2,494 matches
-
astfel, tribulațiile erotice ale tânărului Andrei din al doilea roman, adonisul de un sezon al Sulinei, observate îndeaproape cu un amestec de invidie și admirație de puberul său frate, stârnesc o mulțime de nedumeriri. Plasând acțiunea într-un oraș ca Sulina, era de așteptat ca autorul să speculeze pitorescul decorului, dar, atent mai ales la reacțiile psihologice ale personajelor, întreprinzând o adevărată monografie a adolescenței, el pierde din vedere atmosfera în întregul ei, astfel că senzația ultimă e de localizare superficială
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
inedit, de care scriitorii nu se apropiaseră încă, este aflat în lumea porturilor și a satelor de pescari din Delta Dunării: o faună fără pitoresc, abandonată destrămării morale, trăind istovitor și cu speranțele destrămate (O zi și o noapte la Sulina); pescari aspri, nemiloși, supuși vitregiilor și hazardului, prinși cu nepăsare în jocul de-a viața și de-a moartea (Furtuna, Cum a căpătat Sarichioiul vie). Un personaj cu o psihologie ceva mai complicată apare în Spirca, deși prin amploare nuvela
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
ca sublocotenent. Urmează apoi la Galați, vreme de șase luni, Școala de aplicație a marinei regale. În 1897 își începe cariera de ofițer de marină, îndeplinind diferite funcții, între care acelea de comisar maritim și de comandant al porturilor Călărași, Sulina, Constanța, și ajunge până la gradul de comandor. O altă latură a activității lui B. este aceea legată de programul de asistență socială, printre ai cărui inițiatori este socotit. A fost primul director general al Asistenței Sociale, în Ministerul Muncii și Ocrotirilor
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
edulcorează aici o proză căreia îi priește mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul rând, al lui G. Ibrăileanu) și învingându-și propriile temeri, B. scrie romanul Europolis (1933). O scrisoare neașteptată stârnește vâlvă între locuitorii Sulinei, vestind revenirea lui Nicola Marulis din ținuturile de peste Ocean. În micul port cosmopolit de la gurile Dunării, unde alternanța de prosperitate și colaps economic, de somnolență și febrilitate intră în ciclicitatea firească a locului, totul se poate schimba peste noapte. Într-
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
în lanț. Abandonată de flușturatecul Deliu, Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează, se pustiește, se destramă. B. aruncă peste această lume, cu dramele și caraghioslâcurile ei, o căutătură sceptică și totuși împăcată. Ironia, sancționând, ca și în alte scrieri ale sale, excesul și artificiul, se aliază cu lirismul, care - afinitate
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
seamă despre intenția Rusiei de-a ne face navigabil brațul Chiliei, făcea imputări Comisiunii europene că e neglijentă și zicea între altele: Odată acest braț (al Chiliei) devenit mai favorabil navigațiunii, Comisiunea va putea privi din splendidul său palat de la Sulina cum comerțul [î]l ocolește spre a trece pe la Chilia... Altfel, după cum Rusia se gândește azi a face brațul Chiliei navigabil, mâni desigur se va gândi și România a-și face navigabil brațul Sf. Gheorghe. Atunci, pentru marea părere de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rusești. "Romînul" azi binevoiește a ne spune c-a mai avut un articol. Știm și l-am citit, dar posterior derogat priori. Prin șirurile de mai sus "Romînul" dă dreptate presei rusești și prevede momentul când Comisiunea, mărginită la gura Sulinei, va fi redusă la rolul chietist de-a privi cele ce se petrec din splendidul său palat. Ba i se dă României sfatul de-a face acelaș lucru ca Rusia, pentru ca Comisiunea dunăreană să piardă (spre platonica noastră părere de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Comisiunea Europeană nu va exercita nici un control efectiv asupra brațului Chiliei, acolo unde amândouă țărmurile aparțin aceluiaș stat. (Rusiei). Art. 4. Partea aceea a brațului Chiliei care scaldă țărmii României și Rusiei este supusă regulamentelor cu care se administrează brațul Sulinei, sub supraveghearea delegaților Rusiei și a României. Art. 5. Rusia și România mai nainte de-a întreprinde lucrări în brațul Chiliei vor supune planul acestor lucrări Comisiunii Europene. Lucrările executate la Ceatal din Ismail vor fi sub controlul Comisiunii din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-l însoți pe colonelul Stanton în operațiunea de delimitare a noului hotar dintre Rusia și Turcia, în sudul Basarabiei. Călătorind dinspre Crimeea spre Galați, via Constantinopol, ofițerul-inginer Ch. G. Gordon a fost neplăcut surprins să vadă, la intrarea în brațul Sulina, epavele mai multor vase (20) blocând traficul fluvial, priveliște întregită de stufărișul și nisipul din preajmă, ca și de pichetele grănicerești, rusești și turcești, situate de o parte și de alta a Dunării 32. Ajuns în Galați, orașul i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
