429 matches
-
stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Natrix natrix), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie), fâșa (Anthus trivialis), țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agiles), șopârla de nisip (Eremias argusta), gușterul (Lacerta virides). Batracianul cel mai tipic este Rana dalmalina. Ca elemente de ornitofaună, mai amintim, grație documentației furnizate de către inginerul silvic Cătălin Iftimie: sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), sturzul cântător (Turdus philomelos), ciocănitoarea de pădure (Lullula arborea), câneparul (Cardulis cannabina), mai multe specii de pițigoi, iar în timpul iernii, gaițele nordice, pitulicea (Phyllocopus collybittie), fâșa (Anthus trivialis), țiclanul (Sita europaea caesca), porumbelul de scorbură (Columba venas), dumbrăvioara (Caracius garrulus) ș.a.
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
timp ce nora reprezintă anotimpul nou, primăvara. Între ele se dă o luptă care durează 9 sau 12 zile (zilele babei), timp în care vremea este schimbătoare. Zilele care trec de 12 se numesc „zile împrumutate” - prima zi este a sturzului, a doua zi este a mierlei, a treia zi este a cocostârcului, a patra a ciocârliei, a cincia a cucului ș.a.m.d., iar cele de pe urmă, a omătului, a furtunii și a mieilor. Oamenii își aleg o „babă” și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în memoria publică ca o realizare unică; efectul pluralului în aceste condiții e mult mai puternic: El [geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se explică faptul că numele lui
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
carpatin (Cervus elaphus), râsul (Lynx lynx), pisica sălbatică (Felis silvestris) etc. Avifauna este reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bursucul( Meles meles), la care se adaugă apariții mai rare cum sunt :lupul (Canis lupus), porcul mistreț (Sus scrofa),ce apare în grupuri de 2 -3, mai ales primăvara. Păsările sunt reprezentate prin specii ceva mai numeroase:gaița (Garrulus glandarius), sturzul(Turdus philomelos),mierla(Turdus merula), privighetoarea (Luscinia luscinia),cucul (Cuculus Canarus), turturica(Streptopelia turtur),ciocănitoarea pestriță (Dendrocopus minor), guguștiucul (Streptopelia decaoto),pițigoiul(Parus candatus),stăncuța(Corvus monedula), nelipsitele ciori (Corvus carone) ș.a. De asemenea, mai apar și unele păsări răpitoare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
descrierea casei sale se petrec o dată cu servirea felului întâi ("un măgăruș făcut din bronz de Corint, cu o desagă dublă, care avea într-o parte măsline albe și-n cealaltă măsline negre") și se prelungesc până la desert, mai exact până la "sturzii frământați cu din aluat de făină și umpluți cu struguri uscați la soare și nuci". Parodia se preschimbă, treptat, într-o modalitate prin care se inventează noi structuri: gradația urmează îndeaproape momentele cele mai importante ale cinei, fiind întreruptă de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nutriției care produc aceleași efecte. Proliferarea unor forme de viață, cu o periodicitate încă insuficient explicată, poate diminua drastic efectivele unor elemente care constituie hrana lor specifică sau etapele intermediare de evoluție. În sensul acesta, invazii de păsări (ciori, vrăbii, sturzi, grauri ș.a.), insecte (lăcuste, termite ș.a.), de larve, de germeni patogeni etc., distrug păduri, culturi agricole, provoacă epidemii uneori catastrofale. Istoria consemnează epidemii medievale de ciumă, holeră, tifos, malarie și grave forme actuale de tuberculoză, sida, pe lângă focare endemice de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cu mine pe câmp să privim de aproape spicul de grâu și să tragem adânc / în piepturi mirosuri de iasomie și de rogoz. Veniți / să dormiți într-o păstaie răcoroasă de mazăre. / De când nu ați mai stat de vorbă cu sturzul? / De când nu ați mai înnoptat, lângă foc, într-o luncă?” B. este și un aplicat comentator al poeziei. Cronicile din „Calende” (dedicate cărților la zi), eseurile din volumul Lecturi (2001) și, mai ales, cartea dedicată lui Nichita Stănescu (Dimensiunea ludică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
