2,137 matches
-
piață după 1989 a însemnat intrarea României în circuitul normal al produselor din familia generică a ochelarilor. Deceniul următor a marcat o îmbunătățire a standardului economic și a cererii solvabile pentru aceste produse, chiar dacă nu există un sistem rezonabil de subvenționare a consumatorului. Despre o piață concurențială normală se poate discuta numai după 2000. Toate elementele contextuale din România de după 1989 au fost favorabile afacerilor asociate acestor produse. Băieții de la United Vision au simțit potențialul afacerii și au riscat mizând pe
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de stimulare a ocupării constau în: acordarea unor servicii de mediere a locurilor de muncă vacante, de informare și consiliere profesională, de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente și inițierea unei afaceri; organizarea unor cursuri de formare profesională; subvenționarea locului de muncă pentru persoanele cu handicap, absolvenți, șomeri peste 45 de ani sau unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri care mai au 3 ani până la pensie; acordarea unor alocații pentru șomerii care se încadrează înainte de expirarea șomajului; stimularea mobilității
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
empirice au relevat că și educația secundară are randament înalt, dar mai scăzut decât educația primară. A fost extrasă ideea că investițiile în capitalul uman se caracterizează prin randamente marginale descrescânde. Totuși, problema nu a fost lămurită. Cel puțin adepții subvenționării publice a educației continuă să promoveze ideea externalităților pozitive. Aceasta înseamnă două lucruri: -indivizii nu investesc suficient în educație, deoarece nu pot însuți integral beneficiile; -cu cât proporția celor două educații crește, cu atât beneficiile sociale cresc. Implicit, stocul ridicat
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cele ale educației universitare. Ratele de rentabilitate private sunt, de asemenea, mai mari decât cele sociale în aproape toate economiile și la fiecare nivel. Diferențele dintre ratele de rambursare private și cele sociale, care nu sunt neapărat ridicate, se datorează subvenționării publice a învățământului la toate nivelele, care nu este foarte mare în economiile est-asiatice. Estimările ratelor private de rentabilitate bazate pe funcția câștigurilor (a lui MIncer) sunt disponibile și pentru câteva economii din Asia de Est, și sunt prezentate în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
comercial; * respectarea de către stat a tuturor obligațiilor financiare ce îi revin; * folosirea pe scară largă a formelor moderne de plată; Corelarea politicii bugetare cu mecanismele pieței prin: * restrângerea responsabilităților statului în domeniul economic și transferarea acestor responsabilități pieței libere; * eliminarea subvenționării de la buget a pierderilor din economie și reorientarea acestor fonduri către dezvoltarea economică; * continuarea procesului de descentralizare fiscală; * transparența alocării cheltuielilor bugetare; * construcția politicilor bugetare prin programe multianuale; * analiza indicatorilor de rezultate după execuția bugetară, având ca scop evaluarea eficienței
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
mult mai importantă decât puritatea etnică sau rasială. Folosirea impozitării și a bugetului de stat pentru a redesena contururile comunității politice era o perspectivă total nouă În România. Până atunci, cea mai importantă prioritate fusese apărarea, iar aspectele legate de subvenționarea dezvoltării industriei și a modernizării agriculturii deveniseră doar recent subiecte de dezbatere. Moldovan nu dorea ca statul să Își reducă atribuțiile În aceste domenii, ci, dimpotrivă, să și le sporească, organizând toate aceste mijloace de control al dezvoltării și creșterii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
în principal, cu trei categorii de măsuri: 1. transferuri monetare, ce vizează securitatea veniturilor (pensii pentru vârstnici, alocații familiale, asistență socială, alocații de șomaj etc.); 2. bunuri și servicii nemonetare (serviciile medicale, educația dar și cantină socială, hrană în școli, subvenționarea locuinței, servicii de îngrijire adresate categoriilor vulnerabile etc.); 3.diferite forme de reglementări care furnizează „standarde” în protecția socială (legile privind salariul minim pe economie, siguranța la locul de muncă, concediul anual obligatoriu, reglementări referitoare la protecția copilului etc.). Istoria
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eficiente”, țintirea obsesivă a inflației nu s-au dovedit suficiente pentru a evita criza financiară sau stagnarea unor economii; − vinovații declanșării crizei financiare, inovatorii de „bule”, active, toxice etc., nu au fost identificați, iar bonusurile lor nu sunt afectate profund; − subvenționarea băncilor americane de stat le pune într-o poziție puternic inechitabilă față de băncile din alte țări cărora li se cere să garanteze depozitele bancare ale băncilor străine; − FMI forțează majoritatea statelor care îi cer ajutorul să ridice nivelul ratei dobânzilor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
