382 matches
-
poate apăra punctul său de vedere decât avansând argumente cu privire la acest punct de vedere" sofismele de apărare; "nici o parte nu trebuie să atribuie în mod abuziv adversarului o premisă implicită; ea nu trebuie să respingă o premisă dacă aceasta este subînțeleasă" sofismele premiselor implicite; "nici o parte angajată într-o discuție critică nu poate să prezinte o premisă ca acceptată dacă ea nu este ca atare și nu poate să refuze o premisă dacă ea constituie un acord" sofismele punctelor de plecare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
din dorința de a se respecta limbajul „corectitudinii politice” a epocii. Dar conducătorii nu fac decât să reprezinte interesele și tendințele poporului, În ansamblul său - după cum cred toți democrații naționaliști romantici -, așa că generalizarea la scara Întregii națiuni este aproape Întotdeauna subînțeleasă, dacă nu este chiar formulată În mod explicit. Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (al cărui tată, să nu uităm, fusese executat de revoluționarii maghiari În 1849) va deveni unul dintre cei mai autorizați artizani ai noilor reprezentări românești
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între "ascuns" și "pe
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
sunt următoarele: raportul, distincția, conflictul, echilibrul, legătura, sinteza, opoziția, separația, alternativa, disputele, distingerea, distincțiile, paralela, dezbaterea, bătălia, confuzia, schimbul, contractul, disparitatea, mărul discordiei, fuziunile, ambiguitatea, continuitatea, limita. Aceste substantive sunt, cum am arătat, în relație cu un verb exprimat sau subînțeles. Printre cauzele apariției prepoziției între în locul lui dintre în contextul reprezentat de numele "simetric" articulat hotărât, am luat în calcul și prezența unui modificator pe lângă N1. În corpusul cercetat am întâlnit 11 contexte în care N1 articulat hotărât urmat de
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
ca om care nu știu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)22. 5.3. E foarte frecvent și dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referențial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcție partitivă subînțeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînțeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteți
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
frecvent și dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referențial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcție partitivă subînțeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînțeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007); știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
de segregare socială<ref id=”2”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 50-51. </ref>”. În fapt, ideea nu era aceea a prevenirii segregării, ci a împiedicării congregării. Discrepanța dintre realitate și discursul asumat devine evidentă în structura indivizilor dintr-un singur bloc. Intenția subînțeleasă, dar neexprimată, era de a nu permite congregarea, de a nu lăsa loc pentru crearea unor legături comunitare care ar fi condus inevitabil la mișcări de rezistență împotriva regimului. 3.1.8. Reflectarea spațiului construit în structura socială a populației
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese. Faptul că peliculele au fost inspirate din perioada comunismului fac această mini-serie o comedie apetisantă cu rădăcini în trecutul românilor.
CRONICĂ FILM. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
zilnic, în afara atribuțiunilor de serviciu - continua preocupare pentru stabilitatea financiară și socială, atât personală, cât și generală (familială, organizațională), în special pentru cei ce au responsabilități în acest sens; - nemulțumire și anxietate provocate de comportamentul neașteptat (în afara conduitei stabilite și subînțelese) al copiilor sau celor dragi și apropiați; - desfășurarea de evenimente și fenomene naturale deosebite, cu impact distrugător asupra vieții normale a individului și a celor apropiați lui; - „asaltul” mediatic și manipularea, în special prin televiziune, aspecte ce produc derută și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