ceri concediu pentru convalescență și să mai lași „Galeria” - pe care ai făcut-o... stup. Sărmana d-nă Ungureanu se zbate ca peștele În plasă. Dacă aveți Încredere În Sturzu 619, care, poate, mi-a fost elev, dacă nu el alt... Sturz, putem să-i scoatem, sub un pretext oarecare, cum ar fi de completare, manuscrisul de la marele Gafița de la Baia și să-l trimitem „Junimei”. Îi scriu azi și d-nei Ungureanu. Te felicit pentru marile succese, pe care le ai la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți transmit toate salutările afective, cât și cele oficiale de la acei care m-au consemnat s-o fac. Dl. Sturz, Împreună cu conf. ing. Deacu președ. Comit. cultural Îți transmit mulțumirile respectuoase pentru „ora de neuitat” pe care ai oferit-o Politehnicei și Clujului. (De atunci sala a fost goală, deși au mai fost programate 2 conferințe, care din lipsă de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că va fi primul român laureat al premiului Nobel și asta a spus-o cu nonșalanță, undeva pe stradă, grăbindu-se la un seminar cu studenții de la filologie. Între literații, de regulă cu o cultură hirsută ori chiar absentă, Corneliu Sturzi făcea figură de poet cultivat. Omul era în stare să se autosancționeze, ca în anecdota cu profesorul universitar care, completându-și la fără frecvență studiile, când a dat examen cu el însuși, n-a picat. EMIL BRUMARU Încă de la primele
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fiind distribuită în toate cele trei straturi, cât și în mediul subteran. Cuprinde: mamifere: cerbul (Cervus elephus), căprioara (Capreolus capreolus), lupul, vulpea, ursul brun, mistrețul (Sus scrofa), jderul (Martes martes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris); păsări: mierla, privighetoarea, sturzul mare, grangurul, ciocănitoarea verde, pupăza, ciuhurezul de pădure; reptile, amfibieni etc. Solurile caracteristice pădurilor cu frunze căzătoare sunt cele din clasa cambisolurilor (soluri cenușii, brune sau negre acide), a căror culoare este dată de hidroxidul de fier. Acestea au orizontul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
specia "socialism", competitivă în mediul tipografic în care își optimizează șansele de supraviețuire, nu se mai poate reproduce în afara acestuia: compartimentul audiovizual îi este fatal. Bineînțeles, există fenomene de reciclare și de aclimatizare, unele conștiente, altele întîmplătoare. Albina domestică, vrabia, sturzul, originare din Europa, s-au adaptat foarte bine în America. Calvinismul, de asemenea; marxismul, în schimb, deloc. Dogmele creștine nu au "prins" pe teren budist și se exportă mai puțin bine în Africa neagră decît credința islamică. Nu-i suficient
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la București, apoi la Iași, la Lucian (Vasiliu n. red.). Voi reînvăța să înjur locurile rotunde; drumurile, drumurile spun întotdeauna ceva despre interioarele mele. În "Convorbiri... (literare n. red.)", cu poeme vechi și schilodite, simbolic, nu valoric o apariție pentru sturzi?! (Corneliu Sturzu era redactor șef n. red.). Nu știu. Cred că mi-e dor de Sulina. Și de fotbal. Și de multă poezie adevărată. Am fost la Adrian (Alui Gheorghe n. red.) trei zile, dar nu m-am simțit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un lăstăriș un prepelicar. Mă urc pe terasamentul căii ferate și văd 4 vânători și cânele. Trag focuri; nu înțeleg ce vânează. Un țăran mă informează că se vânează paseri. Pasere grande? No; pasere piccoletta. Paseri, ciocârlii, poate câte un sturz. Trec pe drum câțiva tovarăși care se întorc la Roma. La ciochinarul unuia tânăr văd o colecție de asemenea piccolette. Mișa L. dus după telefon, a fost în primejdie de moarte. S-a suit pe bicicletă fără să știe a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin existența în areal a acvilei de munte, varietatea acvilei de stâncă (Aquila chrisoatos), pasăre răpitoare de zi, mare, cu deschiderea aripilor de peste doi metri, cu cioc puternic încovoiat la