720 matches
-
care au generat această imagine negativă (respectiv - după cum cred liderii români - politica eronată a revoluționarilor unguri), deși ideea că responsabilitatea pentru „răcirea” relațiilor dintre cele două popoare le revine În primul rând maghiarilor este prezentă și aici, cel puțin În subtext: În poporul nostru a apus spiritul amiciției către voi și s-a Încuibat o aversiune În contră-vă Într-atâta, Încât el, fără amăgirea cuiva, mai șdegrabăț voiește a primi sabia oricărui tiran din Europa de ajutor Împotriva voastră [...] Durere
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
propunere pare a fi o invitație sinceră În direcția unei Înțelegeri Între români și unguri. Dar dacă luăm În considerare imaginea de ansamblu a românilor cu privire la maghiari (care Îl inspiră, fără Îndoială, și pe Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" ), se evidențiază, În subtext, caracterul retoric, de circumstanță, al acestui apel. Știm noi cine sunt, de fapt, acești maghiari, cu care suntem invitați (de ideologia utopică a „fraternității popoarelor”, de exemplu) să ne Înțelegem! Aceasta este fraza care lipsește din „Discurs”, dar care este
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
constați că doar puține au mobilier ca al nostru”. În schimb, se menționează ironic, din nici una nu lipsește covorul turcesc, care, În funcție de nevoi, poate servi „și ca față de masă, cearceaf, pernă sau cuvertură”. În același timp este remarcată (iar În subtext, implicit, incriminată) Înclinația boierilor pentru lux, pentru mărfurile aduse din străinătate, din Occident, faptul că „ei nu sunt deloc mulțumiți dacă lucrurile lor nu provin din Paris sau din Londra” - ceea ce intră oarecum În contradicție cu cele afirmate anterior, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se abține totodată de la comentarea lor negativă, chiar dacă ele vin În dezacord cu concluziile sale. În afara acestei paranteze, Însemnările pe marginea situației culturale se referă, succint, și la presă. Chiar dacă nu se fac multe aprecieri explicite, tonul general rămâne, În subtext, tot unul critic. Se precizează că există două gazete politice, aflate sub o cenzură foarte strictă. Ele publică preponderent știri interne și despre activitatea principelui, acestea din urmă fiind de regulă laudative. Rubrica externă este săracă și, de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cele mai multe ori, insistă asupra numărului mare al românilor din Ardeal, În comparație cu cel al maghiarilor din Muntenia, nelipsind nici comentariile critice la adresa sașilor ardeleni. Este interesant faptul că Ürmösy nu comentează mai pe larg informațiile respective. Este evident că dezaprobă În subtext aceste tendințe pe care le atribuie presei române, dar ne putem Întreba dacă observă faptul că exagerările pe care i le atribuie nu reprezintă decât corespondentul perfect al tendinței pe care o promovează el Însuși, În sens invers. Desigur, facem
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de cauza italiană. El se exprimă prin intermediul unor constatări de ordin general, care se Înscriu În coordonatele obișnuite ale unei ideologii liberale și naționale. Nu este vorba de aprecieri favorabile directe, dar solidaritatea cu mișcarea italiană poate fi detectată, În subtext, mai ales prin intermediul adjectivelor cu o solidă Încărcătură negativă aplicate factorilor cu care aceasta se confruntă: „Italia e nemulțumită cu măsurile reacționare”; „o Italie de jos căzută sub un despotism mut”; „imposibilitatea de a se ține În țările din jurul său
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acordă un larg spațiu reportajului politic, anchetei umanitare împotriva „terorismului de stat” și contribuției la „istoria nefalsificată a mișcării socialiste românești”. Concomitent, se publică texte literare interzise (Ion Caraion, Cuvintele în exil, Virgil Tănase, O istorie de Paști), conferințe cu subtext protestatar alegoric (George Bălan, Lupta cu balaurul, Un imn pentru România eternă), scrieri necenzurate (Victor Frunză, Marea gară nouă), lucrări în premieră (George Astaloș, Apoteoza vidului, Alexandru Lungu, Poeme) și numeroase cronici, articole de atitudine, profesiuni de credință. De semnalat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285238_a_286567]
-
să o folosească Împotriva lui pentru că Începea cu cuvintele „stimate/iubite”, un mod de adresare extrem de respectuos la adresa lui Ceaușescu. Textul scrisorii acuza Însă, practic, că, din motive fundamental politice, tatăl lui, Valter Roman, a murit cu zile la spitalul Elias. Subtextul era că a murit asasinat. Nu știu ce a fost acolo, dacă a existat sau nu un asasinat. Mircea Mihăieș: Reprezenta Valter Roman un pericol pentru Ceaușescu sau pentru partid? Vladimir Tismăneanu: Vorbea destul de mult, după cum reiese și din convorbirile mele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
