3,448 matches
-
ai ieșit din spital și eu care am venit special să mă interesez de starea ta, uite cu ce mă ocup! Iartă-mă Virgil! Se întoarse spre scaunul pe care stătea Virgil și îl strânse în brațe, aproape să-l sufoce. Virgil se emoționă de ieșirea fratelui său, dar recunoștea că gestul lui Ștefan l-a înmuiat, l-a făcut să uite măcar pentru un timp durerea din suflet. — Hai, trecem peste aceste momente de băiețași, hai să discutăm despre tine
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1453888005.html [Corola-blog/BlogPost/378041_a_379370]
-
Dacă până deseară nu-și revine, chemăm salvarea ! Bunicul se îmbrăcă, cam bombănind, și plecă de îndată. Ionuț stătea nemișcat în pat, înfofolit în plapumă și în perne, de abia suflând. Nici nu putea respira pe nas. Părea că se sufocă. Cu greu, adormi. În așteptarea bunicului și-a antibioticelor, bunica tot veghea copilul care dormea chinuit. La o vreme, îi vine în minte să-l trezească, să vadă mai bine ce e cu el. Copilul făcu ochi mari, respirând greu
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1487143641.html [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
pastile pe copilul bolnav. Trei zile la rând trebuia să ia acele pastile, câte una dimineața, la prânz și seara. L-au așezat din nou pe Ionuț între perne, să doarmă. Se lăsă noaptea. Copilul adormi liniștit, nu se mai sufoca în somn. Bunica îl urmărea din vreme în vreme, s-audă cum respiră. Se făcu dimineața. Ionuț încă dormea profund, dar parcă din ce în ce mai liniștit. Bunica se ruga întruna: Doamne, ar grijă de copilașul nostru, fă-l bine sănătos ! Nu lăsa
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1487143641.html [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
lacrimi, somate să se ițească de rația spartană de pâine: una sau poate (salvator) două bucăți de aluat copt - revendicate săptămânal prin asaltarea brutăriei sătești - alocate unei familii patriotic dotate cu cinci stomacuri. Ar capitula în fața incursiunilor în oraș, inconfundabil sufocate de răul de mașină exacerbat de mirosul autobuzelor de stat, în care un loc adjudecat cu succes, fie și în picioare, cu o sacoșă în mână și cu fratele cel mic strunit în cealaltă echivala cu o vacanță la mare
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1478509553.html [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
frică groaznică a pus stăpânire pe el, tremura din tot corpul. Chiar dacă n-o vedea pe Leana, și-o imagina că devenise uriașă: nu mai încăpea în casă, se revărsa spre el ca un val de pământ, gata-gata să-l sufoce. - În prima seară, când eu nu mai eram în casă, te-ai îmbătat ca un porc. Ai stins sfânta candelă ce-mi trimitea lumina purificatoare pentru un suflet chinuit care tăinuise un păcat îngrozitor. O bubuitură surdă i-a sunat
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
adusă de-acasă (conserve, pesmeți, biscuiți, pâine uscată și cîteva dulciuri), dar căldura toridă care încinsese acoperișul vagoanelor, lipsa celei mai mici adieri de vânt, chit că ferestrele erau deschise pe ambele părți ale compartimentelor, aerul uscat devenise înțepător, ne sufoca... Ușor-ușor ne-am dezumflat ca niște baloane de săpun, iar vestoanele și pantalonii călcați la dungă au fost aruncate de pe noi imediat. După circa două ore de mers prin soarele necruțător al lunii Cuptor, trenul a oprit în fața unei cazărmi
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
zgrumțuros de culoarea cimentului umed, având mici borduri în zig-zaguri din mărgăritar de-un albu strălucitor, peste care se depusese, din loc în loc, o pulbere roșiatic-gălbuie, praf ce-mi va face mult rău atât la ochi dar mai ales respirației, sufocându-mă în timpul zilei, când vântul se trezea să bată în pustiul morții. Prima noapte, începutul calvarului, nereușind să dorm decât foarte puțin, mi-am petrecut-o privind cerul albastru și stelele care plângeau de mila oamenilor condamnați să trăiască în
