2,983 matches
-
ar fi dat orice să o salveze. Ce se va întâmpla cu Hayim Jakob? Ce soartă va avea acest suflet nevinovat, atât de iubit de amândoi, atât de multașteptat? Intră în odaia băiatului. Dormea neștiutor, întors pe burtă și-și sugea degetul policar. Se aplecă și-i mirosi căldura trupului moleșit de somn. Din inimă îi ieși un muget înfundat de fiară rănită. Nu, nu se putea despărți de copil... Cine putea despărți o mamă de pruncul ei? E nedemn, e
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
să sapi la temelia smereniei? Am înțeles aici că adevărul este insuportabil și că omul nu este făcut să-l suporte, de aceea fuge de adevăr ca de ciumă. O carte scrisă trebuie să fie ca un vampir. Să ne sugă tot sângele din noi. Orgoliile ne întunecă mințile, iar dușmanul este mai prețios decât prietenul, pentrucă te ajută să nu greșești. Preietenul te va înșela... Și în acest an am vizitat orașul imperial Ajaccio - ville imperiale. Fetița mea și cu
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
pentru că a furat ca să-și astâmpere foamea; 31.Dar când a fost prins, el dă înapoi înșeptit, întoarce tot ceea ce are în casa lui. http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=6 Iar voi, LAȘILOR, stați la căldurică, sugeți fundurile europene destinate romilor și țineți predici despre cum să ne trăim viața. Sunteți COCOȚAȚI în toate posturile guvernamentale dar nu sunteți romi. Nu puteți dovedi. Și știți asta. Dar ați mizat pe faptul că noi suntem de obicei neșcoliți
FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
-
În orice mi-a dat întâmplarea să-ndur niciun scâncet și niciun țipat n-am slobozit chiar de cuțitul sorții s-a-nfipt tot mai dur și sângele morții ades am simțit, nu am murit Pe strâmte poteci de pașii mi-am supt pedepse amare, fără vină,-am avut ca spirit liber, de-ntuneric m-am rupt, în soarta-mi de-o clipă-s stăpân absolut Invictus, de William Ernest Henley OUȚ of the night that covers me, Black aș the Pit from
DE NECUCERIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1446488588.html [Corola-blog/BlogPost/342809_a_344138]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CÂNTECUL CLIPEI Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1736 din 02 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Oglinda îmi șoptește prin firele albite Că lupii vremii mușcă din fibre obosite, Că bruma nemiloasă îmi suge din vigoare Și tihna mi-o-nvelește cu-a frunzelor paloare. Dar toamna generoasă, ca struna de vioară, În sunete adună un ritm ce înfioară. E șipot de izvoare? E glas de ciocârlie? Sau trilul clipei mele... Se poate să
CÂNTECUL CLIPEI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1443765002.html [Corola-blog/BlogPost/368136_a_369465]
-
învățătura, Ce-n vorba blândă graiul nostru-o poartă, * Mă doare sângele ce-mi urlă-n vine Cu furia acelor lupi străbuni, Când furi ne șterg istoria, vezi bine Și-ar vrea să ne transforme în păgâni... * Mă doare laptele supt de la mamă, În el tot neamul meu se răsvrătește Când dragostea de țară se destramă Și somnul nepăsării stăpânește. * Câmpiile și verdele pădurii Și Marea Neagră și cerul înnorat, Mă doare c-am intrat sub semnul urii Ce murdărește totul cu
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1442811888.html [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
asta? S-a uitat la mine pe sub borurile pălăriei lui, îngălbenite de soare, și-a îndreptat spatele și cu un zâmbet care nu-mi promitea nimic bun, a început să-mi povestească: -Măi nepoata lui tataie, apropiai doi ani și sugeai lapte de la mă-ta care era slabă biata de ea, de ziceai că o să moară de plămâni. Nu știam ce însemna cuvântul plămâni, dar bănuiam, după privirea șireată, că iar îmi povestea ceva rău despre mine. -Și?! l-am grăbit
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
vițelul cum o să facă? -La fel cum a făcut cu tine; pe ugerul vacii o să pună iarăși bălegar frământat cu pământ galben și cu apă. O să-i fie scârbă și lui, așa cum ți-a fost ție și nu o să mai sugă. Nu l-am mai întrebat nimic în ziua aceea. Auzisem atâtea răutăți și riscam să nu-l mai iubesc; era preferabil să tac și să strâng buruienile în liniște, sub vântul cald de primăvată. La prânz ne-am așezat pe
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
n-ai în traistă alte vești doar atât viața la sat Mama nu te-a învățat hai că mă-ncinge furia și-ai s-ajungi copil ratat nu știi ce-i copilăria Alt-fel de școler tu ești la țâță ai supt povești Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ȘCOALA CA POVESTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ȘCOALA CA POVESTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1471703297.html [Corola-blog/BlogPost/379284_a_380613]
-
