2,837 matches
-
alte cuvinte, “norma” (impusă ca un fel de “secret polichinellic” de către frățiile mediului proxim). Desigur că în acel moment persoana în sine va fi eliminată cu repeziciune în afara câmpului ei existențial, aidoma unui element caraterizat de rebeliune interioară pe urdinișul stupului ocultoid. Prototipul “pionului obedient”, parte activă și integrantă a sistemului matriceal numit simplu grup - pion capabil în cadrul dinamicii de haită să respecte cu necârtire ordinele superioare ale ierarhiei momentului -, a devenit deja unul dintre simbolurile ideale al transmodernismului contemporan, o
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
linul strunii iubirii făr' de seară.” „E-adevărat, mărite, dar ispitindu-și râul, au nu ți-e teamă oare ce-o să-i răspundă grâul?” „Paharnice și sfetnic, mai bine gustă cupii dulcea tristețe-a florii cum mi-au cules-o stupii. Nu-s gata pentru fagur, florii-mi așteptu-i rodul, să schimbe profeția scoate-mi din stei rapsodul, o, nu pe-acel cu scripca de ieftină poșârcă, ci pe solomonariul ce moartea-ți ia din cârcă”. Știa întreg regatul cum către
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
pierde prilejul cât mai ești trecător pe acest pământ, să cunoști încă o ,,lume”, o împărăție pe care n-ai întâlnit-o decât în povești. E minunata împărăție a albinelor. Cu un bagaj suficient de cunoștințe teoretice, cu doi, trei stupi, cu un bun sfătuitor și nu în ultimul rând cu multă dragoste, poți îndrăzni să intri în împărăția lor. Să începem cu cel mai leneș, regele, care e trântor de felul lui, păstrează armonia în împărăție, dar își face doar
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]
-
ei, care o îngrijesc mereu. Încearcă și vei înțelege cu certitudine că lumea albinelor este o lume perfectă, dumnezeiască. La început vei fi mai timid, mai stângaci dar încet, încet descifrezi, înțelegi, înveți și ești uimit de ce se întâmplă în stup. Urmărind din zori până seara harnicia acestor neobosite ,,gâzuțe”, ești fascinat de felul cum viețuiesc într-o armonie deplină, cum se înțeleg, cum sunt organizate. Muncesc continuu fără a se gândi la vreo răsplată, comunică între ele, se ajută și
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]
-
întoarce înapoi până ce fata nu va avea vederea normală[...] Din mulțime se aud glasuri: Care-i trenul de la Maglavit? Au schimbat Capitala cu locul Sfânt, unde s’a arătat Dumnezeu. Și «trenul de la Maglavit» pornește în noapte, plin ca un stup.“ Tren special Încă din data de 10 septembrie, „Vestul“ anunță organizarea unui tren direct: „Ziarul «Vestul» aranjează un tren special dus-întors pentru cei care doresc a merge la Maglavit spre a vedea și auzi pe păstorul Petrache Lupu predicând. Costul
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]
-
ce pot fi incluse în acest program sunt următoarele: asistență tehnică acordată apicultorilor sau grupurilor de apicultori; controlul varoozei; raționalizarea transhumanței; măsuri pentru a susține laboratoarele ce efectuează analize ale proprietăților fizico-chimice ale mierii; măsuri pentru a susține repopularea în stupi pe teritoriul național; cooperarea cu organisme specializate pentru implementarea de programe de cercetare aplicată în acest domeniu. A.N.S.V.S.A. , împreună cu organizațiile și asociațiile în domeniul apicol, trebuie să efectueze pe teritoriul național un studiu de producție și de structură a
Agenda2005-09-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283428_a_284757]
-
au trecut doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ninsăDe anii ce-au trecut doar cu povară,Dar veșnică și flacără nestinsăCerți vremea scursă blestemând ocară.Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasăTe fac icoană sfântă pentru mine,C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasăAidoma unui stup cu harnice albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudăVoind ca binele din lume să-l lași nouă.Măicuță sfântă, aripă de cerHodină-ți oasele robite într-o viață
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