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377836554.html [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
poeți care au ieșit din ascunzătorile proletcultismului și încă s-au născut după revoluție, sau ce o fi fost vânzoleala aia din 1898, de când s-a dat liber la tipar, nu mai vedem poezia adevărată și poeții veritabili , încât se sufocă adevărata creație? Tu de ce scrii? A.M. G.: Eu știu din ce motive scriu... M-au fascinat mereu literele și cuvintele și am evadat de mică pe aripile poeziei. Am descoperit apoi notele muzicale și muzica, crezând un timp că acesta
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Eleva_ana_maria_gibu_despre_p_romeo_tarhon_1363174726.html [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
vârful cerului asfințiturile însângerate dac-aș putea să-mi storc sufletul ca pe-o batistă și să-mi culeg lacrimile înapoi tot n-ar fi destul ca să te adun la un loc într-o singură clipă aici în ținuturile acestea sufocate de liniște unde n-au mai rămas decât ruinile Ierihonulunui blestemul pietrelor druizii și nesfârșitele nisipuri albe ale Saharei. Referință Bibliografică: Euridice / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
EURIDICE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477390315.html [Corola-blog/BlogPost/369997_a_371326]
-
luă în brațe cu-adâncă sfâșiere, Îl sărută cu sete pe bot, pe ochi pe frunte, Apoi întoarse capul și-l dete spre junghiere...” Ultimele volume și-au epuizat resursele, alegorismul luând forma unui „ petrarchim strident” și „supărător” care le sufocă orice lirism. (G. Călinescu). Cuvântul colțuros dispare treptat, spre a face loc euforiei verbale. Asistăm la o curioasă altoire a „poeziei pure” pe trunchiul liricii religioase. Lirica voiculesciană va performa și în lirica erotică, în poezia postumă. Substituindu-se marelui
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TIMPUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 748 din 17 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului TIMPUL Strop cu strop lunecând onctuos în clepsidră picăturile de melasă sufocă în gustul fericirii perfecte zborul efemeridei. PE TREI SURCELE Răsunet ascuțit de pinioane ruginite zgâriindu-mi timpanul zodia cancerului iar urcă pe cer înnălbind orizontul și-obrajii pântec ai celui pe trei surcele vândut muștele bâzâie insistent prevăzându-l curând
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_tania_nicolescu_1358450366.html [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
voie să plece, eu îl bat de leșină sau te strâng de gât. Ăsta nu-i joc! Tudorel a început să țipe : -Vreau nuiauaaaa! Nuiaua meaaa! Arapu s-a repezit la nea Ghiță : -Dă-i nuiaua, că te strâng de gât! Sufocat și cu ochii beliți, nea Ghiță a bolborosit : -Ești nebun, bă? Scapă-mă...neamțule, că ăsta mă omoară! Neamțul spuse calm: -Lasă-l, Antoane! Arapului îi era teamă de lungan, așa că...se potoli. Tot calm, neamțul mai spuse : -Dă-i nuiaua, nea
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
nea am găsit-o desfrunzită “ (...) “sufletul - l-am hrănit cu smirnă și-au răsărit chiparoși; “ (“Deșertul negru”) Nu este aici cea mai pur ă imagine a iubirii prin arta poetică ? Ce poate fi mai cutremurător ? Î n “Impulsuri”, pag. 12, (“sufocat de cuvinte”), poezia curge delicată: “drumurile sînt presărate cu flori” (...) potecile, cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_aurel_avram_stanescu_ioan_lila_1356286890.html [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
