338 matches
-
dat fiind că oferise dovezi pentru cazul lui Gerald Cleaver și-așa mai departe. A trecut iar prin toată povestea, doar că de data asta nu mai fusese acolo Sandy Șarpele, ca să facă totul să pară o fantezie ciudată și sucită. Trebuie să recunosc că Îmi cam pare rău de puști. Îți imaginezi cum e să fii tratat așa? Un tată abuziv, o mamă alcoolică și când te duci la spital dai peste nenorocitul de Gerald Cleaver care se freacă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Picioarele lor aleargă spre rău, și se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sunt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sunt pe drumul lor. 8. Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele, nu cunoaște pacea. 9. De aceea, hotărîrea de izbăvire este departe de noi și mîntuirea nu ne ajunge. Așteptăm lumina și iată întunericul, lucirea, și umblăm în negură! 10. Bîjbîim ca niște orbi de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Balzac le-a dat o extraordinară vigoare în portretistica sa voluptuoasă: părul - tunsoare sau chelie -, culoarea părului, pipa, decorațiile, nasul, sânii femeilor și uneori chiar domnul doamnei. Toate aceste observații se traduc într-un carnet prin semne cabalistice sau expresii sucite al căror cod e cunoscut doar de domnul Lemarchand. Și, așa cum prin Balzac arta a atentat până la a face concurență stării civile, și fizionomistul de la cazinoul din Deauville e în concurență cu Balzac: el a memorizat până azi, în ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
In vreme de război, sau chiar Calul dracului, au valoare doar pentru că fac parte dintr-o operă mare, dar nu mi se par definitorii pentru originalitatea lui I. L. Caragiale. În schimb, oricare din nuvelele sau schițele sale, numite Cănuță om sucit sau Situațiunea, sau Atmosferă încărcată, chiar luate separat, stârnesc deodată în noi uimire extremă, pe care o simțim totdeauna în fața capodoperelor și în care e amestecată admirația, încîntarea și chiar și cea atât de ironizată de unii și de însuși
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
cîte cineva care se Îndreptase de vreo strîmbăciune de cioante, i se oprise vreo sîngerare ori altă scurgere, i se ridicase din pat vreo rubedenie stoarsă de mult de snagă sau prinsese a-i Învia cuiva vreo mînă uscată ori sucită. — Nu vreau să-l mînii pe Dumnezeu, minuni poate s-o făcut, dar io nu le-am văzut, Îmi mărturisea bunica Maria Costin, născută În 1907, la Hegewisch, Illinois. Aveam atunci cote de dat la stat, necazuri mari pe cap
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și voi știți că nu mă prea-nșel. Bine, bine, zise Virgil, și de urcat cum urcăm? Nu-i nevoie să urcăm, dădu lovitura Bărzăunul, ci să coborîm! Toți căscară ochii mari și se uitară la el ca la un sucit. Adică..., cum să coborîm? reuși să întrebe Vlad convins că Bărzăunul vrea să rîdă de ei. Foarte bine, răspunse Bărzăunul cu ochi de văpaie. Nu trebuie să urcăm peretele, ci, pe ocolite, pînă-n vîrful stîncii și, de-acolo, cu ajutorul frînghiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cap, acompaniat de scrâșniturile de dinți și de urletele lui Oliver, care ba creșteau, ba scădeau În intensitate, inginerul Edward, sărind de la un subiect la altul, Începu să-i povestească tot felul de anecdote cu femei, care de care mai sucite, presărându-și povestioarele cu citate din Schopenhauer, Strindberg, Nietzsche, Bismark și alți vizionari. Tot povestind, aduse, printre altele, vorba și de contele Tolstoi, care, cică, fiind Întrebat de un reporter ce părere are despre natura feminină, ar fi răspuns că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Melc nătîng!" III Dintre pene și cotoare Gata nins, Cum mijea un pic de soare Pe întins, Războind cu lunecușul, Din țăpoi săltând urcușul, Înălțat la dîmbii prinși, Îl zării lângă culcușu-i De frunziș. Era, tot, o scorojită Limbă vânătă, sucită, O nuia, ca un hengher, Îl ținea în zgărzi de ger! Zale reci, Aspre benți ce se-ntretaie, Sus, de vreascurile seci Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie. Și pe trupul lui zgârcit M-am plecat, Și l-am