ministrul finanțelor dorește, cel puțin aparent, să-l aducă la cunoștința parlamentarilor (și, indirect, a telespectatorilor); În termeni tehnici, această semnificație este asertată, ea este informația nouă, relevantă care stă la baza actului de comunicare; a doua semnificație este una subînȚeleasă, veche, presupusă, indirectă, situată 51 Într-un plan secund al comunicării, dar care rezultă, cu necesitate, tot din text. Care este relația dintre aceste două semnificații? Tot intuitiv, putem sesiza faptul că această relație este de natura celei existente Între
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
aduce un câștig la nivelul unor componente cum ar fi politețea, educația ș.a. ale imaginii publice -, cu riscul de a permite unui interlocutor care nu respectă aceste reguli să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a respecta Într-o mică măsură, sau deloc, normele impuse (cu riscul de nu puncta la capitolul educație, politețe ș.a.), concentrându-și toată atenția pe atacul asupra adversarului, prin toate mijloacele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
verbului pentru timpul trecut; funcțiile sintactice ale verbului; la "Substantivul" substantive simple și compuse; la "Adjectivul" gradele de comparație (fără denumire); la "Pronume"alte pronume; la "Predicatul"predicatul verbal exprimat prin locuțiuni verbale sau interjecții; la "Subiectul"subiectul inclus, subiectul subînțeles; la "Atribut"atributul substantival, atributul adjectival la "Complementul" complementul exprimat prin adverb. Manualul este un auxiliar prețios în procesul de învățământ. Dar, pentru cei mai mulți elevi și învățători, el reprezintă instrumentul de bază. De aceea ar trebui ca acesta să cuprind
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
-l atât la nivel cognitiv, afectiv, cât și comportamental. P. Ricoeur în Metafora vie face o genealogie a metaforei, începând cu retorica clasică (în special Aristotel), trecând prin neoretorică, semiotică și terminând cu heremenentica. Metafora având la bază o „substituție subînțeleasă” și constând într-o „deplasare a sensului cuvintelor în funcție de o relație de similitudine” are, în viziunea hermenentului, o „unică structură dar două funcții: o funcție retorică și o funcție poetică”, prima urmând „să-i convingă pe oameni, oferind discursului podoabe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
afirmă existența lui res cogitans el susține prin aceasta că e conștient de sine ca de o substanță particulară unică, în Meditația a II-a, Descartes atenționează că termenul eu are doar un înțeles convențional, semnificația lui e cea comună, subînțeleasă. Pe de altă parte, din Meditații, ca întreg, se degajă clar faptul că Descartes a stabilit cu o certitudine incontestabilă, că este o substanță gînditoare individuală, distinctă . Această idee reapare și în Principii: Rezultă de aici că în afară de substanța gînditoare
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la concluzia că Shakespeare a fost "ideologul umanist al burgheziei, cel care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat pentru prima dată orânduirea feudală". *28 Critica marxistă este la înălțime când scoate la iveală implicațiile sociale subînțelese sau latente ale operei unui 150 scriitor. În această privință ea este o tehnică de interpretare paralelă cu cele fondate pe baza teoriilor lui Freud, sau ale lui Nietzsche, sau ale lui Vilfredo Pareto, sau cu "sociologia cunoașterii" a lui
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
le conferă rolul de mărci lingvistice ale unor procese discursive . 2.1. Mecanisme pragmatice generate de parametrul pro-drop Tipologic, limba română este o limbă pro-drop, în care subiectul pronominal nu este exprimat, ci recuperat din flexiune (ca subiect inclus sau subînțeles). Gramaticile descriptive prezintă neexprimarea subiectului ca opțiune nemarcată a uzului, iar exprimarea subiectului ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
E: da↓ C: dar# în orice caz↑ # în măsura în care# primăria totuși# nu vă va restroceda acest imobil↓ # <R să spunem că primăria nu vrea să vi-l mai dea>↑ aveți deschisă calea unui proces↓ (IVLRA: 213) al pronumelui personal exprimat sau subînțeles: A: și: se potrivește microfonul pe care l-am văzu:t noi B: da: A: ă: și acesta costă: # trei sute de mii B: <R ă: e bine>. (IVLRA: 186) sau apare în grupul nominal fără a avea însă un suport