căreia posesorul îi atribie virtuți terapeutice: "Pe o bucată de perete... gândac negru din fundul căzii". În câteva rânduri, imaginea e explicit asociată cu prezența tutelară a Feliciei. După o documentare serioasă, Pașaliu susține în fața lui Antipa o disertație despre subtextul tabloului: "Nimic pentru imaginație dar câtă tihnă pentru suflet". Sau "austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală. Dar nimic provizoriu. Această odaie și femeia citind, iată
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dominant asupra ei, care o asociază cu infantilismul ori cu inferioritatea socială grefată pe o educație precară a publicului și a creatorilor, ca segment major al "culturii noi", "contra-cultura tinerilor", alături de muzica rock).548 Ulterior, chiar dacă banda desenată își pierde subtextul contestatar iar cititul ei se asimilează actului lecturii în general, prejudecata în privința presupusei nocivități a consumului său este, paradoxal, mai accentuată în familiile cu educație medie ori redusă decât în cele educate, care întreprind lectura lucidă. Cauza devalorizării benzii desenate
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nocturne dar poartă și "masca de gumă a violatorilor"745) și este un "amalgam de teamă și dorință sexuală", un veritabil "arsenal pornografic" (lanțuri, cătușe, cizme cu tocuri ascuțite) fiind integrat în structuri narative non-pornografice, semne care susțin un întreg subtext, în care devine șubredă granița dintre eroi și ticăloși (femeile, fie ele Fig. 23 Reinterpretarea grafică a abundentei mitologii indiene eroine sau infractoare, își expun întotdeauna mai multe părți ale corpului decât bărbații, fiind costumate pe aceeași logică retorică, schimbarea
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
versiunile apărute în diferite limbi neoromanice în cartea Romanische Volksbücher. Querschnitte zur Stoffgeschichte und zur Funktion ausgewählter Texte (1978). O importanță aparte are inserarea culturii române în cercetarea unor fenomene europene similare, aceasta fiind discutată fără declarații inutile (orgolioase în subtext) despre „specificul național”. Cărțile populare, mai ales Varlaam și Ioasaf și Genoveva, au numeroase legături cu legendele și parabolele medievale, după cum argumentează K. și în Menschen im Märchen. Studien zur Volkserzählung (1994). Materialul narativ al Genovevei este înrudit cu povestirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Generalul, spre exemplu, personaje-cheie în acest roman, simbolizează Maleficul, deoarece „au părăsit calea cea dreaptă... și au apucat calea lui Balaam...” (Petru 2.5) Așa ne explicăm cum au devenit ei „robii stricăciunii” (Petru 2.19) și, firește, înțelegem, în subtext, cum aceste tipologii umane (de fapt, inumane) „vor (putea) pieri ca-n răzvrătirea lui Core...” (Epistola sobornicească a Sf. Ap. Iuda 11) Reținem că naratorul-reflector știe când să intervină pentru a oferi acele detalii care au rolul de esență diplomatică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
d., ci se vede pur și simplu ca o mare singurătate într-un ocean de moftologie caragialiană, o solitudine narcisiacă, dorind să-și construiască „egologic” lumea, înghițind marile texte occidentale ale postmodernității într-o intertextualitate interesată, în final, exclusiv de subtextul autorului. De aici și imaginea obsedantă, mitul personal al autorului: păianjenul, figură prin excelență a textului și textuării. Împreună cu Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, C. a debutat în volumul colectiv Aer cu diamante (1982), adevărat manifest al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
genetice individuale (capitolul dedicat neamului Badislavilor vine parcă din proza sud-americană), cu antenele sacralității imemoriale (înrudiri cu Nașteri mistice de Mircea Eliade, cu studiile lui Jung și Kérény despre copilul divin ș.a.). Nu există structură narativă în Orbitor fără un subtext referențial, fie că este vorba de psihanaliză, mitologie sau exegeză biblică, fie de dialogul cu alte universuri ori scene epice. Fiecare lector găsește în Orbitor ce-i place și ce știe. Unul poate să compare satul Tântava cu Macondo-ul marquezian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
de etape, ne vom concentra asupra exemplelor din cercetarea noastră, ca modele de aplicare a analizei de conținut în lectura unei povești a vieții. Pașii metodologici specifici pentru cele mai multe variante de analiză de conținut se pot rezuma după cum urmează. Selectarea subtextului. Pornind de la o întrebare de cercetare sau de la o ipoteză, toate fragmentele relevante ale unui text sunt marcate și puse laolaltă pentru a forma un nou dosar ori subtext, care poate fi văzut ca fiind universul de conținut al temei
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
