286 matches
-
de coșmaruri. Iar «omul norocos» tocmai în captivitatea fără speranță a coșmarului permanent și generalizat se află. Totul în această carte, una dintre cele mai întunecate din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfârșit vis rău. Romanul putea fi subintitulat «ântâmplări din irealitatea totală» sau, de ce nu, «din irealitatea totalitară». Un roman de ambianță fantastică, o parabolă neagră și enigmatică în genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett și, dintre români, A.E. Baconsky; ...și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
doi au decis să își organizeze propriile bienale, ajungându-se ca, în 2005, la Praga să aibă loc două manifestări, cea a lui Knizak și cea a lui Politi. Atenție specială acordată picturii A treia ediție a bienalei de la Praga, subintitulată „Glocal and Outsiders: Connecting Cultures in Central Europe“, s-a desfășurat într-o mare hală industrială, adaptată pentru o expoziție de artă. Impresia generală a fost aceea a unui târg de artă, și mai puțin a unei expoziții cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
utilă, în măsura în care mai putem crede într-o terapeutică socială a ei. Însă toate acestea, cum am încercat să spun mai sus, reprezintă pentru autorul cărții simptome ale unei patologii care se cere bine descrisă. De altfel, cartea de față se subintitulează Sociologia patologiilor cotidiene. Mai mult chiar, fiecare din cele 4 secțiuni în care este delimitată are în vedere o specie distinctă de patologie cotidiană: patologia vieții politice, cea a sacrului, patologia vieții religioase și cea socială ca atare. Unele articole
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în lumea stalinistă"377, "cea mai împlinită călătorie imaginară pe care o întreprinde Eliade în universul comunist (...) poveste în care memoria mitică proliferează în mod natural în vecinătatea zdrobitoare a Rațiunii istorice"378 și, pe care am putea să o subintitulăm folosind cuvintele unui personaj al ei, "o nouă mitologie" - aduce cu sine oamenii vechi: blajinii și uriașii, reînvie mitologia comorilor și a mătrăgunei. Proza este, de asemenea, o rememorare a vârstei de aur, în care gesturi obișnuite (trasul cu arcul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se manifestă mai presus de orice vedere, cerul ascuns și logosul din care izvorăște străvezimea celor ce urcă de la literă la duh, până în nemăsurabilul luminii în care Cuvântul nu mai e decât slăvire pură. "O cântare a treptelor" - cum e subintitulat volumul Epifania - care înalță spre nevăzutul în care totul începe, ia forma transparentă a urmării. Treptele decreației În trecerea invizibilă prin distanța deschisă de orizontul ființei, semnificabilul inaparent dobândește forma posibilității sale de expresie, ia chipul unei manifestări care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a găsit un costum somptuos, cu o pafta la centură, caracteristică pentru lumea feudală central-europeană. Pe stâlpul din stânga, din fața altarului, s-a descoperit o frescă înfățișând un cavaler feudal în armură. Toate acestea l-au determinat pe Nicolae Iorga să subintituleze cel de-al patrulea volum din marea sinteză de istorie a românilor Cavalerii. În 1907 și 1908, Ion Bogdan a realizat două studii despre organizarea militară a Moldovei în Evul Mediu în care, făcând o paralelă cu organizarea militară din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
gravitate, dar fără să fie solemn, era frumos În sensul cel mai bun al cuvântului, pentru că era plin de bogăție interioară și de bucuria jocului. Datorită tradiției tabu a lui Stanislavski, pentru mult timp s-a uitat că Cehov a subintitulat Livada „o comedie, pe alocuri chiar o farsă“. Spectacolul meu cu Livada a produs un șoc În teatrul american, dar singurul meu merit e că am respectat indicațiile lui Cehov și am Încercat să le Înțeleg concret. Citind și notele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
