298 matches
-
prea silă de mine și de puritatea ei murdărită. De altfel, tot timpul am știut că se va sinucide (IV, p. 62). Când fiul lui Tarquinius își face apariția pe neașteptate în mijlocul conjuraților din casa fraților Vitellii, Aquileus se arată stupefiat de îndrăzneala lui de a mai păși în Roma unde este detestat de toți : Ești nebun ! (VI, p. 88). Reacția determină remarcile ironice ale celui în cauză, idolul celorlalți încă din copilărie : Puțin nebun am fost întotdeauna. Însă cu rost
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
chiar și cei bogați. Se așteptau să-l găsească locuind într-un palat și să oficieze într-un templu, dar, spre marea dezamăgire a celor veniți, el stătea zgribulit de frig încălzindu-se lângă un cuptor. Vizitatorii s-au oprit stupefiați la o distanță pe măsura averii lor. Atunci, Heraclit s-a ridicat și i-a întâmpinat cu aceste vorbe: "Poftiți! Și aici locuiesc zei!" Iar dacă tot m-ai întrebat ce scriu lângă cuptorul de la Huși, să-ți spun că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În ținuturile noastre, spiritul de gașcă e covârșitor. Mulți cred că de la Capșa se ajunge mai ușor în Academie decât de la bibliotecă. Sunt prietenos din fire și nu resping viața literară, ci doar unele paliere ale ei. De pildă, sunt stupefiat de superficialitatea unor confrați mai tineri ce se cultivă mai ales pe Internet și pe Facebook. Am răsfoit, în aceste zile, cartea unui tânăr scriitor despre un mare poet român, iar lista lui bibliografică (restrânsă la trei titluri) se deschidea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tensiunea unei „otrăvi” ce vine din adâncuri, ies „bolborosind” la suprafața conștiinței, a „vederii minții”, nu numai reordonând, aproape arbitrar, totul, dar și provocând revelații, uneori greu suportabile. Și, În fața lor, a marilor profeți, omenirea a fost nu numai dezarmată, stupefiată până la o formă a imbecilității, dar și Împinsă, Îmbrâncită chiar, Într-o stare revolută, ce părea epuizată, o stare a copilăriei, a unei infantilități renăscute, capabile Încă o dată - de fapt, abia „acum” capabile de a contempla, Înțelege și vedea lucruri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și noțiunea de soartă, pe parcursul unei vieți, În cerc sau labirintice, calme sau năvalnice, ne apare ca iluzorie, ca „minciună”, iar alteori, adeseori și pentru cei mai mulți, la modul intempestiv, tresare deodată În fața noastră, a ochilor minți, și noi o primim stupefiați, uneori Îngroziți și Încercând a-i desluși dacă nu tot sensul, măcar o parte, o aluzie, așa cum regele Babilonic În plină petrecere și luxură totală a citit, speriat, pe peretele din față, cele trei cuvinte: Manel, tekel, fares Înscrise de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
E pescar și iubitor al vinurilor franțuzești, care nu se prea găsesc în zona lui. Lunecăm repede spre subiecte de acasă. Cei doi ne întreabă de ce s-a întors Moldova la neocomunism. Ce s-a întâmplat? Nu puteau înțelege, erau stupefiați. Recunosc că am găsit cu greu explicații. Am vorbit de implicarea KGB-ului, de vina intelectualilor noștri, de faptul că ne-am deznaționalizat, că limba română era interzisă... Vizibil nemulțumit, la un moment dat, Verner mă întrerupe: „Probabil că neocomuniștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atribute caracteriale ce defineau la ei tot atâtea școli de gândire, poziții fundamentale față de marile concepte ale vizibilului și invizibilului. După cum am arătat mai sus, Matei deținea, aproape, monopolul „simțului realist”, al „simțului social”, nu o dată ne uimea și chiar stupefia prin judecățile sale tranșante, îmbibate de sarcasm, asupra mediului și oamenilor în mijlocul cărora ne învârteam. Sarcasmul său însuși, o formă radicală de definire și limitare, avea cel puțin două fețe: cea persiflantă, „amabilă”, și cea cinică. Dacă cu „prima” eu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în Informația Bucureștiului. Iar când încă mai tremuram pentru ultima „viză”, cea mai „barosană”, a directorului politic și absolut al editurii, poetul ilegalist Ion Bănuță, acostându-l odată în marele hol, el mi-a dat un răspuns care m-a stupefiat, eu, noi, obișnuiți cu numeroasele și nesfârșitele grile și cenzuri ale puterii: „Eu, tovarășe Breban, îți voi citi noul roman după apariție!...”. Și așa s-a și întâmplat, a fost de altfel singurul meu roman, și înainte, și după Absența
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