vârf, care se hrănește cu păsări mai mici, gaițe, coțofene, sturzi, sticleți, vrăbii și cu animale mici șoareci, șobolani, iepuri, ba uneori atacă chiar turme de oi din care răpește câte un miel mai tânăr. Pădurea, hotarul și lunca noastră sunt populate de fapt de păsări de tot feliul din care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noctua Retzius, Strix flamea L.). - Din familia Passares ne încântă cu inimitabile și inegalabile triluri, Privighetoarea (Luscinia luscinia L., Luscinia Philomella Bechst ), Cotorușul (Erithacus rubecula L., Ruticilla tithis L.), Mărăcinariu (Ruticilla phoenicurus L., Saxicola oenanthe L., Pratincola dus musicus L.), Sturzul mic (Turdus musicus L.) Sturzul mare (Turdus viscivorus L.), Sturzul de munte(Turdus pilaris L.)Mierla de brădet (Turdus torquatus L.), Mierla neagră (Turdus merula L.), Pescărel, Pișcărel (Cinclus aquaticus Bechst.), Chituluș, Pătruț (Troglodites parvulus Koch), Paserea de aur (Sylviahortensis
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Din familia Passares ne încântă cu inimitabile și inegalabile triluri, Privighetoarea (Luscinia luscinia L., Luscinia Philomella Bechst ), Cotorușul (Erithacus rubecula L., Ruticilla tithis L.), Mărăcinariu (Ruticilla phoenicurus L., Saxicola oenanthe L., Pratincola dus musicus L.), Sturzul mic (Turdus musicus L.) Sturzul mare (Turdus viscivorus L.), Sturzul de munte(Turdus pilaris L.)Mierla de brădet (Turdus torquatus L.), Mierla neagră (Turdus merula L.), Pescărel, Pișcărel (Cinclus aquaticus Bechst.), Chituluș, Pătruț (Troglodites parvulus Koch), Paserea de aur (Sylviahortensis Bechst, Sylvia curruca L., Sylvia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu inimitabile și inegalabile triluri, Privighetoarea (Luscinia luscinia L., Luscinia Philomella Bechst ), Cotorușul (Erithacus rubecula L., Ruticilla tithis L.), Mărăcinariu (Ruticilla phoenicurus L., Saxicola oenanthe L., Pratincola dus musicus L.), Sturzul mic (Turdus musicus L.) Sturzul mare (Turdus viscivorus L.), Sturzul de munte(Turdus pilaris L.)Mierla de brădet (Turdus torquatus L.), Mierla neagră (Turdus merula L.), Pescărel, Pișcărel (Cinclus aquaticus Bechst.), Chituluș, Pătruț (Troglodites parvulus Koch), Paserea de aur (Sylviahortensis Bechst, Sylvia curruca L., Sylvia atricapillaLath. Philloscopus superciliosus Gm.), Cuțubatura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bellis perennis), Arnica (Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
porcului (Scrophularia scopoli, Scrophularia nodosa), Degetariță (Digitalis media, Digitalis grandiflora, Digitalis ambigua), Coada câinelui (Linaria intermedia, Veronica austriaca, Veronica chamedrys), Barză, Șopârliță (Linaria genistifolia, Veronica urticifolia, Veronica baumgarteni), Mărunțiș (Veronica crinita), Aripă de cuc (Veronica angustifolia), Bobâlnic (Veronica beccabuga), Floarea sturzului (Veronica angallis), Antonie (Veronica serpyllifolia, Veronica spuria, Veronica verna), Cirmuiag ( Veronica bachofeni, Melampyrum commutatum, Melampyrumbihariense), Lup vânăt (Melampyrum nemorosum), Păduchelniță (Pedicularis verticillata), Lupușor (Rhinanthus alpinus), Bucuriță (Euphrasia salisburgensis, Euphrasia odortoides, Lathrea squamaria) Familia Orobanchacee. Floarea untului, Troscăneală (Orobanche scabiose) Familia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mlaștini pot fi văzuți tritoni, buhai de baltă, broaștele de lac, brotăcelul. Nevertebratele sunt reprezentate de gasteropode, miriapode și păianjeni. Dintre animalele rare care se mai pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să ceri concediu pentru convalescență și să mai lași „Galeria” - pe care ai făcut-o... stup. Sărmana d-nă Ungureanu se zbate ca peștele În plasă. Dacă aveți Încredere În Sturzu , care, poate, mi-a fost elev, dacă nu el alt... Sturz, putem să-i scoatem, sub un pretext oarecare, cum ar fi de completare, manuscrisul de la marele Gafița de la Baia și să-l trimitem „Junimei”. Îi scriu azi și d-nei Ungureanu. Te felicit pentru marile succese, pe care le ai la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]