piese scurte improvizând Împreună cu trupa sa, rezultând un dialog care este mereu surprinzător, viu, unde cuvântul și mișcarea se unesc, se completează reciproc. Plin de elan, am alcătuit un colaj de texte și am pornit la lucru, uitând Cabala. Spectacolul, subintitulat Sganarelle, era compus din piesa Într-un act cu același nume, plus altele: Doctorul zburător, Căsătorie cu de-a sila și o versiune În esperanto improvizată după Doctor fără voie, reducând la esență situația piesei, jucată de noi În doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu sunt pe deplin tratate și analizate. am prezentat la finalul acestei cărți trei teme de sociologie a religiilor pe care le coordonez și în tezele unor doctoranzi de-ai mei: toleranța religioasă, secularizarea și fundamentalismul religios. Sociologia religiilor se subintitulează Credințe, ritualuri, ideologii. Am folosit termenii credințe și ritualuri în sensul dat de sociologul Émile Durkheim. Astfel, credințele sunt „stări de opinie constând în reprezentări”, iar ritualurile se cer înțelese ca „modalități de acțiune determinate”. Ideologiile invocate în volum au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trebuit să adorm / În copilărie, când / M-am hotărât să schimb lumea / Nu acum, când lumea m-a schimbat” (Nu acum). Ț. este și coautor al volumului El și Cel...?! (1994, tot cu Nicolae Dudaș), o carte experimentală, greu clasabilă, subintitulată „film bărbătesc”, în care elementele de absurd se grefează pe o parabolă cu tentă pamfletară la adresa totalitarismului. SCRIERI: Nisipuri cu pelerini, postfață Victor Felea, București, 1991; El și Cel...?! (în colaborare cu Nicolae Dudaș), postfață Nicolae Mocanu, Cluj-Napoca, 1994; Plouă
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
muzeului asociației și conducând un timp revista „Transilvania”. Debutează editorial cu volumul Informații literare și culturale (1903-1910), apărut în 1910. Ia parte la războiul mondial, impresiile de combatant consemnându-și-le în memorialul Trei luni pe câmpul de război (1915), subintitulat „ziarul unui român, ofițer în armata austro-ungară, ce a luat parte cu glotașii români din Ardeal la luptele din Galiția”. Rănit, spitalizat la Sibiu, pleacă la sfârșitul lui aprilie 1915 la București. Colaborează la „Epoca” (rubrica „Vorbește Ardealul”), „Capitala”, „Tribuna
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
prezent în „Urzica”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Almanahul literar”, „România literară” ș.a. Stângismul lui T. pare să fie rezultatul unei opțiuni asumate. Încă din prima carte, Avantajul de a fi câine, autorul combate inechitatea socială, războiul, rasismul și intoleranța religioasă. Deși se subintitulează „roman”, aici este, în fond, o colecție eterogenă de schițe, pamflete, parabole și utopii negative. Modelul formal îl reprezintă Tablete din Țara de Kuty, însă lui T. îi lipsesc stilul și amplitudinea viziunii argheziene. Inconvenientul cel mai vizibil al acestor
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
publicație aromână editată după 1989 în România, în opt pagini, purtând subtitlul „Revistă macedoromână” și având ca director pe Hristu Cândroveanu. Primul număr este tipărit pe cheltuiala lui Gh. Ștefu și Vasile Tega. De la numărul următor se tipărește la București, subintitulându-se „Revista aromânilor”. Din colegiul de redacție fac parte Hristu Cândroveanu, Th. Boldea, Nicolae Caratană, Ioan Cutova, Eugen Dorcescu, Teohar Mihadaș, Atanasie Nasta, Marian Papahagi, Vasile Tode (redactor-șef). Fără a-și expune explicit intențiile, D. a realizat un program
DESTEPTAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286741_a_288070]
-
1890 și 24 februarie 1891, sub conducerea lui Iuliu Cezar Săvescu și Bonifaciu Florescu. Au colaborat Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Ana Ciupagea, Caton Theodorian, Elisabeta M. Z. Ionescu, C. Drăgulinescu, Vladimir Macedonski. Prea puțin o „gazetă a familiei”, cum se subintitula, D. și-a asigurat prin colaboratori, cei mai mulți trecuți prin cenaclul lui Al. Macedonski, o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
certe, destul de rare, apar în paginile de factură poetică în care capacitatea reală de sugestie, de proiectare a ficțiunii pe o pânză neclară nu întâlnește limbajul tehnico-științific strident și prețios, folosit frecvent de G. cu efecte de ilaritate involuntare. Aporisticon, subintitulat Glosar de civilizații imaginare, este compus din texte scurte care, sub pretextul unor povești vagi sau absente, execută adevărate exerciții compoziționale. Se remarcă Fenotipul de ceață și picăturile de nimic, narațiune despre o jucărie de serie mare, capabilă să capteze
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
nu doar la catedră, ci și în Sinteze de literatură română (I-II, 1974-1978), culegeri pentru liceu și bacalaureat, pe care le-a coordonat. O notă aparte în contextul creației sale aduce eseul Eminescu versus Dumnezeu, apărut postum, în 1999. Subintitulat Blestemul în genunchi, el se constituie ca o patetică (și nu rareori polemică) discuție privind „religiozitatea lui Eminescu, a geniului răzvrătit nu numai la nivelul umanului, al socialului, ci în absolut” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). SCRIERI: Literatura română în lume (în colaborare
