409 matches
-
uscate”. Faptul că au fost zone cu o vegetație mai bogată este dovedit și de o serie de „picturi pe stânci” din vadul râului uscat Vădi sudul Egiptului și nordul Sudanului, (Nubia). Deșertul are în general două tipuri de climat: subtropical uscat în nord și tropical uscat în sud. Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatură constantă ridicată datorată Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru condițiile de deșert cu o medie de 13 °C. Verile sunt foarte fierbinți
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
bogată este dovedit și de o serie de „picturi pe stânci” din vadul râului uscat Vădi sudul Egiptului și nordul Sudanului, (Nubia). Deșertul are în general două tipuri de climat: subtropical uscat în nord și tropical uscat în sud. Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatură constantă ridicată datorată Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru condițiile de deșert cu o medie de 13 °C. Verile sunt foarte fierbinți cu temperatură maximă înregistrată de 58 °C. Precipitațiile sunt de
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază prezintă un ,butonaș” cu resturi vegetale în putrefacție. Unele specii tropicale și subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crește în grosime, pastrând forma cilindrică. În vârful tulpinii se află un buchet de frunze mari. Spre deosebire de mușchi, ferigile dispun de țesut conductor, reprezentat de traheide și tuburi perforate fără celule anexe. Ferigile se înmulțesc
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
și a rămas aproape neschimbată pînă astăzi. Aparține unui ordin primitiv, înrudit cu ferigile arborescente și cicadele. În prezent, se găsesc populații semnificative natural și seminaturale în China, Coreea și Japonia, de unde s-a răspîndit în multe regiuni temperate și subtropicale ale globului.
Arborele pagodelor () [Corola-website/Science/302852_a_304181]
-
alismataceele, berberidaceele, ranunculaceele și cu unele plante din ordinul "Rhoeadales". Flora spontană a României conține 4 specii care aparțin genurilor "Nuphar" și "Nymphaea" : 1. "Nymphaea lotus" var. "thermalis" — lotusul, numit popular drețe. Lotusul egiptean ("Nymphaea lotus") este o plantă acvatică subtropicală, răspândită în Africa de Est și Asia de Sud-Est, mai ales în bălțile și lacurile aferente Nilului din Egipt. Semințele și rizomii suculenți sunt utilizau în alimentație de către populația egipteană. Are rizomul gros și voluminos. Frunzele sunt mari, poliforme, la început liniare
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
de plante dicotiledonate aparținând ordinului "Gentianales". Familia "" cuprinde 480 de genuri, cu cca 4800 de specii de plante perene entomofile, erbacee și liane, rar arbuști, arbori, unele cu tulpini cărnoase, suculente sau agățătoare și volubile, răspândite mai ales în regiunile subtropicale și tropicale, mai puțin în cele cu climat temperat. Au frunze simple, de obicei opuse, nestipelate, adesea coriacee și sempervirescente. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radiară), hermafrodite (bisexuate), tetra- sau pentamere, gamosepale și gamopetale, grupate în inflorescențe cimoase. Caliciul este
Apocynaceae () [Corola-website/Science/303422_a_304751]
-
pe receptaculul alungit, cilindric. Staminele și carpelele sunt mari, foliiforme, caracter de inferioritate față de angiospermele evoluate. Polenizarea este entomofilă, iar fructele sunt apocarpice (polifolicule sau polisamaroide), bace sau capsule. Această familie cuprinde cca 200 specii, răspândite în regiuni tropicale și subtropicale, cultivate la noi ca plante omamentale. Magnolia liliiflora Desr. (magnolia) - are frunze întregi, iar fructul este o polifoliculă, fiecare foliculă avînd cîte 1-2 semințe prevăzute cu aril mare, roșietic-portocaliu. Florile sunt purpurii la exterior și albe la interior. Liriodendron tulipifera
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
ale Europei. Este o specie submediteraneană, care crește spontan în România doar în cîteva regiuni subcarpatice (Tismana, Baia Mare, Mehedinți). Dintre genurile exotice pot fi amintite: "Nothophagus" (în emisfera sudică), "Lithocarpus" (în Asia de S-E), "Castanopsis" (în Asia tropicală și subtropicală) etc. Cuprinde cca 95 specii, răspîndite mai ales în regiunea temperată nordică. Sunt arbori sau arbuști cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mârimi. Există și specii cu staminele și carpelele numeroase și libere, cu flori actinomorfe, care se încadrează într-o familie mai puțin evoluată (Mimosaceae). Cuprinde cca 1000 specii erbacee sau lemnoase (arbori, arbuști sau subarbuști), foarte răspândite în regiunile temperate, subtropicale sau tropicale, atât în stare spontană, cat și cultivate. Rădăcinile prezintă nodozități cu bacterii simbionte, fixatoare de azot (din genul Rhizobium). Frunzele sunt de obicei penat sau palmat-compuse (rar simple), prevăzute cu stipele persistente, care uneori se transformă în spini
