337 matches
-
1962,) Edgar Morin se străduiește să ajungă la o reflecție globală asupra fenomenului "culturii de masă'', apoi practică o sociologie evenimențială: Mai 68: la brèche (Mai 68: ruptura) (1968), La Rumeur d'Orléans (Zvonul din Orléans) (1969), Le Vif du sujet (Mie-zul chestiunii) (1969). La fel ca Henri Laborit, Edgar Morin a fost prezent la Convenția națională a Objectif 72, din decembrie '68, iar intervenția sa, numită À propos de la sociologie et de la politique (Despre sociologie și politică), face referire din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
poate accepta desființarea subiectului, de vreme ce există cel puțin un termen (cum este stilul) care înglobează persoana. Deși în primele cărți ale lui Barthes termenul de subiect este rar întâlnit, el va apărea apoi în trei timpi: al subiectului distrus (du sujet détruit), al subiectului de iubit (du sujet à aimer), precum și al subiectului dispersat (du sujet dispersé)282. Dacă în lucrările de natură semiologică subiectul este "evacuat", el se va identifica în celelalte scrieri fie cu limbajul, fie cu textul însuși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
puțin un termen (cum este stilul) care înglobează persoana. Deși în primele cărți ale lui Barthes termenul de subiect este rar întâlnit, el va apărea apoi în trei timpi: al subiectului distrus (du sujet détruit), al subiectului de iubit (du sujet à aimer), precum și al subiectului dispersat (du sujet dispersé)282. Dacă în lucrările de natură semiologică subiectul este "evacuat", el se va identifica în celelalte scrieri fie cu limbajul, fie cu textul însuși, fie cu tema cu un cuvânt nou
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
persoana. Deși în primele cărți ale lui Barthes termenul de subiect este rar întâlnit, el va apărea apoi în trei timpi: al subiectului distrus (du sujet détruit), al subiectului de iubit (du sujet à aimer), precum și al subiectului dispersat (du sujet dispersé)282. Dacă în lucrările de natură semiologică subiectul este "evacuat", el se va identifica în celelalte scrieri fie cu limbajul, fie cu textul însuși, fie cu tema cu un cuvânt nou pentru a surprinde această ultimă identitate: sujethème. Se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Humanitas, București, 2005. PÂRVU, Sorin (coord.), Dicționar de postmodernism, Editura Institutul European, Iași, 2005. PERELMAN, Chaϊm, OLBRECHTS-TYTECA, Lucie, La Nouvelle Rhétorique. Traité de l'argumentation, Presses Universitaires de France, Paris, 1958. PERRY, Nicholas, Hyperreality, Routledge, London, 1998. PETETIN, Véronique, "Du sujet de l'écriture chez Roland Barthes", în Barthes après Barthes. Une actualité en questions, Actes du colloque international de Pau, 22-24 novembre 1990, textes réunis par Catherine Coquio et Régis Salado, Publications de l'Université de Pau, 1993, pp. 27-40
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Barthes, Le plaisir du texte, précédé de Variations sur l'écriture, Seuil, Paris, 2000, p. 37. 281 Georges Poulet, Conștiința critică, trad. și prefață de Ion Pop, Editura Univers, București, 1979, p. 284. 282 A se vedea Veronique Petetin, " Du sujet de l'écriture chez Roland Barthes", în Barthes après Barthes. Une actualité en questions, pp. 27-40. 283 Interpretările oferite multor autori l-au condus la distingerea mai multor tipuri de scriitură, cum ar fi scriitura enciclopedică la Rabelais, scriitura artizanală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unghi poemele, observăm că Heliade n-are preferință pentru un domeniu al universului material și nici obsesii atît de puternice și statornice care să-i fixeze sentimentul liric Într-un spațiu anumit. El crede În recomandarea lui Boileau că: „orice sujet se scrie, fie simplu or sublim” și că: „ceea ce cunoaștem bine se enunță lămurit, / Vorbele prin care-o zicem vin pe loc și lămurit.” O variantă În proză a acestor sfaturi aflăm În studiul Pentru stil (1834), o compilalție după
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
superficial În lumina concretului, fapt curios la un spirit care vrea să Îndrepte răul social. Poemul este, de regulă, o lungă demonstrație, o acumulare orizontală de abstracțiuni Întărite cu alte abstracțiuni. Poemul este deliberat ținut aproape de pămînt („Astfel de nalte sujeturi pentru muza mea sînt/ PÎn-a nu zbura În ceruri, ea se cearcă pe pămînt”), Într-un mers lin, la pas, În ritmul și cu spiritul de circumspecție al unei inspecțiuni teritoriale. Muza nu zboară deloc, degeaba spune poetul că muza
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