încărcată de electricitate, de formidabile contradicții „ideologice” - un singur exemplu: activiștii superiori erau mai „deschiși” tinerilor „revoluționari” decât mulți colegi „consacrați”, țin minte că atât Ghișe, dar și Marin Rădoi, când se făceau listele pentru vorbitori, au insistat, uimind și stupefiind pe unii scriitori, „tovarăși mai vechi” și rigizi, ca Țepeneag, Dimov, Ivănceanu și alți „indezirabili”, să aibă dreptul de a vorbi!... Consiliul s-a întrunit atunci în pripă și, cum convenisem cu Macovescu, l-am rugat pe Aurel Dragoș Munteanu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
începutul anilor ’70 eram încă departe de a bănui, și eu, și prietenii mei, până la ce forme aberante aproape fascistoide, îl va împinge pe Ceaușescu paranoia sa politică, tot mai evidentă, tot mai nocivă, tot mai greu de limitat. Eram stupefiat de incapacitatea elitei științifice și culturale de a reacționa în fața unei dictaturi ce se năștea, aproape fiecare încerca să-și apere propriile poziții sau să apere „pozițiile câștigate” ale breslei. Și încă nu știam, „nu aflasem” ceea ce urma să-mi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
medievalității târzii?!... Ce l-a legat pe acest autor atât de puternic de țară încât, având argumente mult mai mult solide decât alți colegi, „fugiți” și ei, și care, până azi, au ales exilul, s-a întors „de fiecare dată”, stupefiindu-și nu numai colegii, dar și pe cei care-i dădeau vizele de ieșire, sperând ei, probabil, să scape de unul dintre dizidenții cei mai cunoscuți, de unul dintre fermenții „pe față” ai împotrivirii?! Nu puțină lume, în țară și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
e vorba de o lume întreagă un miliard de oameni și de spațiu. Am auzit de mai multe ori acest raționament. Tinerii revoltați din secolul XXI urcă bulevardul veacului al XIX-lea pe sens interzis, în timp ce noi, bătrânii, ne uităm stupefiați la ei. * * * Tyr, de unde regele Hiram i-a trimis pe calea mării lui Solomon, aliatul său, aurul și lemnul prețios cedru, chiparos și santal necesare înălțării primului Templu. Pe vremea când Isus a trecut pe aici, hipodromul roman în formă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în regiune și Borgia a dorit să câștige sprijinul populației, el a hotărât să-l aresteze și să-l execute pe propriul locotenent, Remirro. Așa cum descrie Machiavelli, cănd trupul lui Remirro a fost expus, locuitorii din Romagna au fost "imediat stupefiați dar și mulțumiți". Machiavelli laudă logică bazată pe forță a abordării lui Borgia în problema ordinii în Romagna. Însă, tacticile lui Borgia sunt crude; este greu să nu te identifici, cel putin parțial, cu subalternul trădat care nu a făcut
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sa, care ținea în mână și îi arăta cu insistență o pereche de ochelari sparți, care parcă au fost călcați în picioare, și-i spune: Uite ce a făcut fiul tău! I-am găsit în fața ușii de la intrare. Oprișan privește stupefiat ochelerii lui sparți și se duce întins la fiul lui. De ce ai luat ochelarii mei? Nu i-am luat tăticule. Cum nu i-ai luat, uite-i aicea sparți. De ce i ai luat? Nu i-am luat eu tăticule. Și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nevestei mele, m-a sedus și violat, spre rușinea mea că v-o spun aci, ca pe un licean, des chizân du-mă la pantaloni. Alta, pogorâtă, să juri, nu altceva!, din pânzele pictorilor prerafaeliți celebrați de Ruskin, m a stupefiat cu erudiția ei erotică, dezarmându-mă de toate armele mele ancestrale, atât de ofensive pe atunci. Alta, atât de tânără și de suavă, mă târa de mână spre intrările din dos ale hotelului Opera, și nu fiindcă nu-i cunoșteam
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înghite un briceag și bucăți de cutie-conservă. La precedenta încarcerare înghițise în același scop o furculiță. În Carolina de Nord, de-a lungul a 160 km de coastă, mii de păsări ale mării cad și mor pe plajă; specialiștii sunt stupefiați și n-au nici un răspuns. Un expert londonez în demolări își dinamitează casa: el - mort, soția și 7 copii în stare gravă. Savanții serioși socotesc că traversarea Atlanticului într-o barcă făcută din papirus n-ar nici un chichirez. Thor Heyerdahl
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în mod sistematic țara. Astăzi ne confruntăm chiar cu situația total aberantă, în care unii indivizi, din prostie sau ticăloșie (altă cauză nu există), spun că Iliescu este ,,un politician de marcă” și un om ,,deștept”. Pur și simplu rămâi stupefiat în fața unor astfel de aberații! Mulți se declară ,,scârbiți” de politică, dar în fața unor astfel de atitudini, nici presa nu și-a făcut nici pe departe datoria de informare și educare corectă a oamenilor. Trebuie spus clar că deși în