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pai mărunt la fir, Gândacul serii urcă ghiocul de porfir. Cer plin de rodul toamnei îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed al prunelor gîtlane: Grădină îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete Și, azmuțit câmpiei, un fluviu leșios; În gânduri încărcate, când căutam pe jos Argintul unei scule de preț, atunci picată: Cuțit lucrat, vreo piatră în scump metal legată, Greu cearcăn de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și duh de-ngrășăminte. Cum Else foarte multe de Hanși răzmate-agale Visau, mă cercetară dulci planuri conjugale. Pe aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. - "Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte stări
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nimeni n-a observat-o, poate, acum. Și mă întreb dacă am avut vreodată prieteni. Într-o vreme am crezut. Acum mă îndoiesc. După aceea, am vrut să mă fac judecător. Dar și aici m-am lovit de destinul meu sucit. Pentru că, domnilor, eu m-am născut în zodia Racului, dar, ca să încurce de tot lucrurile, ursitoarele mi-au dat pasiuni puternice, răstignindu-mă între ele și tendința racilor de a da înapoi. Ceea ce a fost un adevărat blestem pe capul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pete roșii și buzele strânse. Când prindeai tu, îți priveai partenera și părea că o implori să se lase doborâtă, să nu reziste. Când erai prinsă, îți dădeai drumul ca un sac. Câte lovituri ai încasat! Transpirată, învinsă, cu costumul sucit, salutai, treceai la o altă centură. — Ești mulțumită? te întrebam în mașină. Nu erai mulțumită, erai extenuată. — Când cazi pe tatami, nu doare, nu-i așa? Nu era adevărat, pe tine te durea. Mă priveai roșie la față, cu plânsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
obsesive și comportamentul vicios, ei bine, asta spunea multe. Nu trecuse nicio secundă — absolut niciuna — în care să nu fi tocat mărunt iar și iar ce se întâmplase cu Jesse, ce avea să se întâmple cu Russell sau o combinație sucită a ambelor situații. Se pregătise să-i povestească lui Russell totul imediat, dar cântărind mai bine lucrurile în timp ce se întorcea cu mașina de la Hamptons spre casă, s-a răzgândit. N-ar fi cinstit față de Russell sau față de părinții lui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
tot mai rar. Nu prea mai era nevoie să tot despoaie, În minte, stoluri de fetișcane, ca altădată; fătucile umblau acum aproape ca pe plajă - străzile, vara, erau pline; pentru nenumărate adolescente, Îmbrăcămintea devenea un accesoriu tot mai incomod. Nițel sucit, Thomas Începea, tot În gînd, să le acopere coapsele cu fuste ceva mai potrivite, chiar și pulpele; În ultima vreme, și gleznele; drapa În rochie lungă, de seară, cîte o despuiată, așezîndu-i la bretea o crizantemă; dintr-o fîță, aproape
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
violeți și zâmbea. Amurgul, norii gonind pe cerul primăvăratec... dar doctorul părea să nu observe, atent doar la nou-venită. Marga privea doar spre musafiră. Irina înțelese, zâmbi. Doctorul o luă tandru, după umeri, îndreptându-se spre cabinet. O zi lungă, sucită. O zi care o rotise și o sucise, până la amețeală. Simțise, de câteva ori, nevoia de a se reculege în liniștea unei biserici, dar nimerise, până la urmă, în cabinetul lui Marga. Dimineață, în stația de autobuz, o stăpâneau cuvinte-refren, cadențând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
încă, transpira, inima se zbătea, vinovată, picioarele se muiaseră, brațele atârnau, mutra speriată nu îi tulburase pe judecători. Lucrau de zor, se auzea, din nou, murmurul vocilor, surdina refrenului voios. „Jigo, jig, jigodia. Jigo Jigo, s-o întinzi.“ Foile foșneau, sucite răsucite, refrenul susura, ațâțat. Străinul rămăsese țintuit, cu scaun cu tot, în rama ușii. Il priveau acum cu toții, disprețuitor, stăruitor, plictisiți,neobosiți. Ba da, ba da, obosiți! Dintr-odată și-au șters, ca la comandă, frunțile, sprâncenele fosforescente, măștile nădușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
