378 matches
-
a unei mobilități funciare. Deschiderea să foarte amplă către lume s-a soldat, în mod perdant, cu incapacitatea unor fixări, a unor repere de conștiință stabilă. Labilitatea să internă îl împingea deopotrivă spre superbia demnității și spre deruta compromisului, spre subversiune și spre contemplarea idealității, spre "diferențiere" eroica și spre adaptabilitate. Să nu uităm că a fost marxist-extremist în tinerețe, deci adept fervent al schimbării ordinii sociale prin violență, iar în timpul primului război mondial a scris encomiastic despre căpetenia ocupației germane
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
livresca e un factor secund față de esențializarea lirica. E un fapt de tehnica, nu de creație. O recunoaștere, nu o cunoaștere (inițiere) în substanță. De aici propensiunea intertextualității spre ceea ce reprezintă o ocolire a lirismului direct, de nu chiar o subversiune la adresa lui. Sunt utilizate tramele epice, descripțiile stăruitoare, prozaismele, limbajele sfidător apoetice (termenii științifici, tehnici, de argou etc.)". Considerații teoretice la fel de revelatoare există în numeroase alte texte "analitice". Gheorghe Grigurcu nu face parada de concepția să despre poezie, socotind-o doar
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Investigația în acest teritoriu delicat, prostia inteligenței, începe cu delimitarea temei: "Ce este așadar prostia? (Dar inteligența?)", urmează tatonarea originilor (teorism, actualism, egalitarismul pervertit) și a mecanismelor, generate de asocierea gândirii cu moda, cu spiritul de turmă și cenzura, cu subversiunea și corectitudinea politică. "Muniția" în suita argumentării o oferă marii autori, filosofi și moraliști, francezi și străini - Flaubert, Pascal și Moličre, Diderot și Rousseau, Philip Murray și Elfriede Jelinek. Iar dacă tot a venit vorba de Flaubert, ne întâmpină o
Eseul ca dar prețios by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6917_a_8242]
-
mai bine ales să mă gîndesc la clasa politică". Nu e corect politic, dar e corect satiric. Un foarte bun articol, documentat și argumentat ca de obicei, scrie în nr. 5 din VIATA RO-MÂ-NEASC| Ion Pop. Titlul lui, Note despre "subversiunea esteticului" și limbajul "esopic" neomodernist, trebuie citit cu accent polemic. Fiindcă profesorul și criticul clujean analizează nu numai mărcile și curentul generației '60, care a scos din scenă realismul socialist, ci și contestațiile pe care mai mulți reprezentanți ai "optzecismului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
etapă de cumplite incertitudini istorice și sigur au dăunat tinerei mișcări sibiene, care ar fi avut altceva mai bun de făcut decît să se bage de bună voie în ciorba tulbure a unei și mai tulbure actualități”. Văzuți sub semnul „subversiunii”, atît cerchiștii cît și membrii „grupului publicistic-literar de la Timpul și Ecoul ” apar receptați deopotrivă ca „adversari” ai ardelenilor sacrificați de istorie, cu osebire a celor ce se găseau antrenați în mișcarea militantă determinată de refugiul din 1940. O poziție „autentic
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
actuale. Atît cît e posibil. * Dificultatea de-a limita (în text) ceea ce te limitează (în existențial). Nevoia de stil ca de-o operație a limitării la pătrat. * Îndoiala ca un corectiv nu doar al afirmației, ci și al negației. Ambivalența subversiunii sale. * Exclus pînă și de propriile sale imagini, evacuat din operă, precum un chiriaș ce nu și-a plătit la timp chiria, nu e acesta scriitorul în postumitate? * Pentru ca ideile să reziste, se cuvine ca formularea lor să nu fie
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
protecție împotriva Rusiei lui Vladimir Puțin', mi-a spus Iulian Fota, consilier prezidențial pe probleme de securitate, în timpul recentei mele vizite la București. Articolul 5 protejează România și alte țari est-europene împotriva unei invazii militare. Dar nu le protejează împotriva subversiunii', adică a activităților din zona informațiilor (în engl., intelligence), a conducerii rețelelor de criminalitate, cumpărării băncilor și a altor aseturi strategice și controlului indirect asupra organelor media pentru a submina opinia publică. Peste toate, articolul 5 nu protejează Europa de Est împotriva
