644 matches
-
La Périchole, pe care o începeam din fundul sălii, tot sughițând, pardon, Monsieur, iar când ajungeam pe scenă eram cu ea aproape gata. Chut! Nu am mai fost până acum într-o casă cu lift interior. Tupilată pe o stradă subțirică din spatele Muzeului Georges Pompidou, reședința lui Jorge Lavelli, un hôtel particulier tipic parizian, vorbește despre proprietarul ei încă dinainte de a-l cunoaște personal. Păstrez în telefon și acum un SMS: Jorge Lavelli m-a invitat la el acasă. Două zile
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ofticosul de Ioțu, cu vocea lui nesuferită, de cârcotaș care nu juca decât table pe bani, când Boc, un mops uitat de stăpâni în parc, începea să împingă ca prostul la genunchiul blajinului domn Chitaru. Blajin-blajin, dar până la opțiunile politice. Subțirelul domn Chitaru, despre care se vorbea că nu lipsise o zi din Piața Universității când cu mineriadele și chiar o încasase de la un securist cu lămpaș, devenea dintr-odată o fiară, dacă se lega cineva de Boc. De câine sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
neajunsurile erau peste tot. S. B.: Când eram în PC, mergeam noaptea, că noaptea se făcea mâncarea, și aveam acolo niște cunoștințe, între bucătari. Aveam un camarad din Constanța fomist tare, un tip scund și gras, cu un nume contrariant: Subțirică Lucian. Când eram de serviciu cu el (el era radiotelegrafist) nu se putea să nu facem o vizită pe la bucătărie. El știa bine ora când se tranșa porcul pentru masa de dimineață, avea miros bun. Luam bucăți de carne, le
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pentru verificare, a tras un foc. Greșeala a doua a fost că nici nu a îndreptat arma în plan vertical. Era în camera de telefonie și telegrafie. Glonțul a trecut la jumătate de metru de locul unde stătea telegrafistul, Lucian Subțirică, și s-a înfipt în perete. Militarul în cauză, un băiat din Fetești, Ionel Agalopol (Gogu îi spuneam noi), a rămas înmărmurit. Dincolo, cei de la planșete au înlemnit, se gândeau că sigur cineva a murit ori s-a rănit. Cine
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
veac, sau pe tinerii zvelți și atletici care părăseau școala normală cu 20 de ani în urmă. Nu-i vine să creadă că tânăra cu alură de doamnă stilată este aceeași cu adolescenta de acum două decenii și jumătate înaltă, subțirică, cu fața luminoasă și ochii iscoditori. Nici în bărbatul cu mustață, cu început de chelie și de burtă nu-l identifică pe puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Atenția îi este atrasă de un grup original, un adevărat alai. În fruntea grupului pășește țanțoș un cățel de talie mică, având blana de culoarea castanelor coapte, cu codița îmbârligată. În urma lui merge mândru și fericit un băiețel înăltuț și subțirel cu ghiozdanul în spate și cu un frumos buchet de crizanteme albe în brațe. Băiatul nu-l scapă din ochi pe prietenul său patruped, Rex, care are caninul obicei de a se repezi să se răfuiască prin gard cu potăile
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fie independentă la nivel fundamental. Corporațiile transnaționale, prea puțin legate de un teritoriu național, alcătuiesc principalele motoare de producție. Însă neoliberalismul necesită anumite funcții ale guvernămintelor, funcții care pot fi îndeplinite și de dictatori militari sau de junte, de state „subțirel” democrate, ba chiar, într-o anumită măsură, și de regimuri socialiste sau comuniste. Neoliberalismul cere ca guvernele să permită circulația liberă a capitalului și a bunurilor, piețe ale muncii nerestricționate, sisteme bancare responsabile, politici monetare stabile, politici fiscale limitate, posibilități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Într-o cafenea, unde oamenii trântesc pe mas) c)rți de joc mari și joac) biliard. Postavul verde este peticit cu leucoplast și nu exist) bil) alb) - treiul lovește În nou), iar cinciul În paisprezece. Juc)torii sunt tineri, bruneți, subțirei, cu o min) serioas). Într)m Într-o sal) de body building, aproape de Via Dolorosa. O numesc sal) de body building deoarece cu greu aș putea-o consideră sal) de gimnastic) - si totusi aici trupurile se fortific). Pereții nu sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