departe de principiile morale care ar putea fi luate în considerare în gestiunea globală a afacerilor. Exemplificări ale afirmației de mai sus: prețuri scăzute practicate de țările dezvoltate pentru materiile prime, resursele naturale oferite de țările în curs de dezvoltare; subvenționarea puternică a produselor agricole de țările dezvoltate, care împiedică exportul produselor similare din țările care nu acordă subvenții; existența barierelor tarifare și netarifare la importul de produse de țările dezvoltate; relocarea unor activități economice energointensive sau cu impact poluant asupra
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
general ONU, Ban Kimoon, enunțată la a XII-a Conferință ONU de la Accra: „Este timpul ca națiunile cele mai bogate să regândească programele lor demodate de subvenții agricole care, alături de biocarburanți, sunt responsabile de agravarea crizei alimentare în lume.” Ca și cum subvenționarea produselor agricole nu era suficientă pentru a scoate de pe piața globală produsele agricole ale țărilor în curs de dezvoltare, țările dezvoltate impun taxe mari la unele produse importate. Astfel, în UE s-a ajuns la taxe care reprezintă și 430
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Totuși, cel mai important instrument de influență era, cum pare și firesc, școala în limba greacă. După 1821 și instaurarea domniilor pământene, statul nu mai era interesat în susținerea învățământului în limba greacă, optând, așa cum era firesc, pentru susținerea și subvenționarea școlilor românești, pentru cultivarea limbii naționale 67. În învățământul public însă, limba greacă nu dispare complet, fiind inclusă în programele didactice, adesea la capitolul cursuri facultative. Existau numeroase școli private cu limba de predare greaca și profesori care țineau în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
distribuție din societatea postcomunistă, vom observa particularitatea că elementul - deopotrivă comun și esențial - este relația cu statul, adică cu clasa politică. Statul (clasa politică) intervine în sistemele de distribuție - și în structura de normalitate socială - fie direct, ca în cazul subvenționării directe a unor categorii socio-ocupaționale (funcționarii de stat, polițiștii, ofițerii etc.) sau politico-sociale („revoluționarii”, intelectualitatea culturală, foștii proprietari etc.), fie indirect, prin influențarea semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de cost și acceptarea arieratelor ca mijloc de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
structura de normalitate socială - fie direct, ca în cazul subvenționării directe a unor categorii socio-ocupaționale (funcționarii de stat, polițiștii, ofițerii etc.) sau politico-sociale („revoluționarii”, intelectualitatea culturală, foștii proprietari etc.), fie indirect, prin influențarea semnificativă a pieței, care poate merge de la subvenționarea prețurilor de cost și acceptarea arieratelor ca mijloc de finanțare a producției și reeșalonarea preferențială a datoriilor clientelei politice și până la privatizările preferențiale. Semnificativ în noul sistem de normalitate socială al societății postcomuniste este tocmai faptul că marea majoritatea a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mod direct pe intervenția statului în favoarea lor, fie prin facilități legislative, fie prin alocarea directă a banilor publici, elitele antreprenoriale utilizau piața pentru a ajunge la aceeași alocare suplimentară de bani publici prin contracte preferențiale, scutiri de taxe și impozite, subvenționări directe sau indirecte, credite preferențiale, garanții de stat, monopoluri de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după revoluție și „cristalizate” vreme de peste un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale cărei rezultate au fost orientate prioritar către subvenționarea consumului claselor superioare din mediul urban. Opoziția politicilor tranziției față de creșterea prosperității populației este cel mai bine ilustrată de diferența de viziune în această privință între politicienii români, coordonatori ai tranziției, și cei ai Uniunii Europene, coordonatori ai integrării. Pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
subdezvoltării. Elita europenizată românească poate supraviețui în interiorul civilizației europene dezvoltate - adică își poate asigura veniturile necesare educației, atingerii și menținerii standardelor clasei de mijloc specifice unui mod de trai de tip occidental - doar în măsura în care este subvenționată de celelalte două civilizații. Subvenționarea ei are loc pe două căi: prin intermediul statului, care se străduie, prin politicile fiscale și salariale, să redistribuie veniturile societății în favoarea acestei clase europenizate, și prin intermediul „foarfecelor” prețurilor pe piața liberă, care asigură venituri scăzute pentru activitățile și producția specifice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
