2,468 matches
-
crâșmei lui Stihi din Sfânta Vineri, pe mitropolitul Calinic, salvându-l de la moarte. Răspopirea i s-a tras de la faptul că purta, vara, pe model bucovinean, pălărie în loc de potcap. „Guraliu” din fire, comunicativ adică, a apelat la două îndeletniciri, ca să subziste: negustor de tutun și mai apoi institutor, la școala din Păcurari. Ca institutor, era „șăgalnic și bun la inimă”, având metoda sa de a-i alfabetiza pe copii. Prietenia cu Eminescu se încheagă repede, amândoi fiind rurali („disprețuiau viața zgomotoasă
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
la modul tragic, dar mai ales din perspectiva unui complementarism prin regăsirea logosului cu rol de catharsis. Poartă un nume predestinat în acest sens, un nume primit prin căsătorie. Sub această zodie fatidică, lumea de odinioară a copilăriei pare că subzistă doar în legendă, singure cuvintele mai pot să-i dea o existență și un sens: „Flămândă de patrie/ îmi îngrop moartea zi de zi/ în cuvinte/ ele sunt renașterea mea.” Nevoia viscerală de patrie, cuvântul patrie apare destul de frecvent în
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
trei bătrâni bolnavi erau înghesuiți într-o cămăruță fără lumină a cărei fereastră dădea în calcanul casei vecine”. (în vol. Sabina Măduța, Vasile Voiculescu și Rugul aprins, 2001.) Va mai trăi un an încheiat, izolându-se complet de lumea care subzista în marea închisoare a României comuniste. Așa cum în timpul celor patru ani de detenție nu a dat nici un semn de viață familiei pentru a n-o expune represiunii, tot astfel își îndeamnă acum prietenii să-l ocolească, asumându- și lucid condiția
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
volumul cuprinde și interesante transpuneri în limba franceză a unor poeme argheziene, dar mai ales a unor fragmente din Miorița, în legătură cu care poeta formulează, de altfel, și câteva puncte de vedere provocatoare. „În Munții Vrancei - precizează domnia sa - continuă încă să subziste, între altele, străvechiul obicei al înmormântărilor cu măști. Or, la astfel de ceremonie de unde mireasa nu poate lipsi, găsești de asemenea întruchipate luna, soarele, vitele din ogradă și locuitorii pădurii, figuri tradițional indispensabile. La o asemenea înmormântare locală am auzit
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
o afinitate sufletească, unde orizontul (ceea ce văd ochii noștri până departe) era la locul său. Absența ei răzbate până în teritoriile unde poetul înfruntă de unul singur precaritatea provinciei, însă dincolo de melancolia după cea dusă (a ajuns la Seattle, se pare) subzistă un ton ludic, o topică rebarbativă, ca și decepție care include și oful de a fi o provincie oarecare a lumii: „... când vei ajunge la seattle/ îți voi trimite o scrisoare de la câmpulung. / mai îți amintești de unul neacșu,/ dar
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
albi și negri - iată subiectele acestor primi ani londonezi. Până la Povestiri africane (1964), aproape toate cărțile semnate de Doris Lessing reprezintă crochiuri ale viitoarele obsesii. Dincolo de acestea - tema autorului, de pildă, admirabil radiografiată în The Golden Notebook (Caietul de aur) - subzistă mereu o temă secundă. Un apendice evitând, miraculos, descrierea amă- nunțită, mulțumindu-se cu o discretă, dar neobosită, reiterare: tema singură- tății, tema femeii albe neadaptate, alienarea negrului constrâns la o existen- ță marginală în societatea ostilă a albilor, drepturile
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
nu văd altceva decît o continuă pervertire-masacrare a canonului existent, la care participă deopotrivă critica și scriitorimea autohtonă. Treptat unii, majoritatea din capul locului, criticii tineri s-au integrat totuși sistemului cu mai mult aplomb decît scriitorii. Un sistem care subzistă mai ales prin protejarea, cultivarea, elogierea chiar a orgoliilor unor mediocrități. Aceste mediocrități fac la o adică legea în sistem. În cel politic și-n cel cultural deopotrivă, în mod paradoxal mai tranșant decît în vremea cruntei dictaturi, cînd în pofida
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
de Hegel "eticul", nu este altceva decât "puterea rațiunii care se realizează că voință"sau "mersul lui Dumnezeu prin lume"18. Libertatea, cu alte cuvinte, care nu poate exista decât în comun, extrăgându-și legitmitatea din recunoașterea celorlalți; libertatea individuală, subzistând pentru sine că moralitate, așa cum o descrie Kant, este contestată de Hegel prin intermediul eticului, al statului: este în interesul nostru că instituțiile să funcționeze cât mai bine deoarece, în epoca modernă, doar prin intermediul lor putem fi cu adevarat liberi, respectându
