1,785 matches
-
20% din piesele rezecate s-a constatat sterilizarea completă a tumorii la examenul histopatologic postoperator. Totuși nu sunt încă dovezi clare că acest tratament neoadjuvant ar influența frecvența generală a vindecării. Este de presupus că aceasta poate fi obținută în subgrupul care ție elemente predictive a răspunsului complet la terapia ment curativ datorită progresării tumorii. Recidivele locale sau erioară. e pe bază de cisplatin. nților care pot beneficia de chimioradioterapie. mâne standardul pentru orice alte modalități de tratament în carcinomul au
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
pacienții din Occident dar orice avantaj pe care îl tratamentului adjuvant imediat înainte sau după rezecție. Chimioterapia cu un singur agent Din 6 trialuri randomizate cu rezultate raportate pentru chimioterapie cu un singur agent, comparând rezult importantă în supraviețuire. Analiza subgrupului a arătat un avantaj la pacienții cu boală reziduală minimă. Alte studii au arătat o creștere a mortalității precoce sau o reducere a supraviețuirii ca rezultat al chimioterapiei. O excepție importantă la rezultatele sărace ale chimioterapiei cu un singur ag
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
zi, la 40 000 de femei cu vârste de peste 45 de ani. Aceasta nu a avut rezultate semnificative asupra apariției infarctului miocardic, dar a determinat o scădere semnificativă a ratei de apariție a accidentului vascular cerebral [11]. În schimb, în subgrupul reprezentat de femeile de peste 65 de ani, administrarea aspirinei a dus la scăderea semnificativă, cu 26%, a evenimentelor cardiovasculare majore, a accidentelor vasculare ischemice cu 30% și a infarctelor miocardice cu 34% [11]. Astfel s-a dovedit de fapt că
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în nonconformitatea cu normele sociale sau în conflictul normativ cu standardele comportamentale ale comunității. Din perspectivă sociologică, devianța nu se confundă cu nonconformitatea; ea se referă la nonconformitatea cu normele sociale generale, dar implică și conformarea cu normele proprii unui subgrup social sau cu cele ale unei subculturi. Devianța include acele comportamente care se abat de la sau intră în conflict cu standardele acceptate social sau cultural în cadrul unui grup. Devianța este un fenomen cu o etiologie complexă și o simptomatologie extrem de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
acest lucru, regulile pe care unul din părinți încearcă să le fixeze sunt subminate de celălalt. Astfel, granița dintre sistemul executiv și cel al copiilor poate fi serios afectată. Este nevoie de o linie fermă de demarcație între cele două subgrupuri în scopul realizării eficiente a îndrumării părintești. Disfuncțiile apar în familie atunci când legătura maritală nu este cea primarăsursa loialității, angajării, alianței și a obiectelor comune. în lipsa acestui tip de legătură, nu poate fi construită o strategie parentală unitară. Dacă alianța
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
din întâmplare. Propoziția: exista o asociere între factorul studiat și criteriul raționării constituie ipoteza alternativă. 5- Subiecții Protocolul trebuie să se prezinte:criteriile de includere care definesc principalele caracteristici ale populației implicate în studiu; - criteriile de excludere care definesc un subgrup de subiecți care nu satisfac criteriile de includere. 6- Mărimea eșantionului Eșantionul trebuie să fie reprezentativ pentru populația la care se vor aplica concluziile studiului. Tehnica eșantionării trebuie sa fie descrisă în stadiul de protocol. 7 - Culegerea și analiza datelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
subordonați, care vor decide asupra celei mai viabile alternative, din câte au fost propuse. Această metodă este deosebit de rapidă, deoarece necesită doar 4 minute pentru organizare, 6 minute pentru dezbaterile propriu-zise și 2 minute pentru colectarea deciziilor emise de fiecare subgrup. Ea realizează și o fericită îmbinare între gestația creativă individuală și cea de grup. e) Discuția Panel Termenul „panel” înseamnă în limba engleză „jurați”, aici acest cuvânt având înțelesul de „listă fixă de numere”. De asemenea și în această metodă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