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
populară se recomandă pentru calmarea tusei. Scoarța de salcâm se folosește în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Plante cu frunze alterne sau opuse, cu flori bisexuate actinomorfe (rar zigomorfe), răspândite mai ales în zona tropicală și subtropicală, puține în regiunile temperate. Fructul este o capsulă, bacă, drupă sau nuculă. Fami1ia Myrtaceae Sunt arbori cu glande secretoare de uleiuri eterice în frunze, care sunt întregi, nestipelate, sempervirescente. Florile pe tipul 4 sau 5, cu numeroase stamine și gineceu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cîte două ovule anatrope). La fructificare fructul apare 10-locular din cauza aparițeiei în fiecare locul a unui perete fals (septum). Fructul este o capsulă septicidă, cu 8-10 semințe albuminoide. Genul Linum (inul) are cea 230 specii, răspîndite оn regiunile temperate și subtropicale. L. usitatissimum L. este o plantă anuală, cu flori albastre, cultivată atît pentru fibre, cît și pentru ulei. Semințele conțin 30-40% ulei sicativ, substanțe mucilaginoase, proteide, un heterozid cianogenetic (care se transformă în acid cianhidric, dar în cantități foarte mici
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în xilem). Florile sunt mari, bisexuate și heterochlamidee, cu petale
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu petale unite la bază. Staminele sunt numeroase, libere sau unite într-un tub. Gineceul alcătuit din 2-10 carpele unite, iar fructul este o capsulă sau drupă uscată. Camellia
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
fluviul Mississippi. Geografia statului este diversă, variind de la zone montane, așa cum sunt munții Ozarks și Ouachita Mountains până la zonele joase aflate de-a lungul Mississippi River. Cel mai mare oraș și capitala statului este Little Rock. Arkansas are o climă subtropicală umedă, temperat-continentală umedă în zonele înalte din nord. Deși nu are ieșire la Golful Mexic, Arkansas este destul de aproape de el încât acesta să reprezinte principala influență climatică asupra statului. În general, Arkansas are veri călduroase și umede, și ierni blânde
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
zilnice sunt în medie de 32 vara și aproape 10 iarna. Precipitațiile anuale au o medie de , mai mare în sud și mai redusă în nord. Cad și ninsori, dar nu excesiv, dimensiunea stratului de zăpadă fiind de . În ciuda climei subtropicale, Arkansas are parte uneori și de fenomene extreme. Aflat între Marile Câmpii și statele zonei Golfului, Arkansas are aproximativ 60 de zile pe an cu furtuni. Ca parte din Aleea Tornadelor, prin Arkansas trec și tornade, câteva din cele mai
Arkansas () [Corola-website/Science/302461_a_303790]
-
ei contribuția la frumusețea orașului. În secolul al XII-lea, au ridicat "Moscheea al-Kutubyya", al cărei minaret înalt de 77 metri este emblemă orașului. În 1912, când țara intră sub protectorat francez, Marrakech-ul atrage prin mulțimea de palmieri și plante subtropicale iar, din 1916, începe construcția orașului modern. În cea mai veche parte a să - Medina - labirintul de străduțe ascunde vile bogate, palatele sultanilor și câteva dintre cele mai cunoscute bazaruri orientale. Sunt aici, de asemenea, vechi fortificații din secolul al
Marrakech () [Corola-website/Science/304500_a_305829]
-
a fraților Wright, Orville și Wilbur, a decolat de pe o plajă de lângă Kitty Hawk în 1903. Astăzi, este un stat a cărui economie și populație cresc la cote înalte de circa două decenii. Carolina de Nord are un climat umed, subtropical. Iernile sunt scurte și ușoare, în timp ce verile sunt de obicei foarte sufocante; primăvară și toamnă sunt distincte și răcoritoare perioade de tranziție. În majoritatea Carolinei de Nord, temperaturile merg rareori peste 100 °F (38 °C) sau scad sub 10 °F
Carolina de Nord () [Corola-website/Science/303795_a_305124]
-
