637 matches
-
mi-i da o sărutare, Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie Ș-apoi cine treabă are! Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ținea de subsuoară, Te-oi ținea de după gât. Pe cărare-n bolți de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse. Și sosind l-al porții prag, Vom vorbi-n întunecime; Grija noastră n-aib-o nime, Cui
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
înger e-arătarea adoratei - Din balcon i-aruncă-o roză și cu mînile la gură, Pare că îl dojenește când șoptește cu căldură; Apoi iar dispare-n luntru... auzi pasuri ce coboară... Și ieșind pe ușă iute, ei s-au prins de subsuoară. Braț de braț pășesc alături... le stă bine la olaltă, Ea frumoasă și el tânăr, el înalt și ea înaltă. Iar din umbra de la maluri se desface-acum la larg Luntrea cu-ale ei vintrele spânzurate de catarg Și încet înaintează
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bob amorul, Ci numai nu te mânia, Ci stai cu binișorul. Cum vînătoru-ntinde-n crâng La păsărele lațul, Când ți-oiu întinde brațul stâng Să mă cuprinzi cu brațul; Și ochii tăi nemișcători Sub ochii mei rămâie... De te înalț de subsuori Te-nalță din călcâie; Când fața mea se pleacă-n jos, În sus rămâi cu fața, Să ne privim nesățios Și dulce toată vieața; {EminescuOpI 175} Și ca să-ți fie pe deplin Iubirea cunoscută, Când sărutîndu-te mă-nclin, Tu iarăși
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu, De sânul tău, de sânul tău! Ți-aduci aminte cum pe-atunci Când ne primblam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori? În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scântei... Dar, oricât ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s! Căci tu înseninezi mereu Vieața sufletului meu, Mai mândră decât orice stea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
timpul În condiții de lux până să-și reia itinerarul inițial planificat pentru Birmania. Veniseră cu un autobuz de la aeroportul Helo până la docul aglomerat din satul Nyaung Shwe. În timp ce așteptau să le fie descărcate bagajele, Rupert Își puse cartea la subsuoară, Își scoase mingea de ratan proaspăt achiziționată și Începu să o joace În sus și-n jos pe genunchi. Când se plictisi, Începu să bată mingea de baschet, sărind În aer și prefăcându-se că aruncă la coș. Apoi, neastâmpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
priviri piezișe și se făceau comentarii șoptite. Am știut că marele final venise când și-a lăsat capul În jos până a ajuns cu fruntea pe masă și acolo a rămas până când au venit chelnerii și l-au ridicat de subsuori și l-au târât până la mașina cu șofer care-l aștepta afară. Când le-am spus chelnerului și șefului de restaurant că domnul Glick promisese să plătească, au ridicat neajutorați din umeri. Astfel, m-am pomenit obligată să achit nota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
picioare semn bun pentru călătorie. Mirosea puternic a pelin trezit din somn și bivoli negri îi traversau drumul pentru a se afunda în mâlul răcoros de pe marginea apei. După un cot al râului, zări o mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar mâinile, care culegeau icoanele plutitoare și le băgau într-o traistă. Era un hoț de icoane
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu deosebire jinduia după rășină de brad. Cresta rășinosul la subsuoara crengilor și apoi revenea cu priviri vinovate să lingă tainicele secreții ale mucoasei copacului. De barba și mustățile năclăite și lipicioase se prindeau mereu frunze uscate, fulgi de păpădie, petale de flori și fluturi care continuau în van să dea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sfâșiați de lupi. Nimeni n-a știut bine cum arăta, căci întotdeauna când tâlhărea se deghiza, luând cu ușurință orice înfățișare, chiar și de fătucă tânără sau de bătrân decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă cu lacăt. Apoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a sosi/ La Sempronia cea aleasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
picioarele lui în iarba ce băltea deja, Frediana făcu o ultimă încercare de a-l opri. Nu! Nu, te rog! N-o face! Nu-l ucide! îl rugă printre lacrimi. Cu un mârâit de nerăbdare înfundat, Balamber o apucă de subsuori și o târî prin iarba udă, azvârlind-o apoi cu brutalitate înspre o salcie, după care își apucă din nou sabia și se năpusti asupra tânărului, ce îl fixa cu o expresie de ură și total dispreț, prin vălul lichid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu o mișcare bruscă, smulgându-i un urlet cumplit. Apoi, metodic și în mod evident cu experiență, fără să se îngrijească de sângele care-l inunda tot mai mult, îi făcu alte incizii la rădăcina grumazului și pe umeri, până la subsuori și la șolduri, după care, vârându-și cu calm degetele în tăieturi, îl jupui, din câteva mișcări scurte, până la mijloc. Hunul se încordă din tot corpul și scoase gemete înfiorătoare, lungi și înăbușite. Dezgustat, Sebastianus își luă privirea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
evident, sânge. — Ce e? Ce s-a întâmplat? îl întrebă, încercând să-l țină sus. — Alanii, ne-au atacat... Chiar acum deschid poarta. Ajută-mă, prefectule! Instinctiv, Sebastianus căută privirea lui Maliban, ce părea neîncrezător și indignat. în timp ce trăgea de subsuori soldatul muribund, pentru a-l sprijini de zidul cel mai apropiat, îl văzu pe alan țâșnind înainte. îl chemă înapoi, strigându-i să-l aștepte, dar acela nu-l ascultă și își urmă drumul, strângându-și arcul în brațe. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