scoate „Stindardul” (1876), apoi „Vestea” (1877-1878). Solicită un post de atașat de legație. După ce în 1876 fusese director al Prefecturii județului Bolgrad (a demisionat după câteva luni), este numit director al Prefecturii județului Silistra Nouă (1878) și administrator al plasei Sulina (1879), funcții pe care nu le socotea pe măsura posibilităților sale. Prin revista satirică „Tarara” (1880) continuă să lovească în liberali și în rege. Pornit să cucerească gloria literară, concepe „Literatorul” - apărut în ianuarie 1880 - ca publicație antijunimistă. Citește în
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Firul epic este aproape inexistent. Descripția, tabloul formează nucleul central. Din experiența poemului în proză autorul reține paralelismul sintactic și orchestrarea frazei, iar din simbolism - metafora animistă, transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu, Moară pe Dunăre, veritabile proze simboliste, sunt reluări amplificate ale unor poeme. Notația luminii în schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
ajuta pe cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt sesizabile în Ciulinii Bărăganului, iar muncitorii greviști din portul Brăila sunt înfățișați în romanul Casa Thüringer (1933). Soarta unui pescuitor de bureți este tulburătoare. Fiu al unui barcagiu din Sulina, băiatul îndură mizeria și foamea de la treisprezece ani, trudind în port. Vrea să trăiască însă altă viață, să se bucure de frumusețile gândului și ale lumii. La Pireu, pentru a putea trăi, se angajează la istovitoarea muncă a pescuitului de
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
variat. Se reproduc sau se publică poeme de Mateiu I. Caragiale (Trântorul, Boierul), G. Tutoveanu (Privighetoarea, Nici un cuvânt, Povestea lor), G. Nedelea, Mihai Teodorescu, note de călătorie de Anton Holban (O călătorie în Palestina, 1-2/1935), Grig. Mich. Cotlaru (Curtea de Argeș, Sulina), Emil Lovin (Brăila), proze scurte de Andrei Voinea, Cinel C. Teodorescu, Maria Vartic, precum și piesa într-un act Noaptea Învierii de Mircea Mărcoi și Gheorghe Baiculescu, inclusă în suplimentul „Biblioteca «Revista vremii»”. Cea mai substanțială este secțiunea critică, unde, în afara
REVISTA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289274_a_290603]
-
spre moarte ar fi unica șansă de a supraviețui în eternitate: „Te căutăm, vecie, noi, putrezi călători”. Percepția morții se convertește în sentință și, totodată, în izbăvire. Câteva inflexiuni luminoase surprind, ca în niște stampe, peisaje din așezări precum Balcic, Sulina, Babadag, Brașov. În fine, o narațiune de mari dimensiuni, Music-hall (publicată postum în „Viața românească”, 1969), stă mărturie pentru intuiția de romancier a lui R. Este vorba de un fel de descindere psihanalitică într-un caz tipic pentru complexul oedipian
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
ancu] (5.II.1908, Brăila - 25.III.1953, București), poet și gazetar. Este fiul Lucreției și al lui Nicolae Șiclovanu, care avea studii de inginerie la Budapesta și venise în Regat de la Arad. Urmează clasele primare la Brăila și la Sulina, unde tatăl său funcționa ca membru al Comisiei Europeane a Dunării. Începe cursul secundar la Liceul ,,Gh. Șincai” din București, continuându-le la ,,Moise Nicoară” din Arad, tatăl său fiind transferat în interes de serviciu. Ultimul an de liceu îl
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
sfârșitul anului 1892, În condițiile În care În Rusia a izbucnit holera, iar statul român a hotărât instituirea carantinei de-a lungul frontierei terestre cu Rusia. În ceea ce privește comunicațiile pe apă s-a hotărât ca acestea să se facă prin canalul Sulina inclusiv pentru navele rusești, ce puteau folosi acest braț până la bifurcație, loc din care se intra În brațul Chilia, pe care Rusia era riverană. România a hotărât supravegherea tuturor vaselor ce intrau În Sulina, indiferent de proveniența lor. Toate companiile
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
acestea să se facă prin canalul Sulina inclusiv pentru navele rusești, ce puteau folosi acest braț până la bifurcație, loc din care se intra În brațul Chilia, pe care Rusia era riverană. România a hotărât supravegherea tuturor vaselor ce intrau În Sulina, indiferent de proveniența lor. Toate companiile de navigație s-au supus regulilor, cu excepția pacheboturilor rusești Olga-Izmail, care nu se mai opreau la Sulina, ci mergeau spre litoralul rusesc <ref id="85">85 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 274-275. </ref>. La 17
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
