letea (22.560 ha) Protejează zonele cu regim de protecție integrală Rosca-Buhaiova, Pădurea Letea și Lacul Răducu, având următoarea delimitare: - la est, limită vestică a
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
lui D. Anghel să scrie: "cîteva discursuri își despletiră spiralele" (O amintire despre Verdi). Că retorica vremii avea afinități cu plastică secesionista o știam mai demult, din mărturia lui I. Petrovici privind cursul de logică al lui C. Rădulescu-Motru: "un stufăriș de teorii moderne, care alcătuiau un fel de zugrăveala ". Expansiunea imaginii anexează firesc spațiul mișcărilor interioare: "Zaimf de vis fluturător, un gînd ușor se mlădiază/ spre tremurările de stele ce jertfă patimei veghează" (St. Petica, Cînd viorile tăcură, XIII). Declanșarea
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
ce include parcelele și subparcelele forestiere 9 - 73 din UP VIII Dobrele a OS Brăila, parcelele forestiere 11 - 31, 59B, 60B, 61B, 62B, 63B, terenurile preluate 58 - 90 din UP VIII Gașca a OS Lacul Sărat, și zona de grinduri, stufăriș și bălti - Iezerul Cacaina, Baltă Gașcă, Baltă Jigara, Baltă Melintele, Baltă Begu, Baltă Vulpasu, Iezerul Curcubeul, Iezerul Lupoiu, Iezerul Dobrele, Iezerul Fântânele, Iezerul Sbenghiosu, Lacul Rotund ș.a. ; parcelele forestiere 9 - 11, 13, 15, 17 - 20, 22, 23, 26, 28 din
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Begu, Baltă Vulpasu, Iezerul Curcubeul, Iezerul Lupoiu, Iezerul Dobrele, Iezerul Fântânele, Iezerul Sbenghiosu, Lacul Rotund ș.a. ; parcelele forestiere 9 - 11, 13, 15, 17 - 20, 22, 23, 26, 28 din UP IX Bran a OS BRĂILA incluzând zona de bălti și stufăriș cuprinsă în interiorul acestor parcele și aferente lacurilor Cortelele, Tenislavu, Conciu, precum și cele două zone de bălti și stufăriș din cadrul Insulei Fundu Mare aferente lacului Misaila, Iezerul lui Stan și Iezerului Chiriloaia. Parcul Natural Vânători Neamț Zona de conservare specială a
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
9 - 11, 13, 15, 17 - 20, 22, 23, 26, 28 din UP IX Bran a OS BRĂILA incluzând zona de bălti și stufăriș cuprinsă în interiorul acestor parcele și aferente lacurilor Cortelele, Tenislavu, Conciu, precum și cele două zone de bălti și stufăriș din cadrul Insulei Fundu Mare aferente lacului Misaila, Iezerul lui Stan și Iezerului Chiriloaia. Parcul Natural Vânători Neamț Zona de conservare specială a Parcului Natural Vânători Neamț se constituie din parcelele forestiere 19 și 20 din UP ÎI Dumbrava a OS
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
construcție. La păduri se includ și golurile din masivele păduroase. Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestiera. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afara masivelor păduroase, prundișurile, terenurile mlăștinoase și stufărișurile. Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibilă includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifică conform utilizării sale preponderente. 6. Despăgubirile pentru pagubele la terenuri se calculează prin aplicarea următoarelor prețuri pe
CONVENŢIE din 30 noiembrie 1963 între Guvernul Republicii Populare Române şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151996_a_153325]
-
granița naturală dintre România și Republica Moldova. 2. Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Zonele de conservare specială ale Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior includ: lacul Brateș, inclusiv pepiniera piscicolă și zona de stufăriș și vegetație palustră etc., Ostrovul Prut, care u.a. 82 din UP V Lunca Prut a OS Galați, între bornele silvice 166 și 167; zona îndiguită a Prutului între Punct Vamă Giurgiulești, (borna topografică 1333 pe râul Prut și borna
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a Prutului între Punct Vamă Giurgiulești, (borna topografică 1333 pe râul Prut și borna silvică 23, OS Galați) și Vlădești (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălțile și zona de stufăriș; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriș și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
23, OS Galați) și Vlădești (borna topografică 1297 pe râul Prut) care include parcelele și subparcelele forestiere 11 - 81A, inclusiv lacurile, bălțile și zona de stufăriș; zona inundabilă a râului Prut care include Lacul Pochina - Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriș și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole, pășuni și pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei și talvegul cursului de apă, pe distanța de 122,4 km, dintre confluența cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21, OS Galați, respectiv borna topografică 1335