Doamne, în vârtejul liniștii Tale, să uit furtunile. Din când în când, așterne-mă sub Talpa Ta, să-mi reînvăț urcușul. M-am lăsat purtată de apele umanului apoi, în cuvântul scris, am lăsat prea multe pietre eu-rificate să-mi sufoce harul. Lasă-mi, Te rog, o stea în mijlocul Tălpii Tale, să-i privesc strălucirea, de câte ori legăn înnegurările, în gândul absurd al plecării “. Poeta desfășoară de-a lungul acestui volum dens un fel de angajament cast de a se izola de
EPISTOLE ELEGIACE ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1427036577.html [Corola-blog/BlogPost/353379_a_354708]
-
cheltuieli - salariile, administrative, logistică, transport - situate între 100.000 și 150.000 euro. Ce riscuri sunt dacă intră pe mâna cui nu se pricepe această zonă ? Riscuri există, din păcate. Să ne uităm la celelalte parcuri din București. Toate sunt sufocate de terase, bâlciuri, chioșcuri, prost gust. Parcurile Capitale și-au pierdut funcția lor urbanistică, comunitară - spațiu verde, zonă de liniște și relaxare sănatoasă, sunete benefice, sport, timp liber de calitate. Parcul Herăstrău, de exemplu, este o rușine pentru administrația orașului
„Herăstrău? O rușine! Să nu o repetăm”. De ce Parcul Natural Văcărești nu trebuie să intre pe mâna celor care nu se pricep by https://republica.ro/zherastrau-o-rusine-sa-nu-o-repetam-de-ce-parcul-natural-vacaresti-nu-trebuie-sa-intre-pe-mana-celor-care [Corola-blog/BlogPost/338509_a_339838]
-
sună de zor, degeaba sună, oricum nu am somn. plec la servici pentru doi bani, niciodată n-am bani in buzunar. Iubirea e-n haina din cui , aș da-o , dar n-am cui. În casă n-am aer , mă sufoc, în curtea prea mare n-am loc. Mai dă-mi , Doamne, un răgaz să văd dacă și mâine e ca si ziua de azi! Referință Bibliografică: Strigăt de femeie / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I
STRIGĂT DE FEMEIE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Strigat_de_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/356855_a_358184]
-
împrăștiat și au fost create imediat alternative. Locuri în care violul sau injectarea cu heroină sunt la latitudinea clientului. E doar opțiunea nefumătorului dacă intră sau nu. Mașina. Ultimul bastion al libertății de exprimare nicotinică. Locul în care te poți sufoca liniștit cu geamurile închise, fără ca cineva să te poată opri sau controla. Mașina e soluția, mașina e șansa. Pe cealaltă parte, nefumătorii au tras o petrecere care a început acum 5 zile și se va termina o dată cu epuizarea stocurilor de
Nu mai ai unde să fumezi? Ia-ți mașină by https://republica.ro/nu-mai-ai-unde-sa-fumezi-ia-c-i-mac-ina_2 [Corola-blog/BlogPost/338356_a_339685]
-
crească ; Să stea călcat pe lângă drum și să nu se Mântuiască... Chiar de-I primit cu Bucurie, într-un pietriș neroditor, Fără pământ și rădăcină, omul e praf-rătăcitor... Spinii, sunt gijile vieții ; când omul e negânditor Îl înșală și-l sufocă, făcându-l neroditor... Cei cu inima curată, ca solul bun de roditoare Aud Cuvântul, îl păstrează și îl rodesc întru răbdare ! Unul 30, altul 60, cu gând bun, putere multă Însutit, când sunt urechi, însetate și ascultă ! Se pune oare
PILDA SEMĂNĂTORULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1438607666.html [Corola-blog/BlogPost/374031_a_375360]
-
astupă Istorii, idealuri și adevăruri simple, Că haosul e starea, Ce scaldă în suspans prostimea. Prostia cu minciuna-n liberul consens A generat taifunuri și apig genocid, Ce a ucis din fașe ca fiind proscriși Savanți, poeți, artiști! Metafora prostiei sufocă omenirea Și dă credința falsă, că totu-i adorabil, Că nefirescu-i proclamat ca rege De când imperator s-a proclamat prostia... Referință Bibliografică: Cuvântul care ucide / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1834, Anul VI, 08 ianuarie 2016. Drepturi