filozofii, culoarea și gustul tragediei. Prima figură a iubirii conachiene este aceea de natură tristaniană pe care Rougemont o numește „reciproc nenorocită”, iar Roland Barthes „hipnoza abisului”. Reproduc definiția dată de ultimul: „S’abîmer. Bouffée d’annéantissement qui vient au sujet amoureux, par désespoir ou par comblement”. Suflul neantului este la Conachi mai potolit. El simte mai ales dulceața abisului și expresia ei este ceea ce poetul numește, Într-un chip fericit, „un potop de tînguire”. Formulă oximoronică pentru că potopul presupune o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
qui assure la circulation des schémas mélodramatiques entre les textes d'envergure variable. Les situations dramatiques, une fois développés dans les formes brèves de la prose, constituent une matière narrative réutilisable et fondent dans les romans : ce qui était initialement le sujet d'une pièce autonome devient par la suite une " anecdote " enchâssée dans un ensemble plus grand. La répétition est au cœur de la poétique de E. Lovinescu comme une de ses valeurs centrales. Qu'est-ce qui la justifie ? D'où puise-t-elle
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
convention-cadre, elle énonce, à part les principes d'ordre général, des obligations claires des Etats parties, qui sont mises en évidence dans les domaines les plus importants pour les minorités, c'est-à-dire la langue, la culture et l'éducation. Au sujet des minorités en Europe, sur la base d'une expérience prolongée et d'une pratique étendue, il est établi qu'il y a les anciennes minorités, la plupart reconnues et bénéficiant d'un régime bien précis, fondé sur les standards
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precizări, fără însă a departaja riguros asemenea aspecte de cele ținând de domeniul legii aplicabile contractului (lex venditionis). 3. DREPT COMUNITAR Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană ION M. ANGHEL, ANDREI POPESCU, DUMITRU ȚÂNCU* Sommaire Se penchant sur un sujet d'une aigue actualité pour tous les roumains, à savoir celui du Traité d'adhésion de la Roumanie à l'Union Européenne, les auteurs de l'étude ont commencé à explorer le projet, par la présentation d'une manière sommaire du
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
profil, la care să fie antrenate în mod activ formele asociative, neguvernamentale, reprezentative ale colectivităților locale, locuitorii comunelor, orașelor și municipiilor, în mod direct. Unele considerațiuni teoretice privind instituția liberării condiționate Conf. univ. dr. IOAN MOLNAR* Sommaire En développant son sujet "Quelques considérations théoriques sur l'institution de la mise en liberté conditionnelle", l'auteur s'etait concentré, tour à tour, sur les questions suivantes: la notion de la mise en liberté conditionnelle, une étude comparée des législations nationales d'un nombre d
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ou de " l'impasse délictuelle "14. La responsabilité civile, institution fondamentale du droit, est devenue le long du dernier siècle un terrain de confrontation entre les théories les plus séduisantes sur son fondement et sa configuration; elle est devenue un sujet qui a fasciné les esprits les plus éclairés de la doctrine du droit civil qui ont légué à la postérité des œuvres monumentales. Il est paradoxal que, malgré tout cela, le prestige et l'autorité dont le Code de Napoléon a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
légué à la postérité des œuvres monumentales. Il est paradoxal que, malgré tout cela, le prestige et l'autorité dont le Code de Napoléon a joui et jouit encore ait fait qu'une seule modification y soit admise à ce sujet: la responsabilité du fait des produits défectueux article 1386 du Code civil français. Là où la faute devenait de plus en plus difficile à prouver, elle a été présumée, pour simplifier la situation injuste de la victime qui se voyait chargée
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
action sociale de l'homme. 2.2. La définition de la responsabilité civile délictuelle suppose, ab initio, une certaine option quant aux prémisses, aux fonctions et au fondement de celle-ci. C'est pourquoi on affirme que, " s'il y a un sujet que l'on aimerait aborder, sans le définir, c'est justement celui de la responsabilité civile "20. Si, en règle générale, les définitions de la responsabilité civile données par la doctrine française partent de la réalité du dommage, affirmant qu' " une personne est