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru nedreptățile sociale și politice. Dar cum ar putea cineva să fie mulțumit numai cu propria bunăvoință, cănd "scopul economiei politice este nefericirea societății"31? Mulțumirea de sine, fericirea, apare doar că relație între oameni, nu în interiorul unor monade izolate, subzistând pentru sine. Însă în termeni politici, nu structurali (economici), Kant înțelesese de mult că "În starea actuală a lucrurilor, se poate spune că fericirea statelor crește odată cu nefericirea oamenilor"32. Statele, devenite instrumentele de clasă ale burgheziei, acționau în favoarea intereselor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
s-a făcut atâta caz, este lipsită de obiect. Dialectica hegeliana începe ca Idee, ca rațiune, alcătuită din concepte individuale, dar ea nu are nicio valoare atâta timp cât nu neagă realitatea și nu o transformă în ceva interior, nelăsând-o să subziste pentru sine. Nu afirmă Hegel în Știință Logicii că obiectul nu înseamnă absolut nimic în absență scopului rațional care îl pune în mișcare? Chiar dacă susține că Ideea se desprinde prima de realitate, gândindu-se pe sine și apoi reluând în
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
înainte. Iar se frizează un pic limitele plauzibilității, mă îndoiesc că această generație are habar de Chateaubriand. Nu că ar fi incultă, din contră, dar nici interesată de această zonă a culturii. Nici mediul familial nu le prea determină, părinții subzistînd în special în zona obligațiilor sociale. Iar chestia care chiar m-a surprins post factum (vizionare) este că nu țin minte ca personajul Kiki, etalonul emancipării urbane, să aibă alți amici sau cunoștințe în afară de Alex și de Sandu, fratele ei
Personajele sînt sentimentele by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10747_a_12072]
-
unui scriitor din România echivala cu moartea lui civilă și auctorială, pe întinderea patriei ,trădate". Cărțile din bibliotecile publice îi erau puse la index, iar numele îi dispărea, pur și simplu, din analizele, comentariile și cuprinsul literaturii autohtone, rămânând să subziste (tot mai îndepărtat, tot mai vag) în conversațiile private ale celor ce îl cunoscuseră. Exilatul își pierdea, subit, nu numai țara, ci și poporul, colegii, prietenii și cititorii, talentul și inteligența creatoare, notorietatea și chiar identitatea. Odată ce optase pentru renunțarea
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
rafinate, desprinse parcă dintr-o ecranizare după Cehov a lui Nikita Mihalkov. Acestea sunt descrise îndelung, cu pasiune. Lumea ,pierdută" mai supraviețuiește în mobilier și va dispărea în mare măsură atunci când eroul va fi obligat să îl vândă, pentru a subzista. Danyel Raynal vrea să înțeleagă ce se petrece în Insulă, dar nu se poate desprinde de lumea imaginarului, pe care o cultivă de când este scriitor. Acolo sunt nu doar familia, dar și Idei: eroul își vorbește sieși, se interoghează, își
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
pe un protagonist lunetist care nu trage un foc. Accentul nu cade pe acțiunea de pe front, ci pe așteptarea disperată, doar-doar s-o întâmpla ceva. Mendes face mari eforturi să reconstituie hazardul inerent oricărui conflict armat, să arate haosul care subzistă prin tranșee. Reversul acestui efort este că, apăsând foarte tare pedala verisimilitudinii, filmul riscă să plictisească. Eroul principal, Swoff (Jake Gyllenhaal), al cărui comentariu acid te acompaniază tot timpul - soluția clasică pentru ecranizarea unor memorii - are niscaiva defecte structurale, dar
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
mii de spectatori. Au fost într-adevăr niște eroi care au scris o parte luminoasă a istoriei cu pumnii, mușchii și sudoarea lor, iar după ce și-au îndeplinit menirea s-au retras treptat din peisaj, într-o moarte civilă ce subzistă ca o aură peste poveș- tile lor. Zilele astea am citit Moartea dinaintea morții, gîndindu-mă la Mihai Vișoiu care va împlini în februarie 74 de ani, o spovedanie a unui erou învinsînvingă tor, începînd din cea mai fragedă copilărie petrecută
Eroi în moarte civilă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3982_a_5307]
-
poemului, tonului încrâncenat și uneori frust. Moartea ca boală Nici o diferență formală între poemul comprimat din primul volum și cele în proză din Și morții sunt fructe, poate doar una calitativă: universul liric e complet diferit, senzația de claustrare nu subzistă. Dacă acolo întunericul pândea mereu fără să se arate vreodată, aici universul există sub semnul maladivului: "În fiecare zi vizităm bolnava./ Camera o cunoaștem pe dinafară: Încă trei pacienți/ sunt acolo, iar aerul este acru de tânguială" (Între șoaptă și
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
