715 matches
-
încercarea de a trece granița, printre care bătrâni, femei și copii. Conform listelor realizate mai târziu, numărul victimelor din doar șase sate bucovinene era de 44 de persoane (17 din Pătrăuții-de-Jos, 12 din Trestiana, 5 din Cupca și 5 din Suceveni, 3 din Pătrăuții-de-Sus, 2 din Oprișeni). Alte estimări ale martorilor locali dau un număr între 200 și peste 2000 de victime, ucise direct de mitraliere, altele rănite și ucise apoi cu lovituri de săbie și hârleț sau îngropate de vii
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
a debutat în prima ligă în sezonul 1997-1998, în meciul Foresta Suceava-FC Argeș 1-2 din 2 august 1997. El a evoluat două sezoane pentru Foresta în prima ligă, transferându-se apoi la Astra Ploiești, pe fondul rezultatelor slabe ale echipei sucevene. Între 1998 și 2002, Ilyeș a evoluat în 92 meciuri și a marcat 14 goluri pentru Astra, fiind remarcat de echipele puternice din România. Astfel, pauza competițională din sezonul 2001-2002 i-a adus transferul la Rapid București. Aici, jucătorul și-
Robert Ilyeș () [Corola-website/Science/308502_a_309831]
-
află în clădirea fostului Cinematograf „Burdujeni”, imobil preluat de administrația publică locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF). Sediul din Burdujeni al primăriei deservește cei peste 30.000 de locuitori ai celui mai mare cartier sucevean. Este localizat la limita dintre subcartierele Cuza Vodă III și Burdujeni-Sat, pe Strada 22 Decembrie, în apropiere de Școala Gimnazială nr. 5 „Jean Bart”. În clădire funcționează un compartiment de urbanism, altul de asociații de proprietari, unul de fond funciar
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
fost pusă din nou în funcțiune cu o capacitate de 50 de paturi și apoi de 100 de paturi. Până în 1951 numărul paturilor a crescut la 250. Un număr de 12 medici și 96 de salariați activau în unitatea spitalicească suceveană, care avea secții de chirurgie, interne, dermato-venerice, obstetrică-ginecologie, pediatrie și TBC. La data de 1 iulie 1951, spitalul s-a unificat cu policlinica teritorială, preluând și circumscripțiile sanitare urbane ale orașului. Cu această ocazie secția contagioase a fost mutată în
Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava () [Corola-website/Science/328902_a_330231]
-
Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de argint în care au fost mutate moaștele Sfântului Mina. Biserica „Sfântul Mina” din Suceava este construită din cărămidă și are o lungime de circa 20 metri
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
Suceveni, întâlnit și sub forma Suceaveni (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent de naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995 a purtat denumirea ucraineană "Șiroka Poliana" (în ). Localitatea Suceveni, de la înființare, face parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un hrisov
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
naționalitate română. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, la confluența râurilor Siretul Mare și Siretul Mic. De comuna Suceveni depind administrativ satele Petriceanca și Prisăcăreni. În perioada 1946-1995 a purtat denumirea ucraineană "Șiroka Poliana" (în ). Localitatea Suceveni, de la înființare, face parte din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un hrisov din anul 1431, emis în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775, localitatea Suceveni intră în componența districtului Storojineț (în ) a Ducatului Bucovinei, guvernat de către austrieci. Autoritățile austriece au introdus condicile bisericești, în care se înregistrau cununiile, nou născuții și decesele. Preotul satului îndeplinea și funcția de ofițer al stării civile. Conform recensământului din jurul
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
anului 1350. Ulterior, s-a construit o biserică nouă ce a fost sfințită în anul 1870 de către episcopul Eugenie Hacman. În anul 1902 a fost deschisă prima școală a satului. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Suceveni, de asemenea, intră în componența României, în cadrul Plasei Flondoreni a județului Storojineț cu o populație majoritar română. În perioada interbelică, în sat se înființează o filială a Societății Pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina. De asemenea, în această perioadă
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
lansate de N.K.V.D., că s-ar permite trecerea graniței cu România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
N.K.V.D. din Adâncata și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc al acestui orășel și aruncați, de vii, într-o groapă comună peste care au turnat și au stins var. Conform listelor întocmite mai târziu, cinci persoane din Suceveni au cazut victime ale acelui Masacru de la Fântâna-Albă. Aceștia sunt: Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
acestui orășel și aruncați, de vii, într-o groapă comună peste care au turnat și au stins var. Conform listelor întocmite mai târziu, cinci persoane din Suceveni au cazut victime ale acelui Masacru de la Fântâna-Albă. Aceștia sunt: Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