variante de analiză de conținut se pot rezuma după cum urmează. Selectarea subtextului. Pornind de la o întrebare de cercetare sau de la o ipoteză, toate fragmentele relevante ale unui text sunt marcate și puse laolaltă pentru a forma un nou dosar ori subtext, care poate fi văzut ca fiind universul de conținut al temei studiate. De exemplu, dacă ipoteza studiului are legătură cu familia naratorului (așa cum se va vedea în partea a doua a capitolului), se vor extrage din text toate fragmentele care
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
familia naratorului (așa cum se va vedea în partea a doua a capitolului), se vor extrage din text toate fragmentele care au de-a face cu familia, celelalte părți ale textului putând fi chiar ignorate. În mod tipic, fragmentele selectate ale subtextului sunt scoase din contextul general al poveștii vieții și vor fi analizate independent. Uneori, în orice caz, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În unele cazuri, atunci când subiectul studiului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
chiar ignorate. În mod tipic, fragmentele selectate ale subtextului sunt scoase din contextul general al poveștii vieții și vor fi analizate independent. Uneori, în orice caz, interpretarea rezultatelor este validată sau facilitată de anumite părți ale materialului ce rămân în afara subtextului selectat. În unele cazuri, atunci când subiectul studiului sau ipotezele conduc cercetătorul înspre opțiunea pentru un interviu directiv, adică spre un interviu care instruiește naratorul cum anume să se concentreze asupra materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
materialului „relevant” (fără să ofere o poveste a vieții completă), întregul text obținut poate fi luat ca bază pentru analiza de conținut (Lieblich, 1986; Wiseman și Lieblich, 1992). Definirea categoriilor de conținut. Categoriile sunt niște teme sau perspective care traversează subtextul selectat, oferind un mijloc de clasificare a elementelor sale - pot fi cuvinte, fraze sau grupuri de fraze. Categoriile pot fi predefinite de o teorie; teoria motivațională a lui Maslow (1954), de exemplu, poate direcționa cercetătorul înspre căutarea evidențelor textuale privind
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
diferite nevoi. Într-o manieră similară, teoria dezvoltării a lui Erikson poate fi folosită pentru identificarea diferitelor etape și a dilemelor tipice fiecăruia (Stewart, Franz și Layton, 1988). O altă metodă de selectare a categoriilor este aceea de a citi subtextul într-o manieră cât mai liberă, în urma acestei lecturi desprinzându-se în mod natural câteva categorii de bază. Acest proces este îndeaproape legat de etapa următoare, aceea de încadrare a materialelor în fiecare categorie. În practică, această procedură este circulară
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liberă, în urma acestei lecturi desprinzându-se în mod natural câteva categorii de bază. Acest proces este îndeaproape legat de etapa următoare, aceea de încadrare a materialelor în fiecare categorie. În practică, această procedură este circulară - lectura atentă, sugerarea categoriilor, împărțirea subtextului pe categorii, generarea ideilor în vederea obținerii unor categorii suplimentare sau rafinării celor deja existente și așa mai departe. Abordările care utilizează categorii predefinite, bazate pe teorie, prin contrast cu cele empirice, induse de text, nu sunt totuși atât de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liceu sau cu personalitatea subiectului vizavi de aceste experiențe au fost subliniate pe textele transcrise. Ele au inclus și referințele care s-au făcut la acest subiect de-a lungul interviului, nu numai în momentul descrierii perioadei de adolescență. Din subtextele selectate, doi cititori au ales „frazele principale” - adică enunțurile care exprimau idei noi și distincte sau amintiri privind universul de conținut ce ne interesează. Acestea au fost puse deoparte într-un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții cercetați. Se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ar fi „profesori buni”, „profesori răi” sau „a fi un elev bun”, „a fi un elev mediocru”. (Mai multe exemple vor fi prezentate în tabelele 6.1a, 6.1b și 6.2). Astfel, în vreme ce categoriile înseși au fost deduse din subtextele selectate, scopul studiului nostru a influențat definirea lor în termeni de generalitate sau întindere. În linii mari, din seriile de fraze ale tuturor intervievaților am obținut 35 de categorii. Această sumă de categorii nu se referă la cele care includ
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
impactului amintirilor din liceu asupra a patru grupe de adulți, servindu-ne drept demonstrație a modului în care analiza de conținut ar putea fi utilizată și a tipurilor de concluzii ce s-ar putea formula în urma aplicării sale. Etapele - selectarea subtextului relevant pentru un anumit subiect de studiu, urmat de definirea categoriilor, de sortarea enunțurilor pe categorii și de ierarhizarea lor în funcție de frecvență - au fost mai întâi descrise și apoi puse în practică. Deși procedura poate părea clară și precisă, dilemele
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]