picioare semn bun pentru călătorie. Mirosea puternic a pelin trezit din somn și bivoli negri îi traversau drumul pentru a se afunda în mâlul răcoros de pe marginea apei. După un cot al râului, zări o mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar mâinile, care culegeau icoanele plutitoare și le băgau într-o traistă. Era un hoț de icoane
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge și carne uscată de urs. Dar cu deosebire jinduia după rășină de brad. Cresta rășinosul la subsuoara crengilor și apoi revenea cu priviri vinovate să lingă tainicele secreții ale mucoasei copacului. De barba și mustățile năclăite și lipicioase se prindeau mereu frunze uscate, fulgi de păpădie, petale de flori și fluturi care continuau în van să dea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sfâșiați de lupi. Nimeni n-a știut bine cum arăta, căci întotdeauna când tâlhărea se deghiza, luând cu ușurință orice înfățișare, chiar și de fătucă tânără sau de bătrân decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă cu lacăt. Apoi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum arde para focului în gura cuptorului/ Să-i ardă inima după Sempronia/ Să n-aibă stare și alinare/ Până nu s a porni, până n-a sosi/ La Sempronia cea aleasă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
episcopul în sunetul muzicii. Tot orașul era acolo. Mie-mi era rușine să fiu elev - mai ales că mă gândeam că poate să fie și Estella. Cum? Să mă vadă ca școlar, cu coroană pe cap, cu cărți de premii subsuoară? Pe mine, cavalerul romantic, visător și nocturn? Dar sfârșitul șederii mele la Roman a fost întristat. Tatăl meu era acum bolnav. Simțeam o milă și o tristețe - și întîia oară am simțit lumea. Cu ce fericire, înainte de a pleca la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
aburi, Înainte de a-i pune ventuzele, folosindu-se de un mănunchi de pene de gâscan, Fedot nu se dădea În lături să-i ungă spatele cu ulei amestecat cu gălbenuș de ou și, chipurile-n glumă, s-o gâdile sub subsuori. Dar unde era Ioan Stâlpnicul și unde Simion Scărarul și unde Ivanko Barabulea sau Ivan Kapustin sau Matvei Gorilo și atâția alți bărbați destoinici ce lăsaseră la cârciuma lui Ițco urme atât de adânci În conștiința oamenilor locului, Încât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu departe de fișet. Un miros ciudat, de chibrit ars, amestecat cu parfum de levănțică, stăruia În urma ei. „Te pomenești, gândi Ippolit năucit cu totul de această nouă apariție a vechii sale cunoștințe, că drăcia se dă cu spray pe la subsuori și mameluțe...“ Cuvântul „mameluțe“ avu, cel puțin pe moment, darul să-l amuze. „Hei, Sophia, Sophia, multă bătaie de cap Îmi dai cu ifosele tale...“ Până atunci, Sophia nu Îi făcuse nici un fel de ifose, dar Ippolit nu găsi cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o văzuse furând dintr-o geantă de damă - geanta Încă atârna deschisă - adoptă un ton englezesc. Seacă, ordonată, fața dichisită declara ca nu i s-a Încălcat nimănui nici o limită; fiecare se mulțumea să-și vadă de propria treabă. Dar subsuorile domnul Sammler și le simțea extrem de fierbinți, ude; atîrnat de cureaua de la bară, imobilizat Între trupuri, primindu-le greutatea și lăsându-și și el propria-i greutate pe ele când cauciucurile grase luară curba uriașă de pe 72nd Street cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
automobilele spurcate, necugetate, Împuțite. Sammler n-avea nevoie de mâna lui Feffer pe cot. Se trase În lături. — Eu intru. — La ora asta nu găsești taxi. Se schimbă tura. O să merg cu dumneata. Sammler, ținând Încă pălăria și caietul la subsuoară, cu umbrela agățată de Încheietură, Își urmă drumul În lumina jumătățită a coridoarelor, În fumul cârnaților pe grătar. Barele de la intrare măsurară fisele cu sunet de cremalieră. Uruitul de bizon al trenurilor. Sammler voia să călătorească singur. Feffer nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
n-ar fi avut niciodată nimic în gură. — O, îmi plac cerceii tăi, a zis Elaine din nou. S-a întins, ca o maimuță, să-i atingă cerceii Shebei și, când și-a ridicat mâinile, am prins o imagine a subsuorilor ei, care aveau o culoare roz violent, de parcă ar fi fost inflamate și erau pline de o miriște scurtă și neagră. Urăsc când femeile se zgârie în halul ăsta și spun că se îngrijesc, astfel. Mai bine tufa crescută în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În postul pe care-l ocupă... să mai dispară și el. I-am răspuns imediat cu un zîmbet, cu un aer de complicitate : — Pentru unul cu mașină, orașul pare după colț. — Ce ? TÎnărul Își Încrucișă brațele și-și prinse mîinile subsuoară, clătinîndu-se pe cînd vorbea. De cum s-a terminat cu locuințele temporare ale muncitorilor din circumscripția numărul doi, gata și orașul! Treceți pe lîngă rîu la Întoarcere și-o să vedeți. De partea cealaltă a rîului există deja hoteluri și restaurante. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cu adevărat. A cunoscut-o la o mișcare studențească Într-o iarnă și toate au mers bine o vreme. Spre vară i-a spus să se opereze sau să urmeze un tratament, că miroase ca urina de pisică. — Mirosea la subsuoară ? — A Început să meargă la spital și cînd a ajuns pe la jumătatea tratamentului, s-a hotărît să rupă relațiile cu ea. Femeile i-au devenit din nou nesuferite și eu am Început să Însemn tot mai mult. Eram singura femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]