715 matches
-
Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre cea postmodernă. A obținut de două ori premiul Asociației scriitorilor din Iași (1998, 2000). Scrie cu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 31, p. 7-8. Despre Divanul sau Gîlceava Înțeleptului cu Lumea (1698). SOROHAN, Elvira. Din corespondența lui I.D. Sîrbu. În: Jurnalul literar, 9, febr. 1998, nr. 1-2, p. 2. Un set de scrisori trimise anglistului sucevean Liviu Martinescu (1984-1988). SOROHAN, Elvira. Proza scurtă a lui I.D. Sîrbu (IV). În: Jurnalul literar, 9, ian. 1998, nr. 1-2, p. 4. SOROHAN, Elvira. Recitindu-l pe Vianu. În: Dacia literară, 9, 1998, nr. 28, p. 4-6. SOROHAN, Elvira. Romanul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
interes deosebit în activitatea de cercetare a țărilor dezvoltate, au făcut ca diferite structuri de cercetare, de stat și particulare din aceste țări, dar și din statele în curs de dezvoltare, să manifeste interes și să dorească legături cu cercetarea suceveană, din ambele unități de cercetare. Pe de altă parte, și cercetătorii suceveni simțeau nevoia de informații specifice de la cercetătorii din alte state, pentru a constata nivelul de dezvoltare atins în diferite domenii ale cercetării, metode și tehnici utilizate, modul de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
diferite structuri de cercetare, de stat și particulare din aceste țări, dar și din statele în curs de dezvoltare, să manifeste interes și să dorească legături cu cercetarea suceveană, din ambele unități de cercetare. Pe de altă parte, și cercetătorii suceveni simțeau nevoia de informații specifice de la cercetătorii din alte state, pentru a constata nivelul de dezvoltare atins în diferite domenii ale cercetării, metode și tehnici utilizate, modul de organizare și funcționare a activității de cercetare agricolă și a băncilor de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
laboratoare, amfiteatru și bibliotecă, laboratorul de cercetări zootehnice, casa de vegetație, Centrul de cercetări pentru terenuri podzolice de la Ilișești, Centrul de cercetări pentru agricultura zonei montane — Pojorâta, toate aceste înfăptuiri aducând un plus de bunăstare agricultorilor și impulsionând dezvoltarea împrejurimilor sucevene. Prestigios genetician și ameliorator, într-o continuă perfecționare profesională, Mihai Cristea a realizat semnificația biodiversității și obligativitatea conservării acesteia, în special pentru dezvoltarea agriculturii. Astfel, inițiază la SCA Suceava măsuri pentru colectarea formelor vechi de plante, din flora cultivată și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
creator al hibrizilor de porumb semitardivi și tardivi Octavian COSMIN a afirmat (citez din memorieă “Este adevărat că la Fundulea s-au creat un număr de hibrizi mai mare decât la Suceava și Turda la un loc dar spre deosebire de colegii suceveni și ardeleni eu am avut șansa să mă ocup de crearea hibrizilor semitardivi și tardivi, sarcină mult mai ușoară decât obținerea hibrizilor timpurii și productivi. Nu știu dacă în locul colegului M. CRISTEA aș fi reușit să obțin aceleași realizări”. Cu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de câmp și furajere. Tot anual, în timpul directoratului său, echipa de cercetători de elită de la Suceava a prezentat la simpozioane științifice naționale și internaționale lucrări științifice apreciate de specialiștii domeniilor. La înfăptuirea acestor realizări șiau adus o contribuție esențială cercetătorii suceveni dintre care nu se poate trece cu vederea fără să fie amintiți (în ordinea alfabeticăă Dumitru CATARGIU, Ilie GAȘPAR, Narcis GRĂDINARU, Ion IGNĂTESCU, Dumitru POPOVICI, Leon REICHBUCH, Dumitru SCURTU și mai tinerii Constantin CIUBOTARIU, Gheorghe SAGHIN, Constantin SAICU, Marius MURARIU
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cultură căreia i-a dedicat, fără exagerare, întreaga viață de cercetător. Prin munca și rezultatele sale arată că preocuparea dominantă pe tot parcursul vieții sale a fost realizarea unui progres continuu al agriculturii în general, dar mai ales a celei sucevene. Ca atare, punea mare preț pe informarea la zi a specialiștilor agricoli cu cele mai noi tehnologii practicate în țări cu agricultură avansată, cu cele mai recente recomandări ale cercetări agronomice din țară, dar cu precădere cu cele ale prestigioasei