Culisele discuției Băsescu - Kaplan, dezvăluite în Stratfor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28513_a_29838]
-
italian, Silvio Berlusconi, a criticat, din nou, magistrații, afirmând că sunt un "cancer al democrației", într-o zi în care sunt omagiate victimele terorismului, între care și numeroși judecători. Judecătorii "sunt cancerul democrației noastre. Există, din partea lor, încercări repetate de subversiune", a declarat Berlusconi, într-o pauză, la audierile în cazul Mills, în care este acuzat de coruperea martorului. Următoarea audiere în acest caz a fost stabilită la 16 mai, informează . Declarându-se victima unei persecuții judiciare, el a denunțat în
Berlusconi consideră că magistraţii sunt "cancerul democraţiei" () [Corola-journal/Journalistic/60638_a_61963]
-
datorează propria sa formație, ea devine o descoperire ce ține de miraculos pentru generațiile tinere care doar l-au citit (sau nu) pe Barthes după moartea lui, nefiind marcați de influența sa indelebilă, dar putându-se lăsa acum solicitației de subversiunea sa subtilă. Mărturiile constante din albumul expoziției, provenind de la Philippe Roger, Gérard Genette, Julia Cristeva, Jean-Loup Rivière, Antoine Compagnon, Michel Déguy și alții, vor putea da o idee mai justă despre ceea ce prietenii săi de variate extracții - ca a noastră
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
cei doi au fost mai apropiați de textualismul cu față umană à la Groșan decât de radicalismul unui Nedelciu-Iova. „Surâsul cailor”, cea mai amplă nuvelă din volum, e chiar un exercițiu de scriere pe urmele „Caravanei cinematografice”. Dincolo de tema comună (subversiunea veselă de la sat), metaliteratura e îmblânzită de comicul de situație și de caracterele extrem de vii. Inginerul Virgil Toderiță, profesoara Irina Dorcioaia, bibliotecara Patricia sau metodistul la Căminul Cultural Relu Mogâldea reprezintă - chiar fără umorul debordant al lui Groșan - pete de
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
social, volum din al cărui sumar făceau parte, pe lângă texte necontaminate ideologic despre autori moderni, și articole care plăteau un tribut, mai mic sau mai mare, stalinismului literar incipient. Împrejurarea ne arată, pe de-o parte, cât de adâncă era subversiunea ideologică de stânga în societatea românească imediat postbelică, iar pe de alta, cât de false erau acuzațiile unor procurori literari improvizați, privind „elitismul de dreapta” al Fundației Regale. Luptând, cu mijloacele sale, împotriva comunismului tot mai intruziv, monarhia românească (în
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
cei mai lipsiți de iluzii, întrețin încă iluzia că literatura reprezintă ceva important - o formă de salvare, o justificare a existenței. Această încredere în literatură se remarcă imediat, când începem să citim recenta carte a lui Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei). Cunoscutul critic literar și-a ales un subiect aparent inactual - problemele teoretice pe care le ridică scrierile autobiografice - și a folosit ca material de studiu texte de Benjamin Franklin (1706-1790), Henry Adams (1838-1919) și Michel Leiris (1901-1990), pe
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
pe un personaj. Dar cel mai mare merit al criticului îl constituie curajul de a se pierde în lumea literaturii într-o epocă în care puțini mai sunt dispuși să se mai angajeze într-o asemenea aventură. Citind Versiune și subversiune, începi să crezi că literatura încă înseamnă ceva. Un act de justiție Liana Cozea este alt critic literar care face abstracție de spiritul vremii. într-un moment în care toată lumea se uită ca hipnotizată la grimasele de om necultivat ale
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate și finețe, este și portretul pe care Nicolae Manolescu i-l face Danei Dumitriu, într-o scrisoare către Liana Cozea, publicată ca postfață. Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei), București, Ed. Cartea Românească, 1999. 288 pag. Liana Cozea, Dana Dumitriu - portretul unei doamne, postfață de Nicolae Manolescu, Pitești, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria "Universitas", 2000. 204 pag., 35 000 lei.