în cap. Frunte limpede, privire tăioasă, nas drept, perfect, buzele subțiri. Știe lecția, s-ar părea: să intre repede, aferat, distant. Să nu dea răgaz nici unei legitimări. Perfect, într-adevăr: portarul n-avusese timp nici să salute. Urcă scara îngustă, sucită, murdară. Ajunge într-un culoar întunecos. Se vede, printr-o ușă întredeschisă, jumătatea unei camere de baie, în care sunt înghesuite cuiere și cutii. Pare o locuință particulară pentru mai multe familii. Ajunge într-un hol mare, trece de masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de-a lungul halatului spălăcit și prea mare, iar cu stânga își îndreptă broboada. Înălță capul. O față mică, creață. Mâinile mari și lungi atârnau de-a lungul trupului mic, încovoiat. Ochi ageri, o gură lată, puternică, cu dinți mici, suciți, argintați. Îl privea fix fix pe Șeful Teodosiu. Lucruri simple ți-am cerut, tovarășa Vasilică. Să găsim aici, la recepție, și în biroul meu, curat ca la farmacie. Curățenie și cafeaua caldă, atât. E puțin, să știi. Mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
planetară. Da, fusese o seară ospitalieră, în grădina cu minuni a Domnului. Așa că fostul profesor reluă incursiunile. Ori de câte ori se simțea obosit și deprimat, gata să-și abandoneze proiectul, cobora în rumoarea străzii. Instantaneul, disponibilitățile, fantezia realului? Fundătura realului! Energie dospită, sucită, otrăvită, care nu izbutea să explodeze, sufocată înainte de pragul cinetic. Așa crezuse, cândva, și Marcu Vancea? Că nu se va întâmpla nimic, oricât de mari ar fi primejdiile, oricât s-ar înteți mizeria și ura și spaimele. Minciuna obeză, nerușinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
eram încre dințat că și ei se uită la mine, mă așteptam să‐i aud vorbind, să‐i văd mișcându‐se ridicând mâna să mă binecuvânteze. La zece ani am intrat și eu la un iconar. Da‐era un om sucit, Dumnezeu să‐l ierte, și rar auzeai o vorbă cumsecade din gura lui. Mă punea să mătur, să‐i leagăn copilul, și când vroiam să mă uit și eu cum zugrăvește, mă lua la goană. Numai câteodată, când îi frecam
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Gerard. — Ce om? — Omul cu putere. — Ce putere? — Puterea datuu. — Datuu? întrebă Stan. — Da, tu. — Eu ce? — Îmi amintești de un om. — Ce om? întrebă Stan. Apoi, se prinse. — Taci, Gerard, sau te arunc afară, chiar acum. Oh, ce iepuraș sucit. Stan se uită la ceas. Încă o oră, își spuse. Încă o oră și scăpa de pasăre. Capitolul 72 Ellis stătea în fața fratelui său Aaron, în biroul acestuia de la firma de avocatură. Fereastra biroului avea vedere spre sud, spre oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de altfel, care a intervenit zicând: — Nu, Helen și Anna sunt frumusețile din familie. Deși..., a adăugat el jovial. Zi că sunt și eu, l-am implorat eu în tăcere. Zi că și eu sunt frumoasă. —... amândouă sunt așa de sucite, a continuat el. Mai ales Helen. Uneori te și întrebi cum de se mai obosește cineva să stea cu ele. Te scot din minți! Tata se aștepta ca lumea să izbucnească într-un râs compătimitor, dar cuvintele lui s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de care ești îndrăgostit îndrugă numai prostii, tu o asculți mereu cu interes și nu-i bagi de seamă prostia, ci tot ceea ce spune ți se pare inteligent și inspirat. Asta-i foarte curios. Astfel, având mințile de-a binelea sucite, am continuat s-o curtez, cu nădejdea vie (și nebunească) de a obține cât mai mult cu putință din asta. Există bărbați care se aruncă prea năvalnic înspre o femeie, crezând că, în așa fel, au și căzut în grațiile
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
bine, că aproape nu-mi venea a crede scena de ieri. Irina e din nou neînsemnată. Ce-o fi făcând Ela? Vineri. Am suferit zilele acestea cea mai puternică emoție din viața mea, și asta din pricina Irinei. Strâmba, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu nasul cârn, cu rochia de 10 lei metru, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe franceze de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]