a stabilit în Bărăgan și a introdus în România primele metode moderne de cultivare a pământului. Din acel Bărăgan a strâns o avere uriașă. A scris chiar și o carte în română și greacă... “Trântorul” ( e vorba de trântorul din stupul de albine), în care împărtășește din experiența acumulată ca și cultivator de pământ, dar desigur cu tot ce a făcut... și în localitatea de baștină, dânsul se trage din Epirul de Nord, o școală de fete fondată la Constantinopol, la
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
este o legendă autentică în rândul apicultorilor din Bulgaria. El este Președintele Asociației de Albine „Bagrem-1899” de 25 de ani, din care fac parte peste 1000 de persoane. În mod surprinzător pentru vârsta să, Georgi continuă să îngrijească 140 de stupi aflați pe două câmpuri diferite. O parte din stupi se află în zona Brezovo, în timp ce cealaltă parte în satul Smilet, Bulgaria, parcurgând zilnic kilometrii întregi pentru a avea grijă de albine. El mărturisește ca metodă de a fi mereu tânăr
Reteta miraculoasa pentru o viata lunga si sanatoasa – Facuta de un apicultor in varsta de 95 de ani! [Corola-blog/BlogPost/93332_a_94624]
-
El este Președintele Asociației de Albine „Bagrem-1899” de 25 de ani, din care fac parte peste 1000 de persoane. În mod surprinzător pentru vârsta să, Georgi continuă să îngrijească 140 de stupi aflați pe două câmpuri diferite. O parte din stupi se află în zona Brezovo, în timp ce cealaltă parte în satul Smilet, Bulgaria, parcurgând zilnic kilometrii întregi pentru a avea grijă de albine. El mărturisește ca metodă de a fi mereu tânăr este aceea de a urma un remediu magic pentru
Reteta miraculoasa pentru o viata lunga si sanatoasa – Facuta de un apicultor in varsta de 95 de ani! [Corola-blog/BlogPost/93332_a_94624]
-
Ca roua cerului scursă pe șest Și din tăceri mi-ai împletit mărgele, Iar din privire vii și faci protest. Mi-e teamă că se-ntorc la stână lupii Sau în oraș speranțele puhoi Ori trântorii pe câmp lăsându-și stupii Vor adormi visându-ne pe noi. De dragoste cu patimă vom scrie, Dar eu fac iar aluzie la noi Prinzând un vers pe cerul din hârtie Că-n urma lui vin rimele în ploi. Zăpada poate oarbă să mai cadă
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
tăcut de a nu merge mai departe. În mișcare, flăcăruia avu o scânteiere, iluminând mai limpede povârnișul. Flancul săpăturii nu mai era din rocă masivă. Pe suprafața acestuia se deschideau zeci de locuri de veci de dimensiuni felurite, un Înfiorător stup plin de rămășițe omenești. Alunecând de-a lungul deschiderilor, lumina lămpii parcă Însuflețea acele membre descompuse. Orbite goale Îl urmăreau pe poet și mâini scheletice se alungeau din nișe, ca și când o Întreagă legiune infernală Îl aștepta acolo. Simți cum genunchii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
poate? — Se poate, cu oaste - răspunse spătarul. N-ai tribut, dar ai oaste și poți sta de vorbă. Dar dumneata în loc să strângi oaste, ai strâns cărți. După ce-a venit pe tron, Sima-Vodă ți le-a vândut și-a cumpărat stupi, pentru stupărit, izbutind să trimită atâta miere la Poartă, că sultanul s-a-ndulcit față de el pe cel puțin doi ani. N-avem ce face decât s-așteptăm să i se-aplece de-atâta miere și-atunci să sărim noi cu altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
umeri? — Numai eu știu cum se mai ține - oftă spătarul. Dânsul a fost Barzovie-Vodă. — Plecăciune, Măria-Ta! - zise cu smerenie gazda. De mult voiam să te cunosc. Din câte știu, Măria-Ta, când erai în Scaun, ai scos birul pe stupi și-ai pus bir la cărți. De unde atâtea cărți, Măria-Ta? — Da, așa e - suspină Barzovie-Vodă - am vrut să fac bibliotecă la Curte și-am fost mazilit. — Oricum, vrednică încercare - îl lăudă boierul Radu Stoenescu-Balcâzu. Dânsul? - arătă el din priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ținut-o tot o fugă, ca telegarii, până la casele spătarului Vulture, pe care Sima-Vodă îl avea ca dușman. Pe dimineață era deja pe drumul spre Cetatea Albă, unde spătarul și-a adus aminte că ține ori o ibovnică, ori niște stupi, oricum - un loc unde să ne putem întrema. Episodul 183 O SISTEMĂ DE APĂRARE — Dar să