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
reîntîlnește în alt context. Și probabil primele semne ale relecturii critice a poeziei lui Mircea Cărtărescu le găsim în postfața lui Paul Cernat, subtilă analiză a poeziei cărtăresciene. Paul Cernat e convins că tot ceea ce părea, la cea dintîi citire, "subversiune", "demitizare" sau "frondă polemică" la adresa tradiției se vede astăzi în negativ: recuperare lucid-melancolică, îmbrăcînd forma unei tandre "salvări" - retorică, ironică și parodică. O formulă a reciclării. Îmi vine în minte un cunoscut postulat al lui Lyotard, cel care afirmă că
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Femeia neagră a unui culcuș de hoți e, totuși, net diferită de uzanțele epocii. Gândită, parcă, nu doar altundeva, ci și altcândva, cartea constituie o mostră neașteptată de poezie subversivă în plină interdicție a subversiunii. De unde a învățat să scrie așa poetul de nici 19 ani? Din ce cărți sau din ce experiențe a deprins un asemenea curaj al onestității politice, stilistice și literare? Iată un semn de întrebare admirativ pe care nici soluția ultimă
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
atît de precisă încît nu se poate ridica la un grad de generalitate care să-i permită observarea polemică a unei realități politice sau sociale. Viața "impusă" la țară din Ocheanul întors este o mărturie cutremurătoare mult mai autentică decît subversiunile curajoase ale romancierilor epocii. Discreția lui Radu Petrescu nu trebuie să înșele - la o lectură atentă, fără căutarea extraordinarului, a surprizei, cititorul poate descoperi laturi profunde ale epocii comuniste. Radu Petrescu nu agreează "evenimentul", această falsă agresiune care dă naștere
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
mai ales) prin pistele de cercetare pe care le deschide acum, în epoca studiilor culturale, ale postcolonialismului și globalizării. O altă carte de teorie și critică literară, publicată de aceeași editură Paralela 45, este cea semnată de Carmen Mușat, Strategiile subversiunii: Descriere și narațiune în proza postmodernă românească, la origine o teză de doctorat dedicată analizei postmodernismului și postmoderniștilor români în accepția lor de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
de acum clasică - Școala de la Tîrgoviște și optzeciștii, dar și unei foarte pertinente sinteze de teorie a postmodernismului (inclusiv în relație cu modernismul, a cărui ultimă formă de manifestare o vede în textualismul francez). Multe din ideile dezvoltate în Strategiile subversiunii (despre canon și anticanon în romanul românesc postbelic, despre statutul autorului, obsesia corporalității, identitate-alteritate, chiar și cele despre narativ și descriptiv în proza postmodernistă) fuseseră deja schițate într-o altă carte, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
de Carmen Mușat, tot la Paralela 45, în 1998 - aceste teme autoarea le aprofundează păstrînd în mare aceleași linii de demonstrație. Carmen Mușat e unul dintre rarii literați români cu vocație teoretică, iar capitolele de sinteză din Strategiile acestea ale subversiunii sînt foarte interesante, în măsura în care ele se ocupă de concepte ale celor mai recente teorii legate de postmodernism, de metaficționalizarea realității, scindarea eului (eul rizomatic al autorului, eul palimpsest), fascinația corporalității și poziția veșnic schimbătoare a autorului. Carmen Mușat subscrie sau
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
autoarea raporturile dintre canonul oficial și un afirmat anticanon, al "noii literaturi" postmoderniste, alt subiect încă neelucidat în istoria literară românească recentă, pentru care există opinii divergente, dar pe care Carmen Mușat îl tratează convingător. În ansamblu, avem în Strategiile subversiunii o carte care merită citită și, mai ales, merită discutată. Pe de altă parte, nebănuite sînt firele care leagă între ele cărțile și cele mai puțin compatibile universuri critice - lucrarea lui Carmen Mușat e străbătută de o prezență constantă - imaginile
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
când promitea, nu-i așa?, să-și fluture ciorapii murdari în fața Academiei. Naum, desigur, nu s-a academizat - în asta și constă secretul actualității sale -, dar a evoluat permanent, într-un remarcabil solilocviu artistic, de la formulele „violente” ale începuturilor la „subversiunea constructivă” a senectuții. În al doilea rând, ediția s-a alăturat demersurilor lui Ion Pop, Michael Finkenthal și Sebastien Reichmann, prin care întreaga avangardă se vede, încetul cu încetul, repoziționată în morfologia literaturii române. Dintr-un peisaj bipolar, în care
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
o stabilește Cioran în legătură cu condiția de provincial? închiderea într-un eu etanșeizat sau distrugerea realului advers? Poate că, mai în adînc, cele două rețete nu se exclud, ci se complinesc, întrucît eul ce se forează pe sine reprezintă implicit o subversiune a realului. Implozia interiorității duce la explozia exteriorității, criza intimității duce la o criză a ambianței - corelație întruchipată cum nu se poate mai bine de Cavalerul Tristei Figuri, nu de florile mărului invocat. Oare nu orice creator animat de o
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
astfel și cu o separare tăioasă de prezentul cenușiu, conformist, dureros și lipsit de orizont al totalitarismului. Explozia discursului sugera o explozie morală vizînd orice ordine falsă. Pulverizarea universului formelor literare conținea și o propunere a distrugerii formelor social-morale oneroase, subversiunea extinzîndu-se asupra ansamblului existențial viciat. Repulsia violentă față de tot ce era învechit, fixat în formule tabuizate sau în truisme, senzația de "dezgust" și de "oroare", proprie mentalității avangardiste, se pliau perfect pe realitățile unei revoluții mistificate, reduse la condiția de
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
sancțiuni venit din partea SUA și a Uniunii Europene. În plus, prin promovarea Rusiei drept o țară agresivă, Putin va favoriza menținere unei teze pro-ocidentale în Ucraina, dar să nu uităm că regiunea Crimeea este și va rămâne sub control rus. Subversiunea. Puțin ar putea preferă să acționeze la periferie - în cele trei republici baltice. În această categorie fiind trei foste republici sovietice: RSS Estona, RSS Letona și RSS Lituaniana. Mai sunt cunoscute și sub denumirea de "străinătăți apropiate" de Rusia. Minoritățile
Scenarii periculoase. Cele trei alternative ale lui Putin după anexarea Crimeei la Rusia by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41094_a_42419]