sunt pline cu ziare, reviste, broșuri și c)rți despre Orientul Mijlociu. În hol, personalul din tură de noapte se uit) la televizor. Șeful g)rzii, cu capul rotund, p)r tuns scurt și ochii mari, este un evreu din Orient, subțirel și brunet. Are un revolver la cing)toare. Venind acas) noaptea, la c)rți și ziare, Întâlnești patrule Înarmate. Le vezi pe drum și În gr)dini. Sosesc continuu mesaje din partea primarului Teddy Kollek. Ne invit), pe Alexandra și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
poezia de dragoste este ori dialogul protagoniștilor, ori monologul unuia dintre ei. Arta vine din implicarea în cuvinte a unei unde sufletești vii (La oglindă, Nu te-ai priceput!), ca și din realizarea, cu mare naturalețe a gesturilor, mimicii, mișcării (Subțirica din vecini, Rada). Eroii lui trăiesc, nu sunt doar siluete convenționale. Înclinația lui C. de a-și obiectiva emoția, formula, specifică lui, de lirică a rolurilor sunt slujite de un dialog (ori monolog) ce sintetizează sugestiile de ordin caracterologic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
feminin țărănesc transmis până astăzi la nivelul expresiei comune: „albă, grasă și frumoasă”. Totuși, perspectiva epocii nu pare a fi prea exclusivistă și, adeseori, imaginea anterioară este amendată radical: Nu-i prea naltă, nici prea mică, Oablă-n trup și subțirică. Mai mult chiar, preferința pentru genul mignon sau pentru cel Împlinit se conciliază uneori Într-o singură imagine contradictorie: Lelea naltă și voinică, Par’ că-i trasă-ntr-o verigă. Dacă În această privință părerile rămân Împărțite, În ceea ce privește al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Fac parte dintr-o familie și am obligații față de familia mea. Rămâi cu bine! Albinuța și-a luat zborul. Claudia a rămas gânditoare. “ Ce -ar fi ...” Nu apucă să-și termine gândul. - Aici erai? se aude lângă dânsa un glas subțirel. Mi-ai promis că-mi citești povestea “Cei trei purceluși”. Uite, am adus cartea. - Bine ai făcut. Hai să mergem la umbră, să nu le deranjăm pe albine din munca lor. Claudia îl ia pe George de mână și se
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
ritmul unei respirații trepidante, în timp ce deschidea gura larg, să soarbă, parcă , tot aerul din jur. Mă privea cu niște ochi mari,fără gene și... - Dă-mi drumul, băiatule , că-ți voi face mult bine! am auzit spunându-mi un glas subțirel. Eu sunt peștisorul fermecat și dacă te înduri de mine îți pot îndeplini orice dorință . Știu că iubești animalele. Te rog, nu-mi face rău! - Chiar poți îndeplini dorințe? O. K. Dacă-i adevărat, putem cădea la învoială, pentru că chiar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
zâmbesc frumos și-mi trec privirea peste vestimentația ei, compusă dintr-un tricou vechi bleumarin, cu mânecă lungă, pantaloni de călărie și cizme asortate. Are un corp senzațional pentru vârsta ei. Nu e de mirare că Suze e atât de subțirică. Mă uit în jurul meu, dar nu văd nici urmă de nimic care să semene a port-manteau care ascunde vreo rochie sau a cutie de pălării. — Deci, ăă... Caroline... Mă întrebam cu ce te îmbraci azi. Ca mamă a miresei! — Mamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
să nu mă holbez la unele dintre rudele lui Suze. Bunica ei iese din biserică foarte încet, cu un aer regal și un baston în mână, și e urmată de un tânăr foarte îndatoritor, în costum de zi. O fată subțirică și palidă cu ochii imenși are pe cap o pălărie neagră uriașă, un mops în brațe și fumează țigară de la țigară. Lângă poarta bisericii se află o armată de frați aproape identici, îmbrăcați în kilt, și îmi aduc aminte ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-o să scuture trena. — S-ar putea nici să nu te-ncapă... Ridic încet privirea spre ea. O, Doamne. Vorbește serios. N-are cum să-mi vină, zic, cât pot eu de detașată. Sunt sigură că tu erai mult mai subțirică decât mine! Și... puțin mai mititică. — Ce vorbești? Avem aceeași înălțime! zice mami, nedumerită. Haide, Becky, încearc-o! Cinci minute mai târziu mă privesc în oglinda din dormitorul lui mami. Arăt exact ca un cârnat învolănat. Partea de sus e strâmtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
