399 matches
-
deșerturi.[ 5] Codobatura e rezidentă în zonele temperate ale arealului său ca Europa vestică sau bazinul mediteranean, dar e migratoare în mare parte a restului habitatului său. Exemplarele din nordul Europei migrează iarna în jurul Mediteranei și în Africa tropicală și subtropicală,[8]iar exemplarele asiatice migrează în Orientul mijlociu, India,[7] și Asia de Sud-Est.[9] Păsările din populația nord americană iernează în Asia tropicală.[10] Specia e răspândită pe un areal de peste 10 milioane km². Numărul exemplarelor nu este cunoscut dar se
Codobatură albă () [Corola-website/Science/312754_a_314083]
-
preceadă partea finală a Pleistocenului mijlociu și, în consecință, pare sugestiv legată de apariția limbajului articulat (cf. Brace 2000). footnote>, de către hominide, a spațiilor temperate. Expansiunea inițială a lui Homo sapiens sapiens a pornit dintr-un context asemănător, tropical sau subtropical, intervalul uriaș dintre primul indiciu fosil - Omo-Kibish, 195 ka BP (McDougall et al. 2005) - și colonizarea spațiilor temperate europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mobiliare și formalizarea tehnologiei fiind, în acest sens, elocvente. Lărgirea spectrului alimentar și amplificarea diviziunii pe sexe a activităților, sinonimă apariției unui instrumentar domestic specializat, nu așteaptă nici ele gravettianul, emergența acestor trăsături putând fi chiar atribuibilă contextelor tropicale și subtropicale asociate filogenezei omului de anatomie modernă (Stiner & Kuhn 2009; McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009). La fel, utilizarea sistematică și în scop simbolic a coloranților minerali este documentată încă de la debutul Pleistocenului superior (Watts 2002), unele voci asociind ferm această opțiune
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
variabile aflată în preajma Ecuatorului este denumită , frontul intertropical, sau . Când se află într-o regiune musonică, această zonă depresionară de convergență a vânturilor se numește . În preajma paralelei de 30° în ambele emisfere, aerul începe să coboare spre suprafață pe centurile subtropicale de presiune ridicată denumite . Aerul subsident este relativ uscat deoarece, pe măsură ce coboară, temperatura crește, ridicând cu ea presiunea vaporilor saturanți, și astfel, cum umiditatea absolută rămâne constantă, umiditatea relativă a masei de aer scade. Acest aer cald și uscat este
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
mai mici din cauza luminii solare mai directe. Cele care se dezvoltă deasupra uscatului (cele continentale) sunt mai uscate și mai calde decât cele care se deplasează peste oceane (cele maritime), și se deplasează spre nord la periferia vestică a crestei subtropicale. Singura regiune a Pământului în care lipsesc alizeele este nordul Oceanului Indian. Norii care se formează deasupra regiunilor cu regim de alizeu sunt predominant cumulus și nu se extind mai mult de 4 km în înălțime, fiind împiedicate să fie mai
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
care pot furniza apa, CO2 și diferiți acizi (apele ascendente, atmosfera, procesele biochimice, descompunerea resturilor organice). Apele ținuturilor reci conțin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din zona temperată. Totuși în zonele temperată, mediteraneeană, precum și cele subtropicală și tropicală umede carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiți acizi care accelerează efectul coroziv. c) Condițiile morfologice facilitează sau diminuează intensitatea carstificarii prin: declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului, expoziția versanților. d) Condițiile climatice, fitogeografice și
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
înaltă presiune, numit anticiclon. În funcție de acești factori (temperatura și latitudinea), pe suprafața Pământului s-au format zone permanente de minimă și de maximă presiune: zona minimelor ecuatoriale (de o parte și de alta a Ecuatorului, până la 50ș latitudine); zonele maximelor subtropicale (la aproximativ 30ș latitudine nordică și sudică); zonele minimelor subpolare (la aproximativ 60ș latitudine nordică și sudică) și zonele maximelor polare (în regiunea polilor); În continuare aflăm formele în care se află apa în mediul înconjurător și în ce condiții
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Aral, Marea Caspică și Marea Neagră. Cu 10 000 - 15 000 de ani în urmă s-a format legătura cu Marea Mediterană prin crearea strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Poziția geografică îi conferă Mării Negre un climat temperat continental în jumătatea nordică și unul subtropical în cea sudică, evidente în zona de litoral și mult mai atenuate spre interior. Furtunile sunt frecvente, de unde și numele acordat în Antichitate de „mare neospitalieră“. În Marea Neagră se varsă mai multe fluvii, care aduc un volum însemnat de apă
