1,146 matches
-
observația că prea plin de sine, prea mândru ca să asculte păreri uneori pertinente, egocentricul poate pierde din vedere un aspect esențial muncii creatoare: critica și, mai ales, autocritica. Paradoxal este însă un lucru: tocmai libertatea de exprimare este cea care sugrumă încă din fașă acțiunea. Vorbim mult și facem tot mai puțin. Gălăgia, tărăboiul cu orice preț, ia locul faptei... « Fapte, nu vorbe », sună preceptul biblic de care, se pare, omul modern se îndepărtează pe zi ce trece tot mai mult
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
Înțeleseși ori ba? -Ai luat un pix normal, nu creion sau pix modern, de-ăla ce se șterge ușor? se aude Bogdan din spiker-ul telefonului. Da, am un pix ieftin, cu pasta groasă. Ăștia m-au drogat cu captagon! - gândesc, sugrumată de spaimă. -Unde te duseși iar, disperare de muiere ce ești? oftează Mihai, la capătul răbdării, și-mi ia în mâini capul răvășit. Pe peretele meu, lipsit de Sfânta Fecioară cu șapte săgeți, se succed “chestii”... pentru revoluționarea domeniului de
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Povestiri din cartierul Black & White Se spune, din vechime că sultana Hurem ar fi pus să-l sugrume pe Ibrahim pașa, că prea era fălos. Asta, după un sfat de taină cu grăsuța Oana ot Barlad, unul Gabriel -beg Hysterios, alți doi răi sfetnici, Dg Bali din Roman, Edy Murphy, ș.a. În timpul acesta Suleyman dormea tun, de speria
POVESTIRI DIN CARTIERUL BLACK & WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362517_a_363846]
-
grija.Grija care în opinia mea este frică de neprevăzut. Mă îngrozește frică subita.Mai mult decăt șarpele ...mă îngrozește mănunchiul de serpi.Frica aceea care,pentru o secundă infinită ți-a strâns inima într-o menghina..și ți-a sugrumat gâtlejul cu o mână neagră cu degete lungi și osoase. Mâna Neagră a fost bau-baul copilăriei mele.De la o poveste numită Mâna Neagra.Am dormit mai toată copilăria cu veioza aprinsă...pentru că în întuneric puteam distinge clar Mâna Neagră. Expresia
MÂNA NEAGRĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360778_a_362107]
-
norocoși în soartă, la câte un om bogat cu vilă și cu poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, mulți oameni toarnă case, ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și pun de o ședință
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Theodor RĂPAN , Tipo Moldova, Opera Omnia, Poezia contemporană, Iași, 2013 „O, realitate ireală, dacă mâinile mele te-ar strânge la piept, nu-i așa că întregul cuprins al firii ar tresări într-o lacrimă? Nu-i așa că mâinile mele te-ar sugruma de Cântec, ca apoi, să mă plâng în Tăcerea de mine Adâncului?” (Theodor Răpan) Întrebări, mirări, tăceri sunt tot atâtea forme ale rostirii, câte pot pătrunde în acel ton fonic afectiv pe care-l întrupează gândul omului. Consecvent crezului său
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
lumii taină”... așa cum afirmă poetul Lucian Blaga în vesurile sale. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ și nu ucid /cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte./ Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului asuns/ în adâncimi de întuneric,/ dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină- “(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Lucian Blaga) Gândul construiește în imaginar un “axis mundi” într-o succesiune de urcușuri, de
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
din basme zămislită. Plaiul sfânt era comoara, De Strămoși, tot ocrotită... Au luptat până la moarte Apărând-o cu-al lor sânge! Un suspin s-aude-n noapte: Este Țara...care plânge! Ce-ați făcut cu România Moștenită din Străbuni? De ce-o sugrumă hoția? Unde sunt oamenii buni? De ce au plătit cu viața Cei căzuți ”la datorie”? Să conduc-acum... ”Paiața” Ce ne'afundă-n sărăcie? Cum de poți vinde o Țară Făr’ a fi lovit de fulger? Să-ți faci Neamul de ocară
PREA TÂRZIU...PENTRU-NDURARE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363089_a_364418]
-
1317 din 09 august 2014 Toate Articolele Autorului Staliniana-2014 Cânt 1 Tavarășul Stalin trăiește în noi, Habar nu avem ce este un moroi, Era el, tovarășul bun specialist, Numai puțini îl știu ca lingvist, Nu era el un oarecare, A sugrumat cuvinte, popoare, Eu îi mai scriu uneori, în pustiu, El nu citește, îmi plac cei ce știu, Cei ce nu dau nimănui socoteală, În iad ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