favorizează acumularea progresivă și activarea unor clone T cell selective. Aceste celule CD4+ activate se diferențiază în tipul 1 helper -like (Th1), secretând predominant IL-2 și interferon, crescând producerea de TNF de către macrofage și amplificând răspunsul imun celular local. Un subgrup de celule T regulatorii, celulele T natural killer au fost găsite în biopsiile din ganglion, dar nu și în leziunile cutanate. Rolul celulelor T natural killer în sarcoidoză rămâne încă neclar. Astăzi se mențin următoarele ipoteze ale imunopatogeniei sarcoidozei: * agenții
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
helper par să stimuleze proliferarea fibroblastelor și producția de colagen, ducând la fibroză progresivă. * Sarcoidoza rămâne un " paradox imun" deoarece în ciuda inflamației locale extinse, apare anergia, indicată de suprimarea răspunsului imun la tuberculină. * Creșterea cel T regulatorii CD25 bright, un subgrup al limfocitelor T CD4+, în sarcoidoza activă, poate fi cauza anergiei prin suprimarea producției de IL-2 și inhibarea totală a proliferării de celule T. * Sarcoidoza este raportată ca apărând după terapia cu IFN α pentru hepatita C. Unele studii sugerează
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
poate absorbi fără a se îmbolnăvi? Acesta este un capitol de patologie organizațională la care răspunsul este mult mai greu de găsit. Unele informații pertinente găsim însă în sociometria lansată de Moreno. Sunt situații când grupurile formale sunt divizate, conțin subgrupuri, lideri formali și informali aflați în conflicte, și totuși activitățile formale se desfășoară relativ normal. În alte cazuri însă, coeziunea scăzută a grupului, tensiunile interpersonale frecvente, conflictele ce stau gata să izbucnească sau chiar au izbucnit compromit în mod grav
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
instituții de represiune. Instituționalizarea structurilor informale. Este una dintre măsurile radicale de apărare a structurilor formale în raport cu cele informale, dar, în anumite condiții, singura posibilă și poate chiar singura eficientă. Dacă, de exemplu, un grup formal se subdivide în două subgrupuri, fiecare cu proprii săi lideri informali, cu relații tensionale între lideri și între membrii subgrupurilor ca atare, fapt care duce la scăderea generală a coeziunii grupului și la afectarea randamentului, atunci transformarea celor două subgrupuri informale în grupuri formale ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formale în raport cu cele informale, dar, în anumite condiții, singura posibilă și poate chiar singura eficientă. Dacă, de exemplu, un grup formal se subdivide în două subgrupuri, fiecare cu proprii săi lideri informali, cu relații tensionale între lideri și între membrii subgrupurilor ca atare, fapt care duce la scăderea generală a coeziunii grupului și la afectarea randamentului, atunci transformarea celor două subgrupuri informale în grupuri formale ar putea duce la rezolvarea pozitivă a situației. Relațiile tensionale dintre lideri și subgrupuri se vor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formal se subdivide în două subgrupuri, fiecare cu proprii săi lideri informali, cu relații tensionale între lideri și între membrii subgrupurilor ca atare, fapt care duce la scăderea generală a coeziunii grupului și la afectarea randamentului, atunci transformarea celor două subgrupuri informale în grupuri formale ar putea duce la rezolvarea pozitivă a situației. Relațiile tensionale dintre lideri și subgrupuri se vor diminua, fiecare centrându-se pe propriile sarcini, ceea ce va duce în final la creșterea randamentului ambelor grupuri. O asemenea măsură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între membrii subgrupurilor ca atare, fapt care duce la scăderea generală a coeziunii grupului și la afectarea randamentului, atunci transformarea celor două subgrupuri informale în grupuri formale ar putea duce la rezolvarea pozitivă a situației. Relațiile tensionale dintre lideri și subgrupuri se vor diminua, fiecare centrându-se pe propriile sarcini, ceea ce va duce în final la creșterea randamentului ambelor grupuri. O asemenea măsură este costisitoare pentru organizație, pentru că în loc de un conducător formal trebuie să plătească doi, dar cheltuielile suplimentare ar putea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