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
și altele). Există, de altfel, o anumită "specializare" în această privință: femeia care-i omoară pe oameni nu se ocupă și de suprimarea animalelor. Ca și cum în credințele populare s-ar fi făcut o distincție netă între epidemii și epizootii... Informatorul sucevean citat descria holera ca pe o "babă foarte scârboasă, care, când trece prin sate și târguri, lasă în urmă un fel de duhoare foarte puturoasă, de care oamenii, neputîndu-se feri de asemenea putoare, se îneacă... și mor". De la alții aflăm
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mediul urban persoane care se ocupă în special de ghicitul în cafea și că acestea erau mari consumatoare de cafea. 232 Ideea răscrucii ca loc în care pot apărea semne ce pot prevesti nenorociri este întâlnită în mai multe comune sucevene. Interesant este că peste tot ea este enunțată cu o formulă de tipul: "se zice", "se spune", "se crede", "am auzit că", "bătrânii povesteau că" etc. Acest fapt ne face să credem că acele semne și semnificațiile lor nu mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nașu’ Purcărin, si două prezențe internaționale: Joe Ruși (Norvegia, originar din Rădăuți) și Clay Windham (Texas, SUA). A fost reeditat albumul lui Fani Adumitroaie, Blues Con-Fusion. Deschiderea a fost asigurată de trupele idolul: din Germania, Spania, Italia, Belgia și chiar sucevene PEGAS și KIND OF BURNING Brazilia. In ciuda vârstei înaintate și a stării sale de # Concert memorabil Deep Purple pe scena sănătate, Demis a susținuat un concert de peste două Sălii Polivalente. În deschidere Grimus, cu cele mai ore, iar pe lângă
Concerte by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/83474_a_84799]
-
numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al lui Alexandri face să răsară înaintea ochilor sufletului nostru o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai de cîte-o piatră de mormânt, care servește drept pavaj. Și, ca un semn ce mult le priește românilor constituția și liberalismul modern, acolo unde se sfătuiau odinioară pârgarii și șoltuzul Sucevei dezbat azi în limba nemțească consilieri jidani, iar sucevenii înșiși aleg astăzi în Parlamentul din Viena, cu voturi cumpărate pe bani, pe evreul Offenheim, atât de cunoscut prin onestitatea manipulațiunilor sale financiare. O tempora, o mores! Poemul dramatic al lui Alexandri face să răsară înaintea ochilor sufletului nostru o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a satelor de munte, care avea ca ocupație și sursă de venit creșterea animalelor, a cunoscut o mare agitație și neliniște când domnitorul Matei Ghica a impus, la anul 1753, „văcărituri grele și vara și iarna” <footnote Din tezaurul documentar sucevean. Catalogul de documente 1393-1849, București, 1983, p. 257. footnote>, zeciuiala din vite, considerată un eveniment ieșit din comun, a fost consemnată și de preotul satului pe o carte bisericească „ca să se știe, de când au ieșit văcăritul cel mare, 2 lei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
domnitorului Matei Ghica ca „acei vămeni care nu se supun de bunăvoie de a da zeciuiala din toate, până și din unsoarea pentru căruțe (dohotul obținut din coaja de mesteacăn - n.a.), să devină robi ai mănăstirii” <footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când foametea, epidemiile, rechizițiile au dat naștere fenomenului de bejenie, de părăsire a satelor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
numărul locuitorilor. Dintre consilieri, se alegea un jurat care era mâna dreaptă a vornicului. Durata funcției era de 3 ani <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20; Mihai Iacobescu, op. cit. p. 191-197; din Tezaurul Documentar Sucevean (DTDS), Catalog de documente, 1393-1869, București, 1983, p. 465-466. footnote>. . Atribuțiile vornicului erau de a aplana neînțelegerile dintre săteni, de a lua în primire și a aduce la cunoștința locuitorilor ordinele trimise comunei de către Oficiul din Câmpulung, de a distribui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Farmacie, Iași (bustul Prof. Tănăsescu); Liceul Pedagogic, Iași (bustul lui Burebista) „Deși se pare că Brâncuși l-a impresionat mult, nu s-a lăsat pradă acestuia, ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