facă față. Rezultatul global a constat în faptul că economiile socialiste au fost continuu nevoite să-și subvenționeze, din resursele bugetare, comerțul exterior. Între altele, ca mod de organizare a economiei, comunismul s-a prăbușit în momentul în care această subvenționare nu a mai fost posibilă. Pentru obiectivele studiului de față este însă important de înțeles că tocmai această situație a condus la separarea radicală a participării producătorilor români pe piața internațională de unitățile de producție propriu-zise. Exista o rațiune bine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ardeal și Banat -, au reprezentat adevărate producții industriale sus strase pieței oficiale. După 1980, piața neagră a preluat distribuția unor cantități tot mai mari de alimente și din ce în ce mai puțin ocazionale sau specializate. În condițiile în care politica oficială consta în subvenționarea unor produse alimentare de bază destinate populației muncitorești din mediul urban - pâinea, zahărul, uleiul - și menținea diferențe de prețuri între urban și rural în privința acestor produse, circuite comerciale speciale s-au dezvoltat în paralel cu cele oficiale. Cantități uriașe de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
inflației și rata dobânzii. Calculul real este ceva mai complicat, căci el trebuie ponderat cu diferite elemente conjuncturale, dar intenția noastră aici nu este de a identifica o valoare de piață, ci de a descrie un mecanism. El consta în subvenționarea unei activități economice - fie ea de stat sau privată - prin credite cu dobândă negativă. O asemenea politică monetară era automat o politică guvernamentală. Nici o bancă nu poate acorda credite cu dobândă negativă decât în situația în care dispune de o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de redistribuire este cine anume face selecția și ce criterii utilizează. Cel puțin în primii ani de după revoluție, câtă vreme cea mai mare parte a economiei - mai ales a industriei - a continuat să rămână în proprietatea statului, acest tip de subvenționare prin credite cu dobândă negativă a firmelor reprezenta un simplu mecanism de finanțare de către stat a activităților economice ale firmelor proprii. Dar el a reprezentat o sursă la fel de bună și de avantajoasă și pentru finanțarea sectorului privat, iar dezvoltarea a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
finanțare de către stat a activităților economice ale firmelor proprii. Dar el a reprezentat o sursă la fel de bună și de avantajoasă și pentru finanțarea sectorului privat, iar dezvoltarea a cel puțin o parte a acestuia din urmă s-a făcut prin subvenționarea pur și simplu a formării noii clase de capitaliști privați autohtoni, prin selectarea după criterii politice a acelora care urmau să primească subvenții, indiferent de forma pe care o luau ele. Au funcționat aici două tendințe contradictorii. Pe de o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care a oprit scăderea creditului acordat sectorului de stat al economiei este și cel care începe finanțarea pe scară net mai largă decât până atunci a sectorului privat, prin intermediul băncilor. Și nu orice finanțare, ci una care echivalează cu o subvenționare. Începutul privatizării efective a întreprinderilor fostei economii socialiste poate fi o primă explicație, dar ea este doar parțială. La urma urmei, la sfârșitul lui 1994, FPS nu privatizase decât 3,2% din portofoliul său, din care cea mai mare parte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
împrumuturilor non-performante în portofoliul băncilor a crescut brusc de 3 ori, ajungând să fie, în noiembrie 2003, de 9%, după ce scăzuse la mai puțin de 3% în urma reformei sistemului bancar din 2000. Reacția față de mecanismul care transformase creditele bancare în subvenționarea pe criterii non-economice a capitalului autohton a venit din exterior și, în 1999, ca urmare a presiunilor instituțiilor internaționale și ale capitalului străin, autoritățile române desființează a doua bancă românească ca importanță, Bancorex, și transferă creditele neperformante ale acesteia în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai fost contabilizate, începând cu 1999-2000, pentru simplul motiv că au fost transferate într-o instituție specială a administrației de stat. Iar capitaliștii români și-au găsit surse alternative de finanțare preferențială. O lovitură cu adevărat eficientă dată mecanismului de subvenționare a capitalului autohton a fost nu atât desființarea băncilor care îi deserveau, cât privatizarea sistemului bancar românesc și punerea lui sub controlul direct al băncilor occidentale. Nu a fost deloc ușor de realizat. Confruntarea dintre capitalul occidental și cel românesc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
firmele-căpușă sunt două dintre cele mai criticate - ideologic - realități ale tranziției postcomuniste. Au fost considerate manifestări pe scară largă a unor realități ale tranziției dintre cele mai nocive. Pe bună dreptate, de altfel, arieratele au fost considerate un mecanism de subvenționare de către stat a unor unități economice ineficiente și incapabile să supraviețuiască într-o economie de piață, fie că erau private sau se aflau în proprietatea statului. Firmele-căpușă sunt considerate responsabile de dezvoltarea uneia dintre cele mai criticate realități socio-economice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]