lăsăm aceste triste întâmplări, căci, orice s-ar spune, un domn schimbat e un domn trist - grăi spătarul Vulture, aruncând un os unui câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Episodul 204 SÂNGELE APĂ NU SE FACE în această stare îl găsi cardinalul Damiani, un om mărunțel, nu tocmai slab, foarte vioi, cunoscut pentru deosebitul său fler diplomatic și pentru pasiunea nestinsă, aproape inexplicabilă, ce-o avea pentru mierea de stupi. Nu o dată, răsfoind sau numai aducând la semnat și pecetluit documente, bule papale, scrisori sosinde întru sau plecânde dintru Vatican, foile i se agățau de buricele degetelor, veșnic lipicioase și dulci. Cardinalul se opri în fața lui Grigorie al XV-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în 1890 au dat 28,88 hectolitrii vin negru și 1088,32 hectolitrii vin alb. După controalele diviziei filoxerice (1891), via lucrătoare ocupă 87¼ ha. Vite sunt (1890): 113 cai, 1252 vite cornute, 318 porci, 88 capre și 1885 oi. Stupi de albine sunt 123. Bugetul comunei pe exercițiul 1891-1892 avea la venituri 8292 lei, 33 bani, iar la cheltuieli 4571 lei. Comuna este străbătută de calea Vicinală Obârșia - Mărăști - Lunca. Distanțele: la Bacău, capitala districtului, 36 km; la comuna 26
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de alte origini, folosiți de populația cu care românii au venit în contact. în satele comunei Filipeni, cel puțin în satul Slobozia, termenul argea desemna structura din lemn, partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deși trăiește de mulți ani în Bacău, nu a întrerupt niciodată legătura cu satul, iar de câțiva ani, de când fiul său, Gabi, administrează societatea „Agroteh” din Slobozia - Filipeni, este mai mereu prin comună și la casa părintească, unde are niște stupi de care îngrijește și ca să-i mai treacă timpul și s petreacă clipe de relaxare în mijlocul naturii darnice. Ilie Vraciu a funcționat ca profesor de Educație fizică la Școala din Lunca, pe când director era Vasile Totolea, remarcându-se ca animator
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de volnicie pentru postelnicul Ioniță Roset ca să-și poată lua dijma de pe moșia Filipeni, pe Dunavăț: 119 „...să fie volnică cu cartea domniei mele de a-și lua (dijma) din poieni, din fânață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pe obiceiul rii.” Documentele de vânzare-cumpărare ulterioare anului 1692, când Anghelușa dă danie moșia sa Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la răzeșii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de dulgherie, a apărut tâmplăria pentru confecționat uși, ferestre, dar și mobilier: dulapuri, mese, scaune, paturi (cei care făceau mobilier se numeau stoleri; un renumit stoler, cu școală profesională, era în Fruntești, la Ulmi, și se spunea Stoleru, făcea și stupi și rame). Se folosea lemnul de esență moale, brad, cireș, tei, dar și păr și nuc. în comuna Filipeni au lucrat și trei absolvenți ai Gimnaziului Industrial din Bacău: Ion Borcea, Gavril Rusu și Grigore Bârgăoanu care făcea și sculptură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
popilor; pentru un om de rând este de ajunsă dacă știe să citească și să scrie, să-și scrie numele, să-și treacă în condica lui un bou alb, negru și cu coarne, caii, oile și alte dobitoace de povară, stupii și oricare alte lucruri ca acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase.” Desigur, este o exagerare, când Dimitrie Cantemir spune că pentru omul de rând e suficient să citească și să scrie. Rar se găsea într-un sat răzeșescă cineva care să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sat, tata mă lua cu el pe dealuri și câmpuri și aprecia „din ochi” cât pământ s-a lucrat. Se simțea liber în mijlocul naturii și acea libertate nu i-o putea lua nimeni. Cât a trăit i-au plăcut florile, stupii cu albine, cărțile și școala. Era fericit să împărtășească și altora din ce șștia el, din ce acumulase prin lecturi și experiență de viață. Foștii lui elevi, plecați prin țară, veneau să-l vadă; oamenii din sat veneau la „Domnu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]