7,943 matches
-
simplul fapt că Alexandru Ecovoiu promoveaază o astfel de literatură, neîncadrabilă în vreo direcție culturală agresivă, pentru că, în fond, cărțile lui cuprind un incredibil optimism, o încredere fără margini în ficțiunea pură, în construcție. Elementele predominante sînt parabola, exotismul, localizarea superficială în timp și spațiu, cursivitatea narativă. În Saludos, spre exemplu, subiectul ingenios impune un ritm de lectură extrem de alert. Personajul principal participă la un concurs incredibil: cine ajunge ultimul dintr-o cursă prin lume, cu orice mijloc de transport, cu
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În STEAUA nr. 3 (abia numărul pe martie), un extraordinar eseu al d-lui Virgil Nemoianu: Iubirea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
una care chiar poartă acest nume (Confesiuni împotrivă, 2000). De ce nu le-a citit d. Gh. G.? Mister!' Primul răspuns ce ne vine în minte e următorul: d. Alexandru George e cel ce nu l-a citit pe subsemnatul nici măcar superficial, nedîndu-și seama că nu ne ocupăm (din nefericire, întrucît cu toții avem limite!) de romane și de "proze fanteziste'. În al doilea rînd, "misterul' ce-l tulbură pe autorul Semnelor și reperelor într-atît încît revine asupră-i se dezleagă ușor: din
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
unei poziții sociale sînt deopotrivă pași pe drumul vieții, fără unul anume dintre toate aceste evenimente să marcheze, vreodată, un punct final în ordinea vieții. Metaforă a lumii în schimbare, care nu-și transformă, în ciuda înșelătoarelor aparențe, decît în mod superficial miza existențială, cartea lui Quignard respiră calmul zbuciumat necesar oricărei cărți de pe noptieră, pentru a putea supraviețui în memorie... Pascal Quignard ' Toate diminețile lumii, Editura Humanitas, București, 2001, 100 p.
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de litera scrisă a libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu a fost comentatorul lor ci, de zeci de ori, eroul
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
în virtuțile neamului. Spiritul acelei epoci a marcat în bine dar și în rău evoluția noastră; în bine, prin acea credință tonică în puterea noastră mesianică de renaștere; în rău, prin inducerea mitului revoluționar drept soluție atotizbăvitoare și a credinței superficiale că totul atârnă de ideile generoase. A fost timpul în care s-au edificat propileele templului nostru național. Vederea de aproape i-a împiedicat pe cei mai mulți să perceapă că mai rămăsese mult de cizelat până la finalizarea cornișei și a cheii
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
fie acoperit cu entuziasm și demagogie. "Paradoxul oriental", sau capacitatea unei societăți de a etala un proiect generos și chiar o clasă politică capabilă să asimileze rapid idei inovatoare, însă pe reversul căreia se află popoare ducând o existență arhaică, superficial și brutal integrată cadrului modern, este cu evidență exemplificat de societatea românească. Eminescu a crezut, deopotrivă cu alți reprezentanți ai culturii critice, că pașoptismul, fascinat de modelul occidental, dar incapabil să potențeze fondul intern, a ratat simbioza dintre modernitatea occidentală
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
profundă și tulburătoare din câte s-au rostit vreodată despre ființa românească în cumpăna vremii. La fel ca și C. Rădulescu-Motru peste ani, Eminescu nu a respins direcția în care se orienta societatea românească, ci excesele gestuale și pripeala, fatal superficială, căutând mereu să identifice necesarul pandant, și anume punerea în valoare a vocațiilor autentice. Așadar, nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
al unei vieți de nimeni neînțeleasă. "Un îngrijitor bătrîn se urca în fiecare zi pe schela interioară pentru a alimenta într-un fel viața, pe care nimeni nu o credea artificială, a acestui ceasornic și pentru a se asigura - destul de superficial dealtminteri - că totul se petrece firesc, că toate sunt la locul lor. Dar acest om bătrîn, care locuia cu un nepot al său în vecinătatea orologiului, nu mai știa nimic în afară de ceea ce se obișnuise să facă: de dimineață pînă-n noapte