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m de lac și urmează linia de cea mai mare panta până la intersecția cu drumul de pământ din dreptul punctului "la adăpătoare". Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul lui Barcă este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație palustră precum și o zonă de jur împrejurul lacului, situată între limite arealului. IV.5. Rezervația Naturală Măgura - Târgu Ocna, 89,70 ha, localitatea Târgu Ocna, județul Bacău Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 197, se continuă spre est
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
o distanță de aproximativ 380 m până pe culme (altit. 340 m), de unde își schimbă din nou direcția, coborând relativ perpendicular (spre NE) către Valea Sărată (alt afluent al Văii Șicului) până în punctul de intersecție cu drumul de hotar care înconjoară stufărișurile și cotește spre N V pe malul drept al Văii Sărate (relativ la direcția de scurgere). Parcurge apoi aproximativ 880 m pe drumul paralel cu Valea Sărată coborând oblic panta până aproape de albia de scurgere, pe care o traversează perpendicular în dreptul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
cu drumul având cota 289,1 m, limita parcurge drumul care ocolește Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanță de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărișului, pe care-1 exclude, până la podețul care traversează stufărișul către Valea Păstăraia. În dreptul podețului, limita traversează Valea Șicului și urmează liziera Pădurii Borzaș, se continuă pe șaua dintre Dealul Borzaș (503,87 m) și Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
parcurge drumul care ocolește Balta Nouă (iaz piscicol) excluzând-o, pe o distanță de aproximativ 1100 m până la digul de la partea inferioară a Băltii Noi, de unde se continuă pe limita exterioară a stufărișului, pe care-1 exclude, până la podețul care traversează stufărișul către Valea Păstăraia. În dreptul podețului, limita traversează Valea Șicului și urmează liziera Pădurii Borzaș, se continuă pe șaua dintre Dealul Borzaș (503,87 m) și Dealul Păstăraia (până la cota 483,4 m), coborând apoi spre SV și apoi spre NV
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de pe valea Săliștea și unei alte zone de terenuri neproductive de la baza dealului Văratec, precum și pășunii Ps (2,45 ha), toate situate la nord de localitatea Satu Nou. Rezervația naturală Lacul Oltina cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurai lacului și unele pășuni limitrofe malurilor de vest și nord ale lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Ps 342 (93,38 ha) și HL (2197,22 ha)-Lacul Oltina. Parcelele și subparcelele cadastrale
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre nord, învecinându-se cu o pășune (P) și alte terenuri (Cc) după care se îndreaptă spre nord-est până întâlnește limita nordică, limitrof unei pășuni (Ps). Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Bugeac cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele terenuri neproductive, limitrofe malurilor de sud-est și nord-vest ale lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Lac (lacul Bugeac - 1304,84 ha), Nr 2419/1, Nr 2417, Nr 2252, Nr 2149. Parcelele și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
drumul Del28, în direcția nord-est și de drumul Del21 (1,74 ha), învecinându-se cu terenurile agricole sau alte terenuri), toate acestea aparținând comunei Ion Corvin. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Dunăreni cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele pășuni și terenuri neproductive limitrofe malului vestic al lacului, cuprinzând parcelele și subparcelele: Nr 134, Ps 120 (=A120), De 121 și De 128 (aparținând comunei Ion Corvin) și HB 21, HB
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
est, de-a lungul laturii nordice a terenului neproductiv NR1525 (5,80 ha) (învecinându-se cu pășunea Psl525/1 -2,60 ha) până când întâlnește limita nordică. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Lacul Vederoasa cuprinde luciul de apă (lacul propriu-zis), zona de stufăriș și vegetație mezofilă și palustră de jur împrejurul lacului și unele pășuni și terenuri neproductive limitrofe acestuia, cuprinzând parcelele și subparcelele: Ps 2115, Nr 1525, Nr 1526, Nr 1566, Nr 1578, Ps 1525/1, De 2108, De 2106, Ps 2109, Ps 2107
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]