CUVÂNTUL CARE UCIDE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1452274735.html [Corola-blog/BlogPost/343052_a_344381]
-
încredere în opinia lui critică (păstrată într-o obiectivitate, încă, relativ „olimpiană”!) - și încă pot spera, prin el, că se va crea o „școală” de critică (mult viitoare!), care să măture, energic și ferm, „munții peste munți” de impostură, care sufocă, azi, cultura românească autentică tocmai din pricina acelor mult prea „productivi editorial”, întru malonestitate și spirit de cumetrie și de iarmaroc balcanic! Mircea Dinutz a știut să spună „NU!”, a știut când să refuze (cu eleganță fermă și noblețe, chiar cu
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
cu potențial carieristic, mi s-a prezentat o grilă de salarizare cu potențial și trăiesc cu potențialul mai aproape decât embrionul în propriul uter. O dată la două săptămâni, potențialul meu se transformă într-un cordon ombilical cu personalitate și mă sufocă agresiv, parcă cerându-mi socoteală pentru metodele plictisitoare prin care îl irosesc. Merg la serviciu opt ore pe zi, am o paletă de responsabilități cu care jonglez marxist după posibilități și mă frustrez în limita bunului simț și a demisiei
Joburile mele: Am 23 de ani și m-am lovit toată viața mea de următorul cuvânt by https://republica.ro/joburile-mele-am-23-de-ani-si-m-am-lovit-toata-viata-mea-de-urmatorul-cuvant [Corola-blog/BlogPost/338338_a_339667]
-
alungat în altă parte ... De-as fi știut ce gânduri ai , Numai puneam atâtea întrebări ... Nu te-aș fi așteptat din luna mai Să plecăm împreună spre alte zări ... De-as fi știut ce vrei de la mine Nu te mai sufocam cu așteptări Și poate ne-ntalneam cum se cuvine În cele mai fierbinți îmbrățișări... De-as fi știut că totul era doar un vis Care te îndepărta spre alte destine , Nu-mi mai închipuiam acel paradis În care trăiam doar
DE-AS FI STIUT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479487635.html [Corola-blog/BlogPost/375528_a_376857]
-
stăm de vorbă despre asta și o să mi-o plătești! Nicola închise telefonul în culmea furiei și în ochi îi strălucea o răutate drăcească de care celălalt ar fi trebuit să se teamă În sinea lui Carlo simțea că se sufocă de furie. Nu-i plăcea deloc tonul și pretențiile acestui Nicola. Nu era în solda lui, nu-i plătea nimic și cu toate astea se purta cu aroganță, făcea pe șeful pentru că-l atrăsese împreună cu acel cretin de Marco, în
PETRECERE NEFASTĂ (6) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1469479098.html [Corola-blog/BlogPost/368511_a_369840]
-
glasul cald, ca o adiere a brizei de la malul Dunării, în spatele său. - Bună ziua, Cristian. Mi-a spus Andreea... De bucurie Cristian a luat buchetul de trandafiri în mână și-a luat iubita de gât strângând-o, gata, gata să o sufoce. În ochi avea lacrimi de bucurie. Ce ciudat. Sentimentele care îl încercau erau copleșitoare. Acum putea să trăiască la întreaga intensitate aceste mișcări tectonice ce au mocnit latent în sufletul său. A fost nevoie doar de o scânteie care să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
să trăiască la întreaga intensitate aceste mișcări tectonice ce au mocnit latent în sufletul său. A fost nevoie doar de o scânteie care să genereze explozia.Și-a strâns iubita în brațe prins de vârtejul propriilor trăiri. - Ce faci? Mă sufoci? - Aaa, scuză-mă. Nu știu ce mi-a venit. Îmi era teamă că nu vei accepta întâlnirea și poate că m-ai luat prin surprindere sosind din sens invers, de unde nu te așteptam... - Numai pentru atât trebuia să mă strângi de gât
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394908347.html [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]