noi toți de aici și uite-te la Domnul cât e de pirpiriu”. Au stat încă mult de povești. Le-au adus haine de schimb, transformându-i în țărani: Petrașcu într-un țăran mai în vârstă, iar Horia Sima, mai subțirel, într-un fecior din partea locului. În seara de sâmbătă 18 Mai, Neagu era de părere să-i ducă la niște rude de ale lui dintr-un sat vecin, la Forotnic, unde să rămână sâmbăta seara și Duminică toată ziua, iar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aflat că „...organizația (județeană, compl.ns.) U.T.M. Vaslui la data de 30 iunie 1947 numără 320 de membri înscriși pe bază de adeziune”. Mult? Puțin? Credem că după aproape trei ani de „lupte” grele UTM-ul local era încă subțirel. Șefii acestei organizații nici nu puteau visa la numărul celor înscriși în Tineretul Plugăresc, de-o pildă, care erau la acea dată de ordinul miilor. Desigur, Iacob et comp. considerau că „plugarii” făceau parte integrantă din UTM, dar nu era chiar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la Sfânta, la proble mele lor legate de dor și de depărtare. Sfânta, ea ține legătura cu glia ! Multe dintre minunile săvârșite aici au în centru oameni emigrați. Îi cheamă Sfânta Parascheva tocmai din străinătate. Un muncitor român din Cipru, subțirel, slăbuț, vine aici și-mi spune că pe el l-a scăpat cu viață Sfânta. A avut accident de muncă, a căzut de pe schelă, comă profundă, conectat la aparate, în fine, situație fără scăpare. Mama lui a venit aici, la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să întreb „de către cine sunteți obligați”, dar este deja prea târziu pentru a mai primi un răspuns, reporterul a dispărut în mulțimea din jur. Vânzătorul de scaune pliante. Este vorba de un tânăr de circa 18-20 de ani, îmbrăcat modest, subțirel, se mișcă cu o grație de balerin printre pelerini, cu cinci, șase scaune pliabile pe braț. Are un ochi atent la tot ce mișcă, deoarece este vânat permanent de autorități, bănuiesc că nu are autorizație pentru acest tip de comerț
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de data aceasta vizuală): Deschizând ușa, se opri în prag și se uită prin ochelarii lui mici și simpli, cu rama rotundă, cuprinzându-i cu privirea pe tustrei". Urmează apoi descrierea fiecărui personaj, așa cum îl vede tânărul locotenent: Valia ("tare subțirică"), mătușa Frosia și bătrânul Kordubailo. Privirea lui Zotov înregistrează aceste personaje pornind din dreapta încăperii, unde se află Valia. Fără să insiste cu privirea asupra ei (poate dintr-un fel de jenă, având în vedere că fata îi era simpatică), Zotov
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
role, dar n-am unde să mă dau cu ele, că la noi drumul e cu pietriș. Îmi mai place foarte mult și să mănânc, dar acum mă duc la dans și deja am început să slăbesc. Vreau să fiu subțirică, așa ca tine. Am învățat cha-cha și rumba. Îmi plac și ASIA, chiar dacă Irina cam face pe șefa. Și André. Am o casetă și cu Holograf. Pe 5 decembrie e ziua mea și vreau să te invit pe la mine. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
metru distanță și pe rânduri și între rânduri. Erau plantați des. În această situație nu-și puteau dezvolta coronamentul, ci erau obligați la o luptă permanentă pentru lumină, ceea ce îi silea să crească mai mult pe verticală. Astfel că erau subțirei la trunchi și înalți. Erau frumoși, foarte frumoși. Semănau cu niște copii care făcuseră peste noapte pasul hotărâtor spre adolescență, lungindu-și alarmant sistemul osos, manifestând vădite semne de stinghereală și uimire dezarmantă, recunoscându-se cu greu în noua carapace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
au pus întrebarea: Dar ăsta cine-i? „Ăsta“ eram eu, însă... de nerecunoscut, precum China lui Costache Antoniu din, pe vremuri, mult vehiculata anecdotă. Culmea este că nu doar cei tineri din redacție nu m-au putut identifica în tânărul subțirel, cu mustăcioară neagră, din fotografie, dar nici N.M. Ca și ei, m-a întrebat: Ăsta cine-i? Și N.M. este din leatul meu, multe am suferit împreună, vorba lui Băieșu, nu de ieri, de azi ne cunoaștem, ci chiar din
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Salvatore îmi cerea o bomboană (bineînțeles că trebuia să iau fără să se cunoască). Eu îmi făceam o cană de ciocolată caldă, ungeam o felie de pâine cu marmeladă și savuram un mic dejun. Din pâine tăiam doar o felie subțirică; nimic nu trebuia să pară consu mat, pentru că începea să pună întrebări ca piticii din Albă-ca-Zăpada: Cine a mâncat din farfuria mea? — De ce sunt doar cinci biscuiți în loc de opt? De ce ai fiert patru cartofi? Ajungeau doar trei! Într-o zi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]