furie și de alcool. Marco îl privea cu gura căscată spumegând de furie și dă să-l pocnească, când Massimo îl oprește interpunându-se între cei doi care își aruncau flăcări de ură din priviri unul altuia, gata să se sugrume reciproc. - Calmați-vă imediat și concentrați-vă cum să ieșim din rahatul în care suntem cu toții, la dracu! Dacă vreți să vă strânge-ți de gât, mergeți în altă parte, nu aici, că dacă mama prinde de veste , într-o
PETRECERE NEFASTĂ(2-CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368508_a_369837]
-
și morții, spărgându-se-n ecouri precum bocetele babelor. Apariții și dispariții, într-un tablou haotic, erau suspecte într-un dosar, bine lucrat, de crimă cu premeditare: au ucis toamna. Aveau, ca agravantă intenția directă, de-a seduce diavolul, care sugrumase frunzele. Liniște. Ce-i asta? Ce tablou! A plecat ploaia? Nici apariții, nici dispariții. Mă înfior! Câtă liniște! Este binecuvântarea primei ninsori. Se ninge ca-n primordii. Apar, pe rând, trecătorii, de la fereastră îmi par, o colecție de chipuri străine
AUTOPSIE NATURALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367903_a_369232]
-
Toate Articolele Autorului Sunt recunoscătoare pentru ochi când marea se topește înainte-mi în trei culori ritmate, sparte de albul pescărușului cu tânguiri de zbateri către înalt. Nu știu ce să aleg, calmul, starea de bine a culorii sau zborul în aerul sugrumat de ființa ta ce a trecut pe aici când nu mă cunoștea? Sunt recunoscătoare pentru inimă că poate să te vadă peste tot, în apa mării, în talazuri și dangătele de pescăruș, în ziua de ieri când ochiul nu era
UMBRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367672_a_369001]
-
Azi visez, dar nu-i a bună Că lipsești prea sfântă mumă Și visarea-i grea cutumă... Azi visez, dar nu-i a bună Că mama nu e să-mi spună, Un cuvânt sau chiar o glumă, Când tristețea mă sugrumă! Că mama nu e să-mi spună, Că-i acum prea bună zână Și cu drag, ea își asumă De a fi prea sfăntă mumă... Că-i acum prea bună zână Azi chemările-mi adună Și din casta ei postumă
ODĂ MAMEI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367729_a_369058]
-
pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea! - Speram să-ți placă. - Cum de ești așa de priceput? - Antrenamentul. - Obrăznicătură. - Să știi că mă opresc. - Dacă vrei să te sugrum... - Cum??? Sunt curios dacă nu te lauzi cumva. - Vrei să știi? Stai că vezi tu acum pezevenghiule, și Mircea simțea presiunea mușchilor interiori, asupra cercetașului său. Era ca un muls, strângea, slăbea, strângea, slăbea, fără ca fata să mai facă vreo
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
vreo mișcare din șoldurile sale vrednice și pricepute. - Ce-mi faci? Mă grăbești așa și nu vreau să fiu grăbit cu tine în seara aceasta. Ești prea delicioasă să întrerupem plăcutele clipe de extaz. - Nu ai crezut că te pot „sugruma” și am vrut să-ți arăt că pot s-o fac. - Ești un deliciu feminin și un fenomen nemaiîntâlnit până acum. - Și credeai că le știi pe toate. Inversând din nou pozițiile, șoldurile sale se așezară din nou mai bine
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ceream aer nu ne încăpeau temnițele, iar când ceream lumină, astupau și cea din urmă ferăstruie, căci cutezam să cerem. Trupurile noastre în lovituri se stingeau, să ne doară și sufletul și dacă ar fi avut putere ne-ar fi sugrumat în pântecele mamelor noastre, să nu ne mai naștem, căci pieirea ne-o voiau... Mașteri ai ținuturilor ce le locuim de când a luat ființă neamul nostru, ne-au făcut slugi și robi și veacuri de-a rândul tot noi am
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
putea trăi fără ea. Tocmai a realizat că devenise însă dependent și de praful Ilenei și simțea că mai are un pic și se sufocă dacă nu ia măcar o priză. Era terminat și i-a spus fetei, cu voce sugrumată de suferințe: - Ilena iubito, mă simt distrus și mă sinucid dacă nu iau cel puțin un pic din praful tău! M-ar ajuta să-mi revin puțin și să mă gândesc la ce-i de făcut, căci fără tine nu
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