măsură este costisitoare pentru organizație, pentru că în loc de un conducător formal trebuie să plătească doi, dar cheltuielile suplimentare ar putea fi recuperate din creșterea randamentului ambelor grupuri. Totodată s-ar evita posibilitatea transferării și generalizării tensiunilor și conflictelor dintre cele două subgrupuri și la alte unități și subunități din organizație, mai ales când grupul tensional este dependent funcțional de alte grupuri. 3.8.2. Apărările informale Și structurile informale sunt nevoite să se apare de structurile formale, mai ales când acestea sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unor fenomene interesante, cum ar fi: păstrarea parțială a legăturilor de cooperare între grupuri (se mențin doar între grupurile 1, 2, 3 și 6, 7, 8, în timp ce între grupurile 3 și 6 apar relații de respingere); împărțirea unității în două subgrupuri mai mici între care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mici între care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14 11.15 O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14 11.15 O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele a unor tensiuni latente care ar putea izbucni oricând sau ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele a unor tensiuni latente care ar putea izbucni oricând sau ar putea constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea celuilalt subgrup, de pasivitate a grupurilor izolate, de reacție negativă a celor respinse). Iată deci cum compararea organigramei cu sociograma poate ecidenția o serie de fenomene care pot fie facilita, fie îngreuia funcționarea reală
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în cadrul secției respective, existența între ele a unor tensiuni latente care ar putea izbucni oricând sau ar putea constitui un punct de plecare în anticiparea unor comportamente viitoare (de opoziție a unui subgrup la o propunere care vine din partea celuilalt subgrup, de pasivitate a grupurilor izolate, de reacție negativă a celor respinse). Iată deci cum compararea organigramei cu sociograma poate ecidenția o serie de fenomene care pot fie facilita, fie îngreuia funcționarea reală a organizațiilor sociale, indicând astfel o gamă de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt împărțiți în mai multe grupuri mici formate din 6 persoane care discută timp de 6 minute în vederea finalizării unei activități (formularea unor alternative acționale, întocmirea unei liste de argumente în favoarea diverselor activități etc.). Se subînțelege că nici numărul membrilor subgrupurilor și nici timpul alocat discuției în grup nu trebuie limitate de fiecare dată la 6, ci variate în funcție de caracteristicile grupului de discuție. Această tehnică are marele avantaj că asigură participarea la discuție, chiar într-o manieră personalizată, a fiecărui membru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ușor de aplicat, iar alții, dimpotrivă, ca fiind dificil de aplicat. La aceștia din urmă vor apărea comportamente frecvente de încălcare a regulii sau de trișare, care conduc la creșterea organizării informale (vezi Marsan, 2005, pp. 93-96). Dezmembrarea grupului în subgrupuri. Este poate cea mai răspândită cauză generatoare a conflictelor de la nivel intragrupal. Aproape la fiecare pas membrii grupului se subdivid în grupuri de interese, se regrupează circumstanțial, se raportază conflictual unii la alții, afectând în felul acesta unitatea și integralitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acord a constrângerilor formale cu aspirațiile individuale ale membrilor grupului), în creșterea gradului de responsabilitate a membrilor grupului, pentru a înțelege necesitatea respectării normelor de grup sau a regulilor de relaționare, în stabilirea unor scopuri supraordonate care să permită apropierea subgrupului și chiar colaborarea lor; în formarea grupurilor astfel încât să se ajungă la echilibrarea caracterelor sociale ale oamenilor. O ilustrare pertinentă a relațiilor dintre sursele generatoare ale conflictelor intragrupale și modalitățile de soluționare a lor a fost oferită încă din 1960
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și dezumanizarea); modificări în structura și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi putut modera controversa etc.). Toate aceste modificări structurale sunt, de fapt, mecanisme confirmatorii care fac
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interesează nu doar evitarea și eliminarea conflictelor, ci și generarea și menținerea lor (evident, în anumite limite). Or, dacă problematica negocierii și conflictului în sine se „învârte”, după cum se exprimă unii autori, în jurul identităților sociale neegale ca putere definite ca subgrup și ca niveluri supraordonate, atunci cheia rezolvării satisfăcătoare a conflictelor o reprezintă nu creșterea puterii identității sociale asupra subgrupului, ci recunoașterea și permiterea exprimării celor două părți în soluționarea cu succes a conflictului. Chiar dacă într-o primă fază lupta este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]