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai mare toleranță pentru diversitatea de opinii. O astfel de societate este mai puțin orientată spre reguli, mai pregătită să accepte schimbări și își asumă riscuri mai numeroase și mai mari. Predictori specifici ai varianței dimensiunii sînt: clima (tropicală și subtropicală, pentru culturile cu scor înalt, și moderată pînă la rece, pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea evitarea incertitudinii), economia (dezvoltare redusă sau economie în schimbare pentru culturile cu scor ridicat și economie înalt dezvoltată și stabilă pentru cele cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deșerturilor plane se suprapune marilor unități de platformă, ce alcătuiesc peste 80% din domeniul arab, situat în cea mai mare parte în aria climatului tropical arid, cu excepția ariei litorale nord africane și regiunilor levantino-iordaniană și mesopotamiană, încadrate în limitele climatului subtropical (mediteraneean). În acest cadru fizic inospitalier, fluviile care traversează imensele spații fierbinți (Nil, Eufrat, Tigru), apar ca niște bizarerii peisagistice, sub forma unor oaze filiforme ce străbat deșerturile repulsive. Corpul social număra 354,1 milioane persoane în 2008 (5,2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
brăzdată de fluvii ca: Obi, Enisei, Lena, Amur, Selenga, Amu-Daria și Sâr-Daria, lacuri, adevărate mări, precum Lacul Aral (67.700 km2), Baikal (30.500 km2) și Marea Caspică. Stepe necuprinse, cu vegetație specifică, păduri nesfârșite de taiga, zone deșertice, ținuturi subtropicale, ca cele din sudul Asiei Centrale, climat pronunțat continental, cu temperaturi cuprinse între +550 C și -500 C, o faună bogată, din care nu lipsește peștele, animale cu blană fină, reni și cămile, măgari și calul să lbatic, toate acestea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sistemul Razdan-Araks-Kura. Pentru reducerea cantității de apă evaporată s-a adus în lac, din râul Arpa printr-un tunel de 48 km, un volum de apă de 250-300 milioane m3 pe an, valorificat prin centrale electrice. Situat într-un climat subtropical lacul îngheață rar pe toată suprafața Ănumai de 8 ori după 1883). Fauna și flora lacului conțin 360 de plante și 165 de specii de animale, unele dintre ele endemice. Dintre speciile de pești se remarcă păstrăvul iskhan și peștele
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de ani, o lungime de 673 km, o lățime care variază între 50 și 72 km și este situat la altitudinea de 738 metri. Lacul este mărginit de Munții Mitumba spre vest și Podișul Est African în partea opusă. Climatul subtropical umed, cu temperaturi medii anuale ce variază între +17 și +270C determină o temperatură medie a apei de +230C și o evaporație redusă, exceptând perioada de secetă dintre lunile iunie și septembrie. Cei mai importanți afluenți sunt: Malagarasi din est
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
altını] "idem" (funduk, mod. fındık "alună", altın "monedă de aur" + suf. de apartenență -ı); rom. glet, magh. glét "strat de var sau de ipsos aplicat peste tencuială" < germ. Glätt[putz] "idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"); rom. grep "fruct citric subtropical cu gust acrișor-amărui" < grep[fru(i)t] "idem" (< engl. grape(-)fruit "idem"; grape "strugure"); rom. iatac "cameră de dormit, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat, culcuș", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); engl. jet "avion cu reacție" < jet
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din momentul în care raportul dintre uzură și regenerare se deplasează în defavoarea regenerării; Înmulțire= însușire fundamentală a viețuitoarelor de a lăsa urmași prin formarea de indivizi asemănători părinților; J Junglă= pădure deasă, cu vegetație bogată, luxuriantă, specifică zonelor tropicale și subtropicale; Jurasic= perioadă componentă a erei mezozoice caracterizată printro expansiune a domeniului marin și o dezvoltare mai mică a formațiunilor continentale, în raport cu perioada triasică; L ,,Lumea e amăgitoare ca o apă curgătoare, ca o floare trecătoare Lac de acumulareă lac de
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
Însă diferența de nomenclatură botanică, abandonată de către unii În favoarea celui de-al doilea nume științific. Diferența aparentă de varietate vine mai degrabă de la biologia și proprietățile acestei plante, producția sa - fibră sau rășină - variind după climat, temperat sau tropical și subtropical”, cf. Arion Roșu, „Yoga et alchimie”, ZDMG 132, 1982, pp. 370-371 cum n. 38. 284. În original: poppy-heads. Din capsulele de mac, farmacopeea indiană extrăgea Papaver somniferum, substanță cunoscută tuturor medicilor coloniali. Ca materia medica, cf. US Dispensatory, pp. 660