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu-i decât un fragment tăiat din blocul experienței, o fațetă a diamantului în care strălucirea interioară se rezumă fără a se limita. În primul caz există surplus și pretenția la eternitate. În al doilea, operă fecundă, datorată unei experiențe subînțelese, a cărei bogăție se lasă ghicită. Pentru artistul absurd, problema constă în a-și însuși arta de a trăi, care e mai presus de îndemânarea artistică. Cu alte cuvinte, marele artist este, înainte de orice, în climatul absurdului, un mare om
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
viziuni care, În general, i-au falsificat ideile, În special prin reintroducerea noțiunii de clasă pe care, spre deosebire de Kant, Herder a recuzat-o, ca un partizan Înverșunat al monogenismului speciei umane ce se afla ă, fiecare popor are „geniul” său, subînțeles fiind că unele dintre aceste genii sunt superioare celorlalte În ceea ce privește calitatea antropologică și vigoarea istorică. Multă vreme, chiar și științele sociale au recurs, Într-un mod care se dorea „constructiv”, la această noțiune ridicată la rangul de concept. Vom reține
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asigure existența prin Însuși faptul că s-au născut, fiind așadar moștenitorii unui patrimoniu acumulat de generațiile anterioare. Acest gen de indemnitate nu exclude Însă munca pentru oricine vrea să câștige mai mulți bani (Rifkin, 1996). Ideea filiației este aici subînțeleasă: părinții noștri au muncit destul și pentru noi. I s-a reproșat lui John Rawls că presupune natura umană a fi anistorică, În timp ce lui Rifkin i s-a obiectat că nu ține seama deloc de faptul că munca este un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
educa” (Clain, 1990, p. 1321). ν Trebuie menționate trei abordări principale. Instituția poate fi mai Întâi studiată din perspectiva praxisului. Așa, de exemplu, Leviatanul lui Thomas Hobbes ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de asemenea posibil să evocăm, precum Max Weber, „monopolul constrângerii legitime” și să ne referim În acest sens la norme și sancțiuni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vorbire realizate de mai mulți participanți (cel puțin doi). În acest mod, discursul este creat prin interacțiune, prin alternare de enunțuri ale unor locutori diferiți, și devine numai parțial omogen, prin tematică și prin eventualele elemente de legătură, exprimate sau subînțelese, dintre enunțuri. Metoda inductivă utilizată în analiza conversației se aplică unor interacțiuni naturale, înregistrate în situații și contexte variate, ceea ce conduce la realizarea unor corpusuri de limbă vorbită, transcrise după norme bine stabilite. De altfel, în ultimele decenii se poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2008. RN ENTIMEMĂ. În mod obișnuit, prin entimemă se denumește o specie a silogismului în care una din premise sau concluzia nu este exprimată explicit. Aceasta presupune că, în redarea cu mijloacele limbii, premisa respectivă sau concluzia este elidată și subînțeleasă, iar exprimarea este eliptică. Dacă, în mod obișnuit, silogismul conține trei elemente de bază, două premise și o concluzie, entimema are numai două elemente, existînd posibilitatea unor redări diferențiate sub aspectul enunțului. Astfel, un silogism are o înșiruire a componentelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1) poeții sînt muritori, deoarece 2) ei sînt oameni (fără premisa majoră) ori 1) toți oamenii sînt muritori, iar 2) poeții sînt (și ei) oameni (unde nu este prezentă concluzia). De fiecare dată, entimema presupune, prin urmare, existența unor judecăți subînțelese, iar subînțelegerea este o activitate a receptorului (interlocutorului) și este deseori orientată de starea lui sau de împrejurări. Din punctul de vedere al expresiei, entimema realizează o evidentă economie de mijloace lingvistice, dar are forță sugestivă și întrunește importante valențe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe baza evenimentului particular al enunțării, deducție prevăzută, de altfel, de către locutor. În enunțul Mihai ia lecții de pian luna aceasta, presupoziția înscrisă în enunț prin sintagma luna aceasta este că Înainte Mihai nu lua lecții de pian, în timp ce conținutul subînțeles poate fi "Ar fi bine să începi și tu". Nefiind înscris în structura enunțului, subînțelesul are o "existență nesigură". V. act, influență, maximă, politețe. DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]