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
, periodic care a apărut la București, săptămânal, între 18 septembrie 1860 și 19 martie 1861. Proprietar și editor al gazetei, subintitulată „Jurnal universal”, era Carol Popp de Szathmary, iar redactor responsabil, Al. Zanne, scriitor, traducător, publicist politic și prieten devotat al lui Dimitrie Bolintineanu. I. trebuie socotită însă mai degrabă între periodicele lui Bolintineanu, deoarece în tot timpul apariției a susținut
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
populară, compunând adesea pe structura prozodică a cântecelor folclorice de la care pornește. În acest fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor, pentru a exprima o vibrație emoțională în versuri de complicată virtuozitate formală. Încrederea în puterea de sugestie a
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 20 mai 1923 și 2 iunie 1929, editată de Asociația Belle-Arte din București. Director este Horia Igiroșianu (de la numărul 12 din 1923). Publicația, subintitulată „Teatrală, plastică, muzicală și literară”, inserează cronici, recenzii, articole, note de istorie literară, scurte eseuri, literatura propriu-zisă limitându-se, cu foarte puține excepții, la câte o poezie în fiecare număr. În articolul Două fronturi (8/1923), redacția respinge futurismul lui
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
, revistă care a apărut la București, lunar, din septembrie 1930 până în iulie 1931 (șapte numere), având ca director pe Aurel Baranga. Promovând suprarealismul cu tonalități provocatoare, violent contestatare, valorificând, prin dicteul automat, delirul verbal sau „grafismele subconștientului”, publicația, subintitulată „Revistă de artă modernă”, nu are un articol-program explicit. Totuși, poate fi citită următoarea Prefață: „Subliniați subiectul cu o linie și predicatul cu două”, ceea ce ar putea constitui o sui-generis declarație de intenții. Ei i s-ar putea alătura, în
ALGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285257_a_286586]
-
în aceeași editură că și astăzi. Nu mai este cazul să revin la peripețiile pe care D.S.R. le-a avut în timpul regimului comunist și care au fost înfățișate pe larg, cu toate documentele în sprijin, în Dosarul de la primul volum, subintitulat Piese pentru o istorie a cenzurii. D.S.R. pare intrat acum pe calea firească. Să ne oprim, așadar, asupra lui din punctul de vedere al proiectului avut în vedere și al rezultatelor concrete. D.S.R. este cea de-a patrusprezecea încercare de
Dictionarul scriitorilor români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18176_a_19501]
-
fost prezente în mod constant în paginile revistei “Balkanistica”, începând chiar cu primul număr din 1974, în care se găsea articolul profesorului Radu Florescu „Romania: A Comment”. Am văzut că cel de-al șaptelea număr apărut în 1981-82, a fost subintitulat „Special Issue on Romania” și co-editat de profesorul Paul E. Michelson, care este în prezent și secretarul Societății de Studii Românești (Society for Romanian Studies) din Statele Unite. Acest volum conținea unsprezece articole despre România, în special pe teme istorice și
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
memorialist de invidiat, care dă viață faptelor și evenimentelor la care a participat, le-a inițiat și realizat”." 23. Volumul “"Sub sabia timpului"” (208 pg.), versuri alese, cuprinde patru cicluri: “"Glossă"”, “"Așteptările... despărțirile"”, “"Dulcele păcat"” și “"În căutarea timpului"”. Este subintitulat “versuri alese” (208 p.), având 6 glose, din care una dintre ele tradusă în limba engleză de Axel H.Lenn cât și poezii scrise în anii tinereții cât și pe parcursul vieții. 24. Volumul “"Fundația Scrisul Românesc se prezintă"” (272 p.
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Prințesa mea cu ochi albaștri”" (350p.), cuprinde versuri de dragoste, de o deosebită gingășie, structurate pe trei cicluri: “Ca o prințesă”, “Ca o zână din povești” și “Mă închin în fața frumuseții tale”. 34. Volumul “Ninsori de argint” (210 p), este subintitulat “Poeme de dragoste” grupate în trei capitole definitorii: “Să-i dăm iubirii daruri scumpe ”, “Te chem înfiorat să vii” și “Eterna întruchipare a iubirii”. 35. Volumul „"Un secol de la atribuirea numelui de Gheorghe Chițu Școalei de Comerț din Craiova"”, este
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]