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ex. căpșunele sunt acide, se consumă la desert, dar nu sunt culese din pomi, iar măslinele și avocado sunt culese din pomi, dar nu sunt acide, nici utilizate pentru desert. Importurile horticole sunt în marea lor majoritate formate din fructe (subtropicale sau tropicale). Legumele sunt produse horticole cu aciditate mai scăzută, dar umiditate mai ridicată, foarte diverse sub aspect morfologic (păstăi, bulbi, rădăcini, frunze, tuberculi, fructe etc.). De regulă, au o utilizare culinară de bază (supe, mâncăruri cu sau fără carne
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sale fiziologice, influența și acțiunea simultană a acestor factori determinând în fapt diferențierea din acest punct de vedere. Clasificarea după originea geografică se face în trei mari grupe: a) produse horticole din zona temperată (sunt cele cunoscute și studiate) b) subtropicale: citricele (lămâi - Citrus limon, portocale - C. sinensis, grapefruit - C. paradisi, mandarine - C. reticulata, mai puțin consumate fiind pomelo - C. grandis, lime - C. aurantifolia etc.), măslinele (Olea europaea subspecia sativa), smochinele ( Ficus carica), kiwi (Actinidia sp.), fisticul (Pistacia sp.), fizalis (Physalis
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/100 g). Acidul citric este mai greu metabolizat (oxidat) în perioada postrecoltă, pe parcursul păstrării. Produsele conținând mai mult acid citric rămân mai acide, raportul glucide/aciditate evoluând mai lent. Exemplul cel mai tipic îl constitutuie însă unele specii horticole subtropicale din fam. Hesperidae (lămâile, portocalele, grape-fruits, mandarine etc.) care nu-și diminuează atât de semnificativ aciditatea în timpul depozitării. Dintre fructele produse în România, doar căpșunele pot fi date ca exemplu, dar perioada lor de păstrare este scurtă. În domeniul industrializării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în timpul depozitării. Dintre fructele produse în România, doar căpșunele pot fi date ca exemplu, dar perioada lor de păstrare este scurtă. În domeniul industrializării produselor horticole, acidul citric este mult folosit. Se obține industrial prin procedee biotehnologice, iar în țările subtropicale, din sucuri de citrice (lămâi). Întrebuințările sale sunt multiple. Se adaugă în sucurile de fructe (ca atare sau diluate) sau în băuturile răcoritoare carbonatate, ca agent de conservare și de protejare a culorii sau aromei. În afară de efectul acidulant, are proprietăți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și magneziul, sau SO2 în doze mici, determină activitatea enzimei. Câteva endopeptid hidrolaze tiolice, având în centrul activ grupări (-SH) libere, corespunzătoare resturilor de cisteină care le conțin, sunt prezente în diverse fructe tropicale: papaina (Caryca papaia), bromelina (ananas) sau subtropicale: ficina (smochine). 7.8.5. Alte enzime cu activitate sau aplicații mai importante în valorificarea produselor horticole A) Liazele constituie o clasă de enzime care catalizează reacțiile de eliminare sau de adiție a unor grupări chimice din substraturi, prin mecanisme
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
solubili în apă, alcool metilic sau etilic. Cristalele lor au culoare galbenă. Acești pigmenți au proprietatea de a forma combinații complexe cu metalele. Numărul acestor compuși este foarte mare, atât în produsele horticole din țara noastră, cât și în cele subtropicale. Conținutul variază mult în funcție de specie. Sunt neuniform distribuite în fructe și legume. În bulbii de ceapă uscată, cantitatea de flavonoli (quercitină) scade de la vârf spre bază și de la exterior spre interior. Pigmenții flavonici se acumulează intens mai ales în faza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon are drept principali constituenți ai aromelor linaloolul și geraniolul. Aroma de muscat este definită de un număr de terpene (1,3 mg/l) dintre care linaloolul reprezintă circa 0,4 mg/l, geraniolul 0,3
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști. MERELE: Importanța nutritivă: glucide 13
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Dileme climatice - spectrul aridității și segregarea spațiului politico-geografic Poziția geografică și situația câmpului baric sunt responsabile de încadrarea celei mai mari părți a domeniului arab în zona caldă și doar a mai puțin de o treime în aria zonei temperate (subtropicale), influența factorilor fizico geografici fiind una auxiliară. Într-adevăr, proximitatea Tropicului de Nord determină oferta unei mari cantități de radiație solară, precum și dinamica generală atmosferică controlată de brâul de mare presiune centrat pe Tropic, ce generează circulația maselor de aer
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]