700 matches
-
simptom universal recunoscut al sifilisului. Deși această competență a putut fi codificată, ilustrativ În acest caz este faptul că a fost obținută numai după o Îndelungă observare și experiență clinică și că, Înainte de aceasta, a putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei științe sau al unui meșteșug Își creează un bogat repertoriu de mișcări, observații vizuale, un simț tactil sau un gestalt specific pentru a evalua ceea ce face, precum și o serie de intuiții bazate pe experiență, care nu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
distribuție a filmelor, ziarele și revistele, televiziunile prin cablu și prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi și evenimente, ci doar imagini imaginare, procesate În studiouri și redacții, capabile să transporte mesaje suplimentare, subliminale, expuse manipulării comerciale sau ideologice. Campaniile politice și războaiele electronice, modele și sistemul de promovare a vedetelor sunt exemple banale ale felului În care imaginile ne influențează și ne modelează viziunea asupra realității. Pe fundalul acestor preocupări, Phantasma, Centrul clujean
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
elaborate de mijloacele mediatice. Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcționare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconștientului colectiv, Îndeosebi Într-o epocă În care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc. În cadrul acestor domenii, Phantasma și-a definit mai multe obiective și activități specifice, de cercetare, de predare și de publicare. Cercetarea propriu-zisă este organizată În cinci ateliere: Imaginarul balcanic și sud-est european (Mircea Muthu), Imaginarul istoric (Ovidiu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așteptări foarte profunde, care merg dincolo de ceea ce oferă Centrul la modul foarte concret (program de masterat, colecție de carte, revistă, conferințe, cercuri, ateliere etc.). Putem noi să răspundem acestor așteptări? Putem crea o linie de cercetare care să satisfacă nevoile subliminale ale omului actual? Cred că putem și este chiar imperios să Încercăm să exploatăm și să folosim impulsul acestui numinosum. Subiectul multiplu și imaginarul postmodern Am să Încerc să prezint câteva idei care ar putea servi drept punct de plecare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
probabil acel entuziasm, acea ascuțire a discursului european, acea vehemență datorată nevoii de a apăra niște principii, niște poziții inconștiente ale respectivului individ, ale propriului său imaginar. Pe când În America vedem că cercetarea imaginarului devine foarte dezimplicată la nivelul mesajelor subliminale vehiculate de cel care scrie teoria respectivă. Și atunci, avem niște cercetări care dau siguranța unei anumite detașări, a ceea ce numim științificitate. Sanda Cordoș: Cred că mai interesantă și mai productivă decât poziția virulentă și vehementă de oameni ai bibliotecii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asociază reacțiile negative ale tatălui când vede sau aude de polițiști, este mare probabilitatea ca el să-și însușească respectiva atitudine negativă. Și cercetări mai recente (Baron și Byrne, 2000) confirmă că multe dintre condiționările asociative se produc la nivel subliminal, subiecții nefiind conștienți de prezența stimulilor, a unora dintre ei și/sau a asocierii lor. Poate fi și cazul copilului din exemplul de mai sus. Oricum, numeroase „convingeri” pe care le exprimă cei mici (și nu numai), de genul „numai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvențe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celeilalte acțiunea unui film într-un mod în care vă face să vă doriți să mergeți să-l vedeți - ați intrat, astfel, în posesia respectivului mesaj chiar dacă acesta nu vă viza pe dumneavoastră); - primesc mesajul într-un mod conștient sau subliminal. Receptorul este foarte important în construirea unei relații de comunicare eficiente; atunci când definește comunicarea, M.F. Agnoletti consideră chiar că aceasta „este un proces complex, în care informația și mesajul sunt mai puțin importante decât chestiunea esențială de a ști cui