să nu-l înstrăineze; S-ar învârti toți în mormânt de ce-a fost să urmeze. Ai încăput pe rele mâini, samsari de neam și țară Cu inimi aspre ca de câini care te fac de-ocară. Pământul care-a supt aici tributul greu de sânge Este vândut la venetici, iar sufletul ne plânge. Și codrii i-ați vândut pe rând, chelit-ați munții toți Petrol și gaze, până când, cozi de topor netoți!? Ați dat și aur și argint, și mine
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1448466409.html [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
sunet mut. Găsesc ecouri de palide felinare Și caut ca eul încă să mi-l ascult. Mă regăsesc în virtualele file Clădite cu greu transpirând uscat Patetic avatar al ființei mele, Ce-mi afișează doar stratul timbrat Fluxul fotonic îmi suge ființa Inhibând animalicele reacții Îmi contest acum chiar și dorința, Nu-s sigur nici pe simplele creații! Haotica navigare în oceanul virtual Permite naufragii în virale seducții Luând intelectul ca sclav sentimental De către pirați camuflați în bune intenții Imensa bibliotecă
IMENSA PLASĂ PLANETARĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1422035528.html [Corola-blog/BlogPost/370369_a_371698]
-
să-l plângă poezia. Motto: „Eu arăt altora drumul drept pe care l-am cunoscut târziu, când eram obosit de rătăcire” (Seneca) Tristă-i toamna în cuvinte, sursa lumii efemere Negăsind o înlesnire jinduie a plictiseală Trecători prin drumul vieții sug esența din tăcere Apoi plâng plăcerea lumii chinuiți de oboseală. Însă lumea e confuză și ascunde în plăcere Mari dureri neobservate și deșarte deziluzii Crud stăpân făcându-și toamna ce usucă în tăcere Frunza care încă trează se ucide în
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moartea_calatorului_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
Glasul nopților îngână setea de necunoscut Și străinul nu-l pricepe obosit de căutare Doar durerea amăgirii: iată ce a priceput. Undeva, copiii nopții-mbrățișați la poarta firii Plâng cu lacrimi de-ntuneric, nechemați de nicăieri, Așezați ca pentru jertfă sug reversele iubirii Îndemnați ca să rămână mai puternic în tăceri. Trecători pe cerul umed stăruind cuprinsuri vaste Prometei căzuți din ceruri peste aspre condamnări Vor percepe înlesnirea imprimând-o în contraste Ce n-au loc nici în cuvinte, nici arzând în
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Moartea_calatorului_ioan_grosaru.html [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
avut un coleg de clasă pe care îl chema Știrbu Ioan și era fecior de preot. Ulterior, tatăl lui devine protopop la Baia Mare, și, noi fiind colegi de clasă, am mers de multe ori la el în casă unde am ”supt” - cum se spune, de la rădăcină, cunoștințe de religie creștină. Pe undeva mi-a plăcut... Venind aici în Țara Sfântă, unde fiecare piatră ascunde istorie, dacă o zgâlțâi, am început să citesc mult, și să ajung la locurile ecumenice, mai ales
CULTURA PRIN TURISM IN TARA SFANTA, DE VORBA CU INGINER VICTOR CAMIL de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_prin_turism_in_tara_sfanta_de_vorba_cu_inginer_victor_camil.html [Corola-blog/BlogPost/344938_a_346267]
-
antemortem calcinat. Îmi desfac nodurile de la sângerândele aripi. La Naiba, dragă tată, cu absențele puse pe repet! Îmi sintaxez mecanic apelurile. La Naiba, mamă, cu zemuțele fierbinți ! Să pui niște grâu la încolțit pentru coliva mea epică , de mâine! Întunericul suge ca un vampir , gheizerele de pe chip. Noaptea, când vocile copacilor , trase-n furouri de cașmir , narează lunii cu bigudiuri haioase, despre hard diskuri interne defecte, eu abdic în șoaptă de la existență. Sfinții prinși prin cârciumi sacre , molfăie pesmeticele iluzii ale
LA NAIBA! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1489788233.html [Corola-blog/BlogPost/340239_a_341568]
-
milă de pisoi. Luă un pai de grâu, îl bagă în cana cu lapte și îi picură câțiva stropi în botic. Pisoiul își reveni puțin și începu să lingă picăturile, apoi luă vârful paiului între lăbuțe și începu să-l sugă. Babana își dădu seama că acesta nu știe încă să mănânce ca lumea. Luă o cârpă curată o înmuie în lapte și îi dădu motănelului să sugă un colț. Din când în când mai turna câte un pic de lapte
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
să lingă picăturile, apoi luă vârful paiului între lăbuțe și începu să-l sugă. Babana își dădu seama că acesta nu știe încă să mănânce ca lumea. Luă o cârpă curată o înmuie în lapte și îi dădu motănelului să sugă un colț. Din când în când mai turna câte un pic de lapte pe cârpă până când micul animal se sătură, se făcu covrig și adormi. În somn, tremura parcă de frig și din când în când mieuna subțirel. Femeia îl