s-a întâmplat și în județul Câmpulung Moldovenesc și Suceava, unde pagubele au fost mai reduse în comparație cu județul Rădăuți. Astfel, țăranii câmpulungeni au fost nevoiți să cedeze, în fața forței sovieticilor, un număr de 3.633 capete bovine, iar din gospodăriile sucevene au fost luate, în același mod, doar 421 capete. Valoarea prelevărilor din cele două județe se ridică la 340.005.204 lei/136.002 dolari 1, în cazul primului județ, și 39.400.548 lei/15.760,2 dolari pentru
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
mai scăzute a pagubelor la acest produs a fost cotat județul Câmpulung Moldovenesc, de unde sovieticii au luat 18.950.000 lei/1.580 dolari.2 Cantități reduse de cartofi, aproximativ 8.655 kg, au rechiziționat trupele sovietice și din gospodăriile sucevene, valoarea pagubelor cifrându-se la 865.500 lei/346,2 dolari.3 Pagube însemnate au suferit de acestă dată țăranii câmpulungeni, acestea ridicându-se la suma de 9.913.506 lei/3.965,4 dolari, contravaloarea a 99.135 kg
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
au votat și eu sunt cel care, oficial, reprezintă persoanele care nu votează, rezultă că eu trebuia să fiu președintele României“. Un ultim amănunt și un scurt no-comment: personajul nostru ar fi fost, cică, șeful organizației PNG dintr-o localitate suceveană. Îmi pare rău să vă dezamăgesc, povestea de mai sus nu e o invenție a autorului. Și nu-i nici o reclamă la băutura „adevăraților domni din România“. Ea este pe atât de reală pe cât sunt și alegerile europarlamentare, cu ai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
a dat îndrumări privitoare la trimiterea în provincie a unor mari negustori vienezi și a sprijinit pe marii negustori din Bucovina ce erau interesați în achiziționarea de mărfuri din capitala imperiului, spre a le comercializa 173. În acest sens, negustorii suceveni Ion și Nicolae Capri au vizitat în două rânduri, în anii 1783 și 1785, fabricile din Viena, cumpărând de acolo mărfuri, contra plății în numerar, în valoare de 6.000 de florini. Banii au fost obținuți contra unor cambii garantate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Suceava, dar, repede, s-a stins. Familia lui a emigrat la Boulder, în SUA. Doamna Chelariu, deloc înstărită acolo, peste ocean, și grav șubrezită de boală, a pus ban lângă ban și a revenit in România spre a oferi Universității sucevene un bust al lui Traian. Donația a fost acceptată, pare-se, cu entuziasm: la dezvelire s-au rostit discursurile de rigoare, n-a lipsit soborul de preoți etc. etc. etc. De aici încolo începe o poveste de-a dreptul incredibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
poveste de-a dreptul incredibilă: peste câțiva ani, bustul, cu tot cu soclu, a... dispărut!! Întrucât, explicații cât de cât logice n-au cum exista, suntem nevoiți să acordăm ceva credit variantelor mai mult sau mai puțin folclorizate vehiculate în lumea universitară suceveană. Se spune, de pildă, că mai marii instituției, prin tradiție specializați în angrenaje și roți dințate, nu-s dispuși să-l considere pe Traian Chelariu suficient de reprezentativ (!) pentru Universitate. Se mai zice că soclul incomoda parcarea autoturismelor conducerii, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
N-am aflat în epocă, cel puțin până acum, vreun om de artă chivernisit de pe urma propriilor creații. Ceea ce se cam întâmplă și acum. Pe vremuri, existau trei-patru moșieri-poeți. Acum, e invers: avem poeți-moșieri. Să fie un semn bun? * U n sucevean ardelenizat, Radu Mareș (s-a născut la Frasin, trăiește la Cluj, publică la Timișoara) semnează o carte întru totul remarcabilă "Manual de sinucidere" pe care am izbutit s-o citesc abia la trei ani de la apariție, datorită unor amici ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]