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Receptorul este un individ, un grup sau o instituție cărora le este adresat mesajul sau care intră în posesia lui în mod întâmplător și primesc mesajul într-un mod conștient sau subliminal. În viziune modernă, accentul se pune pe interacțiunea dintre emițător și receptor. 2. Mesajul presupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informații etc. O clasificare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ideologic al timpului, conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații subliminale ținând de etnopsihologie. Povestirile din O plimbare la Băneasa (1962) se refugiază în atmosfera Bucureștiului de la mijlocul secolului trecut, cu aceeași înclinație către mica patologie a caracterelor și a moravurilor. Nuvelele din Vârsta de bronz (1969) și Duminică frumoasă de
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
depășeau prin rigoare și prin sporirea suportului științific. Curricula moderne erau mult mai centrate pe learner, dar erau eminamente „școlare”, „inginerești” și rămâneau formale. Abia la sfârșitul aceluiași secol au fost descoperite numeroasele „curricula extrașcolare”, „curricula informale”, „curricula ascunse”, „curricula subliminale” etc. Știința prescriptivă a curriculumului modern s-a pomenit în fața unor tipuri de curricula care nu se supuneau regulilor, care erau „diforme”, „nonformale”, „monstruoase” chiar, pe care le-a descris de regulă în termeni negativi. Informatizarea societății din ultimele decenii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai sus întregesc teoria curriculumului și aruncă o lumină neașteptată asupra fenomenelor și proceselor care însoțesc formarea omului în societate de-a lungul întregii vieți. Factori multipli și extrem de diverși se află la originea acestora. Toți concură, direct, indirect sau subliminal și chiar insidios la structurarea unei realități educaționale diferite de cea descrisă de pedagogia clasică și de teoreticienii curriculumului din prima jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în viață, toate țin de core și profesorii trebuie să asigure această ghidare. Curriculumul „ascuns” (hidden curriculum) este din ce în ce mai invocat în literatura psihopedagogică a ultimelor decenii. (Postmoderniștii, în orice caz, au făcut mare zarvă în legătură cu el.) Termenul desemnează valorile asimilate „subliminal” de către tineri prin influențe socioeducative de tip informal sau nonformal. Curriculumul „ascuns” nu este specificat în planurile de învățământ sau programele școlare. Psihopedagogii anglo-saxoni descoperă abia acum că familia, strada, comunitatea desfășoară o educație tenace, prin care sunt transmise reguli
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
distincții binare, antagonice și maniheiste: semnificativ/nesemnificativ; organizare/dezorganizare; evaluare/nonevaluare; scopuri educaționale legitime/scopuri educaționale nelegitime; contabilizabil/necontabilizabil; continuitate/discontinuitate; integrare/neintegrare; secvențial/nesecvențial. După Cherryholmes, „Raționalul lui Tyler” nu „spune” doar „ceea ce spune”; el conține și un mesaj subliminal. „Principiile fundamentale” ale lui Tyler s-au impus pentru că ele „promit ordinea, organizarea, raționalitatea, corectarea erorii, neutralitatea politică, expertiza și progresul”. Extensia curriculară a lui Schwab, așa-numitul „The Practical Four” din 1983, poartă, de asemenea, amprenta gândirii structuraliste. Schwab
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite și înlocuite cu false obiective nobile, declarate insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite tehnici de manipulare, mai mult sau mai puțin subtile, care declanșează modificarea subliminală a mentalității și a valorilor anterioare. Este, în fond, vorba despre un dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă esența curriculumului-fantomă. Dar și procesele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Francisco, 1993. 38. R. Dreeben, „The Unwritten Curriculum and Its Relation to Values”, Journal of Curriculum Studies, 8 (2), 1976, pp. 111-124, extinde sensurile lui hidden curriculum propunând formularea „curriculum nescris”. El completa, în acest fel, ideile de axiologie curriculară subliminală pe care le avansase încă din 1968 în On What is Learned in School, Addison-Wesley, Reading, 1968. 39. În 1975, M. Apple publicase o interpretare politică a hidden curriculum: „The Hidden Curriculum and the Nature of Conflict”, în W. Pinar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Obtaining Digital Signatures and Public Key Cryptosystems”, Communication of the ACM, volumul 21, numărul 2, februarie 1978. 44. Schwartan, W., Information Warfare, ediția a II-a, Thunder’s Mouth Press, New York, 1996. 45. Simmons, G.J.,„The Prisoners’ Problem and the Subliminal Channel”, Proceedings of Crypto ’83, Plenum Press, 1984. 46. Smith, MA., Commonsense Computer Security: Your Practical Guide to Information Protection, ediția a II-a, McGraw-Hill Book Company, Londra, 1993. 47. Tudor, J.K., Information Security Arhitecture: An Integrated Approach to Security