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
spus în fața unei săli pline de cei care așteptau de la noi să demascăm ororile comuniste că eu, personal, m-am simțit liber în ciuda opresiunii și că nu aș fi scris altfel dacă aș fi trăit în Occident. Sala a fost stupefiată. Nici eu, atunci, nici Cezar, acum, nu negăm caracterul odios al comunismului. Negăm doar absoluti zarea lui, transformarea lui într-un „ade văr de-a gata“, într-un șablon intelectual și literar. Un scriitor trebuie să scrie despre ceea ce trăiește
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ai o meserie cu profil tehnic, ești mînat de anumite rațiuni cînd scrii... Căci, de ce să nu recunoaștem?!, nu poți scrie literatură ca pe o sarcină de serviciu, iar actul de creație nu e o destindere, similară sportului. Mă uit stupefiat la femeia din fața mea, o văd surîzînd, căutîndu-și cuvintele și mă lovește din nou întrebarea: Unde am mai văzut-o?" Cînd mi-a vorbit Brîndușa despre tine, continuă ea, ocolindu-mi privirea, mi-a spus că ai o prietenă foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
citation> (20) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”27 oct[ombrie] [1]967”> Dragul meu, Nici nu mă sculasem în dimineața asta cînd am primit telegrama ta. Ai vorbit cu M.N. Rusu la telefon? Trimite-mi urgent detalii. Sînt stupefiat . La Iași se pregătește bomba împotriva mea. Ateneul s-a vîndut teribil. Mulți sînt mulțumiți, dar nu zic nimic... Voi lupta deschis. Te autorizez să difuzezi în dreapta și stînga, în față, înapoi numele personajelor fabulei: 1. „revista literară” = Iașul literar
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și abuzul la care sunt supuse. Al treilea stadiu al violenței reprezintă doar o virtualitate a cărei concretizare este blocată. Disponibilitatea de a exercita violența pe care o demonstrează acest mic funcționar din categoria nevrico- șilor caragialieni cu aparență benignă stupefiază. Lefter este pregătit să tortureze pentru a scoate de la cele trei femei sau doar de la cea însărcinată adevărul, adică recu- noașterea presupusului furt, pentru care funcționarul nu are nicio dovadă. „- Ia, dă-mi- le, mă-nțelegi, la discreție, să stau eu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
vrut și ei să joace Trei surori (vârsta Irinei - optzeci de ani etc). Se întrerupeau spunând când au jucat și cu cine, făcând aprecieri despre partenerii de atunci și cei de acum. Își aminteau ce le spunea Stanislavski. Studenții erau stupefiați, venea totul de peste vremuri ca o pâclă. O actriță mai stingheră a spus monologul Zarecniei. Monologul din final cu viața ei. Stupefacție (a se comenta asta). Spectacolul nostru va avea niște împrumuturi. Se va face un scenariu din scrisorile lui
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
care Direcția Asia nu-l mai dorea, având în vedere pozițiile sale "originale", și care fusese acceptat cu greu, în urmă cu doar două săptămâni, la Direcția culturală. Ce a spus "proprietarul mâinii" m-a lăsat și ne-a lăsat stupefiați pe toți: "Nu-l cunosc prea bine pe tovarășul Macovei, dar am impresia că are o atitudine cam distantă față de clasa muncitoare"! Atât! În acele vremuri era însă suficient pentru a-mi lua adio de la Chile și nu numai! Directorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care Direcția Asia nu-l mai dorea, având în vedere pozițiile sale "originale" și care fusese acceptat cu greu, în urmă cu doar două săptămâni, la Direcția culturală. Ce a spus "proprietarul mâinii" m-a lăsat și ne-a lăsat stupefiați pe toți: "Nu-l cunosc prea bine pe tovarășul Săvescu, dar am impresia că are o atitudine cam distantă față de clasa muncitoare"! Atât! În acele vremuri era însă suficient pentru a-mi lua adio de la Chile și nu numai! Directorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu un mare artist, un om de o veselie, de o euforie sclipitoare, unul din idolii teatrului rus prin 1980-90. "Acest om se va sinucide", i-a spus Cehov lui Stanislavschi, după.plecarea actorului. Stanislavschi mărturisește că remarca l-a stupefiat. După moartea lui Cehov, artistul s-a sinucis, într-o criză de melancolie. Ceea ce astăzi ni se pare firesc (este vorba de un sindrom atunci necunoscut) era șocant în perioada menționată. (Și totuși, Anton Pavlovici, chemat să ocupe o catedră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]