Până ce ochiul sever al Criticii decide... Mă bucur din toată inima, prin urmare, ca apreciați astăzi, cu generozitate, aceasta Ficțiune, această poveste a mea pe cale să se termine. Nu-i nimic a încercat să mă consoleze un prieten tânăr, - vei subzista... ai posteritatea... Mersi am incercat sa glumesc dar prefer actualitatea, cât e posibil... Mă bucur, iarăși, ca prețuirea Dvs. vine din partea unor profesioniști grei ai scrisului. Încât, nici nu-mi mai pasă mie acum de vreo ignorare,... oficios statală, ori
IN LOC DE PREPELEAC by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13742_a_15067]
-
reținut că, întrucât prin dispozițiile art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 este prevăzută o interdicție expresă pentru instituțiile publice ca, în anul 2022, să acorde tichete de masă, rezultă că în sarcina pârâtei nu subzistă obligația de acordare a tichetelor de masă având ca temei contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul unității. ... 46. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar
DECIZIA nr. 148 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299168]
-
am sta și ne-am întoarce pe toate părțile noastre interioare, le-am găsi pe acestea de mai sus, care de fapt au fost din a veci-vecilor străvechi adevăratele valori ale omenirii, ceea ce în orice timp a făcut-o să subziste oricăror încercări... Este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie..” - comunica tot. Am spune că aceste cuvinte nu sunt pentru cei care știu să iubească, care pe altul slujește fără frică de
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
am sta și ne-am întoarce pe toate părțile noastre interioare, le-am găsi pe acestea de mai sus, care de fapt au fost din a veci-vecilor străvechi adevăratele valori ale omenirii, ceea ce în orice timp a făcut-o să subziste oricăror încercări... Este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie..” - comunica tot. Am spune că aceste cuvinte nu sunt pentru cei care știu să iubească, care pe altul slujește fără frică de
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382579_a_383908]
-
Mirel Bănică crede că Biserica nu controlează fenomenul pelerinajului, ci plecarea în pelerinaj este o decizie 100% individuală: „Biserica este clar că are rețete financiare importante din pelerinaj. Așa a fost dintotdeauna. Este unul dintre motivele pentru care pelerinajele au subzistat. Ce se întâmplă cu acești bani, câți sunt, este o mare necunoscută. Care este destinația lor, la fel, s-a întrebat presa. Pe mine nu m-a interesat foarte mult. Ce-am putut vedea este că oamenii care dau bani
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
a nimici un întreg popor, având doar o singură vină, aceea că s-a născut. Am scris volumul „Memoriile Șoahului” care cuprinde 36 de poeme, doarece, conform unei legende, ar exista, în lume, 36 de Drepți care permit lumii să subziste. 12 poeme sunt scrise în amintirea unor poeți care au fost victime ale Șoahului. Aș încheia cu câteva versuri dedicate lui Benjamin Fondane, ucis la Auschwitz : „Ai plecat în aceeași iarnă occidentală,/ veșnic dezrădăcinat, lavă vulcanică, cântăreț al exilului,/ Am
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
STUDIU FGDB 4 din 10 români nu ar putea trăi din economii lor mai mult de o lună, în timp ce perioadă medie pe care populația bancarizată din România poate subzista fără să se împrumute este de 3,7 luni, conform unui studiu al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Populația bancarizată este formată din persoanele care sunt într-o relație cu o bancă sau mai multe. Raportându-ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93314_a_94606]
-
mai e cazul să precizez că, pentru cei care cred În existența tezaurului, acesta este momentul În care comoara Încărcată pe vas a pornit către un ascunziș ce poate fi situat oriunde pe suprafața sau În măruntaiele planetei. Căutările continuă... Subzistă și o altă variantă a secretului Templierilor: o taină, un mesaj, o informație fundamentală de natură să schimbe destinul omenirii. E vorba despre cuvintele pe care Isus i le-a șoptit de pe cruce lui Iosif din Arimateea când acesta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
civilizației noastre - mă refer la fragmentul cunoscut din Epopeea lui Ghilgameș, la Atlantida și nu numai. Sunt convins că subscrieți la verdictul lui Lucrețiu, ex nihilo nihil, iar ca istoric, știți foarte bine că dincolo de inextricabilul aparent al majorității legendelor subzistă un grăunte de adevăr, deformat de malaxorul timpului, dar nu dispărut cu totul. Persistența lui În memoria culturală a omenirii reprezintă, din punctul de vedere al Centrului, un eșec. Pe cât de scuzabil, Într-un fel, pe atât de periculos. - Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]