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
constante pot fi disociate totuși cu ușurință. P. închipuie, de pildă, insul social dedublat față de eul său latent, pe care îl resimte traumatic un celălalt, un altul. Când perspectiva asupra personajului se revendică mai ales dintr-o direcție freudiană, eul subliminal îi apare ca depozitar al unei experiențe elementare, urcând fie din refulări individuale infantile, fie din tare filogenetice (Râsul, Adevărul, Fereastra, Somnul ș.a.). Atunci când îi preferă ipostaza de factor moderator, de instanță superioară dominând, ba chiar admonestând moral ființa socială
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
amenințătoarele „pulsuri acvatice” cuceresc spațiul poemului. „Năzuind să atingă limfa originară a ființei”, „reporter și scafandru în același timp”, abandonându-se senzațiilor dezarticulante, dar încercând să le ordoneze într-o viziune abstractă, poetul se transformă într-un „expresionist al peisajelor subliminale” (Al. Cistelecan). Lirica lui, asimilând și experiențele nouăzeciste, tinde să convertească retorica intelectualistă (de tip optzecist) într-o autenticitate „textualizantă” (Marin Mincu), în care eul și limbajul său fac corp comun. SCRIERI: Casa cu retori, București, 1980; Persoana de după-amiază
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
o ipoteză, ne putem gândi că Monna Lisa, impresionată de pictor, s-a lăsat surprinsă cu ochiul stâng deschis mai mult. Tehnica perfectă a lui Leonardo da Vinci i-a permis să reproducă toate detaliile acestei deschideri. Și aceste detalii subliminale, în combinație cu siguranța penelului lui Leonardo da Vinci, explică succesul tabloului, care nu a scăzut niciodată din 1507 încoace. Ce alchimie bizară este aici: modelul emoționat de pictor se arată sub cea mai bună înfățișare pictorului care, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
decât mișcările părții de sus a corpului. Dar fiecare lucru la vremea lui... Emisfera dreaptă, mai emotivă decât stânga, intervine cu atât mai eficient când este vorba despre seducție, cu cât imaginile transmise către creierul interlocutorilor noștri urmează o cale subliminală. Cei mai seducători oameni au o mai mare capacitate de transmitere a imaginilor subliminale decât restul lumii. În capitolul următor vom examina acest proces mai amănunțit. CAPITOLUL 4 Mesajele subliminale proprii seducției Așa cum am văzut, potențialul nostru de seducție depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dreaptă, mai emotivă decât stânga, intervine cu atât mai eficient când este vorba despre seducție, cu cât imaginile transmise către creierul interlocutorilor noștri urmează o cale subliminală. Cei mai seducători oameni au o mai mare capacitate de transmitere a imaginilor subliminale decât restul lumii. În capitolul următor vom examina acest proces mai amănunțit. CAPITOLUL 4 Mesajele subliminale proprii seducției Așa cum am văzut, potențialul nostru de seducție depinde de calitatea atenției noastre și de capacitatea de empatie. Dar ce este potențialul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
cât imaginile transmise către creierul interlocutorilor noștri urmează o cale subliminală. Cei mai seducători oameni au o mai mare capacitate de transmitere a imaginilor subliminale decât restul lumii. În capitolul următor vom examina acest proces mai amănunțit. CAPITOLUL 4 Mesajele subliminale proprii seducției Așa cum am văzut, potențialul nostru de seducție depinde de calitatea atenției noastre și de capacitatea de empatie. Dar ce este potențialul nostru subliminal? Anatomia potențialului subliminal A seduce înseamnă a țese legături cu persoanele care ne plac la
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
decât restul lumii. În capitolul următor vom examina acest proces mai amănunțit. CAPITOLUL 4 Mesajele subliminale proprii seducției Așa cum am văzut, potențialul nostru de seducție depinde de calitatea atenției noastre și de capacitatea de empatie. Dar ce este potențialul nostru subliminal? Anatomia potențialului subliminal A seduce înseamnă a țese legături cu persoanele care ne plac la mai multe niveluri și a face ca toate aceste legături să fie convergente. Mai concret, atunci când spunem ceva (mesaj verbal formal), gesturile noastre traduc exact
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]