În brațul Chilia, pe care Rusia era riverană. România a hotărât supravegherea tuturor vaselor ce intrau În Sulina, indiferent de proveniența lor. Toate companiile de navigație s-au supus regulilor, cu excepția pacheboturilor rusești Olga-Izmail, care nu se mai opreau la Sulina, ci mergeau spre litoralul rusesc <ref id="85">85 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 274-275. </ref>. La 17 octombrie 1892 vaporul rus „Olga” a intrat pe canalul Sulina, fără a respecta dispozițiile privitoare la carantină. Au fost trase patru lovituri de
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
au supus regulilor, cu excepția pacheboturilor rusești Olga-Izmail, care nu se mai opreau la Sulina, ci mergeau spre litoralul rusesc <ref id="85">85 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 274-275. </ref>. La 17 octombrie 1892 vaporul rus „Olga” a intrat pe canalul Sulina, fără a respecta dispozițiile privitoare la carantină. Au fost trase patru lovituri de tun, din care două de avertisment, ceea ce a dus la protestul vehement al autorităților rusești. Au fost schimbate note diplomatice, iar, În cele din urmă, conflictul a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
1900 la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Noua revistă română”, „Flacăra”. Scoate gazetele „Oltenia” (1896-1897), „Râmnicul” (1906-1907), participă la conducerea periodicului liberal „Voința Craiovei” (1896-1897). În 1899 se căsătorește cu Ana Iancovescu. Are o bună carieră administrativă: subprefect de Babadag, Sulina, Tulcea, Măcin, director al prefecturii județului Vâlcea, inspector pe lângă Consiliul Superior al Agriculturii. Stabilit în 1912 la București, ocupă funcții de conducere în Societatea Scriitorilor Români (e ales vicepreședinte în 1912), participă la șezători literare, devine membru în Comitetul de
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
fiind „călăuziți de oarecare sentimente de simpatie și de admirație către acel ce a fost Traian Demetrescu”. Primul număr conține un omagiu adus poetului. În sumar intra proza de Al. Macedonski (Moară pe Dunăre, Palatul fermecat, Vrăjitoarea, O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor), D. Călugăru, I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară, Sub umbră de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
scurte, marchează efortul poetului de a-și adapta stilul la noile realități. Ț. dedică circumstanțial, fără exigențe estetice, stihuri tinerilor patriei, muncitorilor, eroilor neamului, invocând solidaritatea cu strămoșii etc. Piese caracteristice compun un atlas liric de priveliști precis localizate: Delta, Sulina, Cotnari, Criva, Dorna, schitul Brazi, Miorcani, Câmpulung Moldovenesc, Oituz, Mărășești, Sarmizegetusa, Țebea, Lancrăm. În năzuința de a da versurilor „sunetul bronzului”, Ț. adoptă adesea forma fixă a sonetului. În schimb, ultimele cărți - Confesiunile pământului, Pe o apă visând (1982), Ochii
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
socialist, prin ocolirea „temelor majore”, a căror abordare implica, prin definiție, asumarea unei ideologii. Cea mai cunoscută scriere a sa, Toate pânzele sus!, e o aventură nautică, plasată la intersecția ultimelor două decenii ale secolului al XIX-lea. Plecată din Sulina, goeleta „Speranța”, al cărei căpitan e Anton Lupan, plutește fără dificultăți până la insulele Sporade, unde e atacată de pirați, care o împing pe coasta Africii; reușește să se înapoiaze în Marea Egee, pornește, de bună voie, spre sud, prin Mediterana, până la
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
zi de serbare școlară, ecourile nu s-au lăsat mult așteptate, revista Albina notând În paginile ei impresii legate de manifestările prilejuite cu ocazia zilei naționale a României. Acestea erau semnalate din toate colțurile țării: Iași, Târgu-Jiu, Craiova, Turnu-Severin, Călărași, Sulina, Târgoviște, Câmpina, Neamț, Medgidia, acolo unde festivitățile s-au bucurat de un imens succes, fiind apreciate atât de autorități, cât și de publicul amator de divertisment. Corurile școlare, orchestrele, cântecele patriotice, muzica militară, defilările, jocurile naționale, costumele populare au Încântat
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
ale fluviului, pe atunci mai puțin stabile și precizate; în evul mediu tot șase dar altfel dispuse, iar în zilele noastre trei brațe bine consolidate, într-o oarecare măsură și cu concursul hidrotehnicienilor moderni (precum tăierea Marelui M de pe Brațul Sulina și a marii bucle de la Murighiol, pe Brațul Sf. Gheorghe, mai de curînd). Importanța lor ca debit și pentru navigație a oscilat chiar în timpurile istorice. În antichitatea greco-romană mai activ era brațul sudi-Hieron, în zilele noastre este cel nordic
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]