cât te iubesc eu. -Nu Marco! Pe mine mă omoară și mă tem că și pentru tine va fi de rău. Mă tem că nu avem șanse deloc, iubitul meu. Închid acum că sosește el. Îi zise ea cu voce sugrumată de frică și lacrimi și închise înainte ca el să mai adauge ceva. Se simțea ca paralizat și pe punctul de a leșina. Continuă disperat să o cheme în van: -Ilena, spune-mi unde ești! Te voi ajuta eu să
PETRECERE NEFASTĂ (9) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368513_a_369842]
-
-i deschise din nou. - Bună dimineața, vecine! - Bună dimineața! răspunse el surprins. - Ce frumos ești, ți-au crescut frunzele! - Mulțumesc pentru apreciere! - Să crești mare și să fii sănătos! - Te superi dacă te întreb cine ești? șopti alunul cu glasul sugrumat de emoții. - Nu am motive de supărare. Ești tânăr și n-ai avut timp să mă cunoști. Sunt o mierlă! Am cuibul pe un ram, la stânga ta. Ia privește! Alunul se uită în direcția indicată de mierlă și văzu un
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
adevărate capacități intelectuale, cu o mare disponibilitate de comunicare. Recentele evenimente care au scos în stradă sute de mii de români, demonstrează că e nevoie de o alternativă/ Dreaptă puternică. A face partide noi este o utopie! Feseniștii l-ar sugruma imediat. A se vedea ce pățesc useriștii! Partidul Național Liberal are, din nou, o mare oportunitate, având în vedere că Puterea își dă, incredibil, cu stângu-n dreptu’! Prin vară se va coace mărul roșu otrăvit al lui Dragnea&Co.! Până
TABLETA DE WEEKEND (187): REPORNIREA MOTOARELOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368775_a_370104]
-
cu inima în piept și brațele-i legate să lase ea pământul ce-o scaldă în lumină, pășind în umbra rece, iubirea fără vină. Rostind încet pășește în umbra ce-o îndrumă: - Tu-mi ești stăpânul nopții, iubirea-ți mă sugrumă, mă lasă fără de mine, nu pot nicicum să lupt, decât în posturi negre, mai bine mânc de frupt. Ema Chiriac - Poetul, aripi de lumină Pasăre cu aripi de lumină - Poetul a trecut pe deasupra lucrurilor mirosind a esențe. S-a culcat
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
pentru a căuta locurile necunoscute ale fetei. - Este minunat ce-mi faci! Ah, cât de mult te iubesc, Mircea! - Speram să-ți placă. - Cum de ești așa de priceput? - Antrenamentul. - Obrăznicătură. - Să știi că mă opresc. - Dacă vrei să te sugrum... - Cum??? Sunt curios dacă nu te lauzi cumva. - Vrei să știi? Stai că vezi tu acum pezevenghiule, și Mircea simțea presiunea mușchilor interiori, asupra cercetașului său. Era ca un muls, strângea, slăbea, strângea, slăbea, fără ca fata să mai facă vreo
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
vreo mișcare din șoldurile sale vrednice și pricepute. - Ce-mi faci? Mă grăbești așa și nu vreau să fiu grăbit cu tine în seara aceasta. Ești prea delicioasă să întrerupem plăcutele clipe de extaz. - Nu ai crezut că te pot „sugruma” și am vrut să-ți arăt că pot s-o fac. - Ești un deliciu feminin și un fenomen nemaiîntâlnit până acum. - Și credeai că le știi pe toate. Inversând din nou pozițiile, șoldurile sale se așezară din nou mai bine
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
măsură. Și, pentru că viețile noastre Sunt atât de fragile, Fii prudent, Atent, Pios, Evlavios În folosirea Cuvântului Dăruit doar nouă De Creator! Renașterea: Mă rog Să mă nasc pe mine În mine însămi Și Să cresc Sfâșiind carnea Ce mă sugrumă. Nașterea Sinelui seamănă cu Nașterea Cuvântului Din Tăcerea divină Și a Luminii Din Marele Întuneric. Am cunoscut Durerea... Greaua Zămislire Din Nașterea de Sine Mi-a adus cunoașterea Și bucuria de a simți Viața. Căderi și Victorii Mi-au marcat
METAMORFOZĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349523_a_350852]
-
-i pot spune”. În liniștea nopții, când am plecat...până la mașină...am respirat cu poftă și seninătate sufletească.... bucuria regăsirii mele! Vizualizam, cu ochii minții, clepsidra mare, a Timpului, și plinătatea sentimentului că am trecut cu bine de „mijlocul care sugrumă”. Acasă, mi-am așezat florile...fiecare buchet, o încântare! M-am privit în oglindă...cerceii cu bobițe albe, de la elevii mei, surâdeau elegant...zâmbetul...ochii...aveau o expresie sinceră, așa cum mi-e și sufletul...ridurile de expresie...sunt încă timide
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]