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Roma , Nero a incendiat... Pe glia românească , tot mai mult râvnită, S-au perindat popoare multe s-o ucidă Când Decebal cu geții lui s-a apărat Aici , Traian , Columna sa a ridicat. Și au venit atâția ca să cotropească Să sugă bogăția , din Vatra românească, Dar domnitori și regi de neînvins , În cronicile vremii , victorii au înscris. Autor: Coca Ecaterina Soare-Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina -& al Cenaclului Literar-artistic Dumitru Caracostea . Referință Bibliografică: File de Istorie / Coca Ecaterina Soare : Confluențe Literare, ISSN
FILE DE ISTORIE de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/coca_ecaterina_soare_1496418528.html [Corola-blog/BlogPost/371791_a_373120]
-
poporului român! Prin expoziții, ș.c.l. În felul acesta, domnule, a „reinventat” mentorul dtale „programele de aici care nu existau în nici o parte a României”, (zici) iar între timp s-au consacrat, în triadă, vocațional, ca „mieii blânzi care suge la doi tat-su” (folclor), adică la Statul Român pe de o parte și la Președintele României, pe de alta... E drept că sugeau snagă și dădeau pe gură, afară, venin! Motiv pentru care mai apăreau și reacții publice ale
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
a României”, (zici) iar între timp s-au consacrat, în triadă, vocațional, ca „mieii blânzi care suge la doi tat-su” (folclor), adică la Statul Român pe de o parte și la Președintele României, pe de alta... E drept că sugeau snagă și dădeau pe gură, afară, venin! Motiv pentru care mai apăreau și reacții publice ale ofensaților mioritici, ca de exemplu cazul despre care se plânge ofuscatul intelectual prezidențial: „Acum o săptămână și jumătate un om m-a întrebat dacă
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără șira spinării”... Păi, cetățene Patapievici, dacă așa ți-au stat gândurile nesimțite, atunci, pentru ce vrei și acum să-i mai sugi din cur smântână poporului român?! Vedeți oameni buni din ce zonă ne vin corupții, putrezii și nesătuiii? De aceea, voi merge mai departe și voi spune că, din perspectiva și substanța de gen a elitelor de tipul Patapievici, acestea au
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
politicul se insinuează și apoi posedă. Trebuie izgonit! Acest moment (??) poate deveni unul de luciditate colectivă și de rezistență colectivă” ... Din nou sunt de acord cu Dv. dle regizor roman, dar „politicul” nu e „artă abstractă sau virtuală”, domnilor, el suge concret corpul social, până la epuizare, prin păduchii săi pe care-i cheamă alde Patapievici! Și, pentru că nu prețuiesc acest corp și pentru că nu-l iubesc, nu-l merită! Asta vrea să facă acum USL-ul, prin guvernarea actuală; să vă
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_elitele_cu_papion_versu_alexandru_oblu_1341925829.html [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
Victor Atanasiu, a prpfesorilor Gheorghe Bulgăr, Gh.Constantinescu, G.Beldescu, filologi de seamă, a istoricilor Titu Georgescu, Ion Scurtu etc. Mi-am iubit satul natal cu puterea torențială a unei ploi de vară, căzută benefic asupra unui pământ răvășit și supt de o arșiță rebelă, de mult prea mulți ani așteptând trezirea la viață. Pentru el am strâns, cu multă greutate, circa 600 de documente originale și le-am descifrat punând în evidență fapte care nu fuseseră cuprinse în istoria locului
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnta_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
Îi rumenește extremitățile îi usucă lacrima Fierbinte și roșu toată ziua curge peste noi Seara arde dincolo de deal Are sete mare roșcată Apoi mă privește pe mine Începe să plângă pruncește Are sete o câtă sete are Cuprinde sânul și suge și suge A doua zi îi e sete Are dor înrumenit Îi seamănă dorului de dincolo Tot timpul încălzește extremitățile În Kosova La amiază~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ANUL 1981 Zgomotos pătrunde mirosul de metal Se-mprăștie cântecul pe stradăcuibărit în periferie Fecioara a
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
extremitățile îi usucă lacrima Fierbinte și roșu toată ziua curge peste noi Seara arde dincolo de deal Are sete mare roșcată Apoi mă privește pe mine Începe să plângă pruncește Are sete o câtă sete are Cuprinde sânul și suge și suge A doua zi îi e sete Are dor înrumenit Îi seamănă dorului de dincolo Tot timpul încălzește extremitățile În Kosova La amiază~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ANUL 1981 Zgomotos pătrunde mirosul de metal Se-mprăștie cântecul pe stradăcuibărit în periferie Fecioara a sângerat genunchiul
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezie_albaneza_flora_brovina_baki_ymeri_1394529575.html [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]