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vise l'auteur qui doit être puni pour avoir commis un fait pénal coupable avec volonté infractionnelle, la responsabilité civile prend en compte la victime qui a subi un préjudice et veut le réparer. Si la peine pénale concerne le sujet, la réparation civile prend en compte le patrimoine; c'est pourquoi le plus souvent cette réparation se fait à la hauteur du préjudice même. D'autre part, une exigence logique impose que toute forme de responsabilité soit définie par ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru părți din pămîntul țării, luate cu japca de străini și parafate de trădătorul regim comunist autohton, e o chestiune de demnitate națională, dar de aici și pînă la a inventa, tocmai acum cînd nu e cazul, diferende avînd ca sujet Insula Șerpilor, pare dacă nu naivitate (ceea ce ne-ar mira la profesioniștii moșmolelilor răsăritene), cel puțin perfidie, dacă nu chiar sabotaj, avînd în vedere că țara e încă minată de forțe oculte, care fac în continuare jocul Moscovei, care "fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
soare pe trotuar și privesc strada. Privesc. Le văd cum atacă ba pe unu, ba pe altu, și melițează nonstop. Ce-o fi la gura lor? Evident, nu le scap. Scurtă introducere despre soare, despre frunzele moarte, apoi direct în sujet: politicale. Mitraliere. După prima salvă, îmi și dau seama ce-i cu smochinele agitatoare. Gata, le zic, sînt lămurit! Ce? întreabă crispate gurițele lor pungă; dacă sînteți lămurit, încearcă ele să zîmbească-nțepat, spuneți-ne, dacă ghiciți, pentru că noi nu ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
et Știrbu A. Méningite basilaire syphilitique et diabète inspide. XII-e Anné, nr. 1, 2. 27. Ballif L. et Lunewsky I. Sur un cas de sclérose latérale amyotrophique. 1934, nr. 1, 2. 28. Ballif L., Ornstein I. et Lunewsky. Contributions au sujet du problème de l'origine tuberculeuse de la démence précoce. 1934, nr. 3, 4. 29. Ballif L., Moruzi A. et Ferdman M. Sylina bezida grave ofere et considérablement améliorée. 1934, nr. 3, 4. 30. Ballif L. et Ornstein I. Hyperglycémie alimentaire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1926, nr. 2. 16. Mârza V. et Blinov A. Détection histochimique du potassium dans la glande thyroïide. 1934, nr. 6. 17. Mendel R. Un cas d'incoordination cérébelleuse familiale. Sept. 1921, nr. 1. 18. Moruzi A. et Ferdman M. Au sujet de deux cas de compressiona de la queue de cheval 1943, nr. 1-2. 19. Moruzi A. et Briese M. Rôle du ligament jaune dans les troubles constatés chez une sacralisation de la vertèbre lombaire. 1934, nr. 3-4. 20. Moruzi A. et Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Rousseau (éd.), p. 415-439. Coyos, Jean-Baptiste, 2002, "Parcours de type passif et de type antipassif en basque souletin parlé actuel", Bulletin de la Société de Linguistique de Paris, 97, p. 283-314. Coyos, Jean-Baptiste, 2003, "Nommer, définir des faits linguistiques: antipassif et sujet, deux exemples en basque", Lapurdum, VIII, p. 123-138. Creissels, Denis, 1995, Éléments de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004a, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Creissels, Denis, 2004b, "Ergativité/accusativité et l'hétérogénéité
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
les constantes, ainsi certifiées, ont pu être reconnues dans les manifestations littéraires ultérieures. En principe, nous avons remarqué dans le cas de chaque mode du comique, l'apport caragialien essentiel et la relation presque exclusive avec les autres écrivains au sujet de son modèle. Pour compléter le paradigme du comique, mais aussi de l'esprit de Caragiale, nous avons joint dans le chapitre suivant, Un siècle de ... caragialisme, les deux notions, parce que les composantes centrales de la dernière la typologie, la
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
press was a considerable one, but it could not exceed the confessional barrier in order to gain a unity of expression and manifestation. Keyword: minority religion, Catholic Church, public opinion, media, press Traducere realizată de Dana Maria MĂTĂȘEL Résumé Le sujet central de ce livre est représenté par la presse catholique en Roumanie. Ce qu'on veut obtenir après notre recherche est une image sur l'évolution de la communauté catholique en Roumanie, suggérée par ses publications. Cette approche suivit trois directions distinctes
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
impressionnant de documents diverses pour donner à la recherche un degré élevé d'objectivité. L'étude des documents en conformité avec le principe dialectique a été orientée vers une perspective chronologique et comparative historique qui permet l'évaluation équidistante du sujet (en général) et la recherche précise des composants (en particulier). L'application des principes de l'argumentation et de la motivation des phénomènes a déterminé le caractère objectif de cette recherche. La période chronologique proposée est la première moitié du XXe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]