de pădure (Europa de Nord, Siberia, Orientul Îndepărtat, Europa Centrală și de Sud Canada, nord-estul SUA), solurile podzolice sunt subtipuri: gleepodzolistye, podzolice, SOD-podzolice și Soddy-palid-podzolice. Există incluziuni interzonal de subtipuri asociate cu particularitățile locale de formare a solului. Vom descrie solurile podzolice subtropicale și tropicale din bazinul Amazonului, în zonele tropicale din Asia și Africa, Uniunea Sovietică - în Colchis. În funcție de natură rocii mama și unele caracteristici ale subtipurilor moderne și relicte formarea solului solurile podzolice sunt împărțite în genuri și specii. În zonele
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Africa, Asia, America de Nord, America de Sud și Australia. Corpul crocodilului este acoperit cu plăci osoase, iar sistemul de circulație a păstrat unele caractere comune cu păsările. Animalele de azi trăiesc pe malurile apelor curgătoare sau ale lacurilor din regiunile calde tropicale sau subtropicale. Unele specii de crocodili mai pot fi întâlnite în apa sărată a mărilor din jurul unor insule. ii sunt buni înotătoari, iar când vânează stau ascunși sub apă până la nivelul ochilor și nărilor. Atunci când prada se apropie destul de mult, crocodilul o
Crocodil () [Corola-website/Science/304220_a_305549]
-
variabile aflată în preajma Ecuatorului este denumită , frontul intertropical, sau . Când se află într-o regiune musonică, această zonă depresionară de convergență a vânturilor se numește . În preajma paralelei de 30° în ambele emisfere, aerul începe să coboare spre suprafață pe centurile subtropicale de presiune ridicată denumite . Aerul subsident este relativ uscat deoarece, pe măsură ce coboară, temperatura crește, ridicând cu ea presiunea vaporilor saturanți, și astfel, cum umiditatea absolută rămâne constantă, umiditatea relativă a masei de aer scade. Acest aer cald și uscat este
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
mai mici din cauza luminii solare mai directe. Cele care se dezvoltă deasupra uscatului (cele continentale) sunt mai uscate și mai calde decât cele care se deplasează peste oceane (cele maritime), și se deplasează spre nord la periferia vestică a crestei subtropicale. Singura regiune a Pământului în care lipsesc alizeele este nordul Oceanului Indian. Norii care se formează deasupra regiunilor cu regim de alizeu sunt predominant cumulus și nu se extind mai mult de 4 km în înălțime, fiind împiedicate să fie mai
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
Ca o particularitate a geografiei politice a SUA, această distanță este cu mult mai mică decât cea de 9 mile a statelor din apropiere, Texas și Florida, care, ca și Louisiana, au mari lungimi de coastă. Louisiana are o climă subtropicală umedă ( "Cfa"), probabil exemplul clasic de climă subtropicală umedă pentru toate statele din sud și din centru, cu veri lungi, umede și calde și cu ierni blânde și scurte. Caracteristicile subtropicale ale climei se datorează, în mare parte, influenței pe
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
această distanță este cu mult mai mică decât cea de 9 mile a statelor din apropiere, Texas și Florida, care, ca și Louisiana, au mari lungimi de coastă. Louisiana are o climă subtropicală umedă ( "Cfa"), probabil exemplul clasic de climă subtropicală umedă pentru toate statele din sud și din centru, cu veri lungi, umede și calde și cu ierni blânde și scurte. Caracteristicile subtropicale ale climei se datorează, în mare parte, influenței pe care o exercită Golful Mexic, față de care, chiar
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
au mari lungimi de coastă. Louisiana are o climă subtropicală umedă ( "Cfa"), probabil exemplul clasic de climă subtropicală umedă pentru toate statele din sud și din centru, cu veri lungi, umede și calde și cu ierni blânde și scurte. Caracteristicile subtropicale ale climei se datorează, în mare parte, influenței pe care o exercită Golful Mexic, față de care, chiar din cel mai îndepărtat punct al statului Louisiana, nu sunt mai mult de 200 de mile (320 km). Precipitațiile sunt frecvente în cursul
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
Saian Altai) și Sud-Estice (Sihote Alin); Munții Caucaz și Marea Neagră (vârf Gora Elbrus, 5.462 metri). Clima prezintă aceleași varietăți, temperat continentală cu accente maritime spre vest (Marea Baltică) și est (Oceanul Pacific), polară în Siberia Occidentală, atingând chiar - 750 C și subtropicală în zona Mării Negre. Potențialul hidrografic este deosebit de bogat: mari fluvii, Volga (3.530 km), Obi (5.400 km), Enisei (4.102 km), Lena (4.400 km), Kolyma (2129 km), Amur (4.400 km), Don (1.970 km), Peciore (1.790
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]