Lipăștean, Gheorghe Sidoreac etc. . Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944. În anul 1944, a fost reocupată de către U.R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului din Suceveni în Șiroka Poliana. În anul 1944 se redeschide școala din sat care, în 1974, devine școală medie. Începând cu anul 1991, satul Suceveni face parte din raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
R.S.S. și integrată în componența R.S.S. Ucrainene. Autoritățile sovietice, în anul 1946, au schimbat denumirea satului din Suceveni în Șiroka Poliana. În anul 1944 se redeschide școala din sat care, în 1974, devine școală medie. Începând cu anul 1991, satul Suceveni face parte din raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor din sat s-au declarat români . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
raionul Adâncata a regiunii Cernăuți a Ucrainei independente. La recensământul din 1989, majoritatea locuitorilor din sat s-au declarat români . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din Șiroka Poliana în Suceveni, denumire purtată anterior. . În prezent, satul are 1.661 locuitori, preponderent de naționalitate română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Suceveni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din Șiroka Poliana în Suceveni, denumire purtată anterior. . În prezent, satul are 1.661 locuitori, preponderent de naționalitate română. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Suceveni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
localizat în cartierul Areni, în fața policlinicii județene ce a fost înființată în anul 1962. De asemenea, în apropierea Parcului Vladimir Florea sunt situate Primăria Municipiului Suceava, Parcul Universității și Stadionul Areni. După anul 2000, Parcul Policlinicii a primit numele sculptorului sucevean Vladimir Florea (1922-1984). Cu toate acestea, în continuare localnicii folosesc adesea vechea denumire a parcului. În centrul parcului există o fântână arteziană de formă dreptunghiulară. În vecinătatea estică parcului, în spațiul verde din fața policlinicii, a fost amplasată Statuia „Bucuria vieții
Parcul Vladimir Florea din Suceava () [Corola-website/Science/328747_a_330076]
-
donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
prezentau pericol de prăbușire, în jurul "Turnului Roșu" au fost instalate bariere de protecție la începutul secolului XXI. A fost restricționată circulația mașinilor de mare tonaj în preajma bisericii, acestea putând slăbi structura de rezistență a edificiului. Începând din anul 2004, firma suceveană Restaco efectuează lucrări de reabilitare a Bisericii "Sf. Simion”, care avansează încet din cauza lipsei de fonduri. Coordonatorul lucrărilor este arhitectul Dan Kisilevici. S-au efectuat până în prezent următoarele lucrări: În anul 1551 a fost construit turnul-clopotniță, materialul folosit fiind cărămida
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care arheologul Florin Hău le-a datat "din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea". Săpăturile arheologice efectuate de o echipă de arheologi suceveni (Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș) din cadrul Complexului Muzeal Bucovina cu prilejul restaurării au dus, în iunie 2010, la descoperirea unei tainițe boltite sub platforma altarului (considerată unicat într-un lăcaș de cult ortodox). Tainița se sprijinea pe două
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
o instituție de învățământ liceal din municipiul Suceava, înființată în anul 1990 sub numele Liceul de Informatică. În prezent, colegiul funcționează într-o clădire situată pe Strada Zorilor nr. 17, în cartierul George Enescu. Liceul apare pe harta sistemului educațional sucevean imediat după Revoluția din decembrie 1989. Spațiile pentru desfășurarea orelor de curs ale proaspetei unități liceale sunt în incinta unei clădirii noi la acea vreme, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte patru clase de informatică pentru fiecare an de studiu. În 1994, sunt înființate primele clase de gimnaziu. Deoarece liceul se află localizat în cartierul Obcini, cel mai tânăr cartier sucevean de blocuri construit în perioada regimului comunist, ca urmare a creșterii într-un ritm alert al numărului copiilor din zonă, în clădirea liceului se desfășoară și orele de curs ale Școlii Generale nr. 9, înființată în septembrie 1994. Deoarece aceasta
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
de maici, fiind cunoscută ca "metocul cel armenesc" sau "Mitoc" , cu toate că aici nu au fost niciodată călugărițe în sensul propriu al cuvântului, ci numai niște femei retrase din lume, care duceau o viață austeră. Chiar dacă după primul război mondial colonia suceveană de armeni s-a micșorat, biserica de pe dealul Bulai și-a păstrat renumele că ar avea virtuți miraculoase. În toamna anului 1943 (lunile octombrie și noiembrie), arhimandritul Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin și patriarh suprem al tuturor armenilor) a
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]