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
actorilor și actrițelor, care mă atrag. Am cunoscut în ultima vreme mulți, și mă simt solidar cu ei. Îmi place tagma lor de îngeri decăzuți, spiritul lor de corp, deși deseori sunt niște indivizi oribili, orgolioși, inculți, răi, invidioși, cabotini, superficiali. În ciuda acestor constatări, mă simt în mijlocul lor mult mai liber, cu toate că mai trist, mai inutil, mai încărcat de un fel de libertate păguboasă, lipsită de orice răspunderi reale... Totuși, nimeni... decât o actriță... a comparat alexandrinul lui Racine, limpede, curgător
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
formatul, structura și caracterul, indiferent de cine a păstorit-o. În 1990, după un interimat cu mai mulți șefi, cînd am preluat-o eu, am încercat să nu modific nimic esențial din aceste caracteristici de suprafață, adică vizibile, nu numaidecît superficiale, ale R.l. Revista se prezintă astăzi asemănător cu aceea de dinainte de Revoluție. E drept că numărul de pagini a fost redus la 24 (în loc de 32), că rubricile și-au schimbat titularii (fără excepție), uneori și pagina, că prețul a crescut
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
se impune nu observarea realității, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificații adînci", operează, în proza eminesciană, și arta portretului (Dionis, de pildă) și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt, poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă că acesta introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
care privește ,,buna purtare"și înscrierea corectă în ,,codul echității și al eticii socialiste". Orice apel la Saloanele oficiale din Franța sau la celebrele noastre Saloane interbelice nu avea nici o relevanță pentru că, oricît de mult s-ar fi asemănat ele superficial, în esență, adică prin premise și prin consecințe, distanța era incomensurabilă. întrebarea care se pune acum, după cea dintîi ediție a acestui fenomen recuperat, este una foarte simplă și la fel de banală: avem astăzi alte condiții pentru astfel de manifestări, sunt
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
Aici pare să fie punctul de rezistență. Aceste proze rămîn cu adevărat tinere, dincolo de teorie și experiment și aici Ioan Groșan e cu adevărat un scriitor de anvergură internațională, renunțînd să fie un postmodern atît de român. Un prim strat superficial al povestirii Adolescent ar fi acela al literaturii pentru tineri. Epicul are ceva din Cireșarii, de exemplu, cîțiva copii aproape adolescenți organizează un fel de expediție la rîul din sat pentru a colecta aur după o metodă luată din poveștile
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
dat, cel mai important lucru este făcutul unui sandviș. Același mereu, cu aceleași ingredinte, cu aceleași mișcări. Accesele de furie capătă o exprimare trivială, și ea aceeași. Derizoriul este în tot și în toate. Cuvintele sînt mici, chircite, conflictele banale, superficiale. Ca și atitudinea celor care le generează. Iubirea și prietenia sînt terfelite, tocate mărunt de ignoranța noastră agresivă, ascuțită bine ca și cuțitul de bucătărie care taie un castravete pentru captivantul sandviș. Zi că-i bine, robotule, și dă-i
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
îți propui să scrii despre motivul exilului în poezia rusă. Furată de propriile divagații autoarea amestecă rău lucrurile. Balzac, Heidegger, Sf. Augustin, Ulici, Dali, Homer, Cicero, Th. Hardy, Bacovia, Hesse, Breban (evident) etc. etc. se succed cu repeziciune, confuz, aproape superficial, într-o supărătoare și obositoare etalare orgolioasă de cunoștințe literare: "La Blaga "pura veșnicie absolută", - imponderabilul, - e sufletul ce este greu. "Nemurirea sufletului", cum scrie în Vorbiri însingurate fiul lacrimilor fericitei Monica, Sf. Augustin. Îngustarea vederii, convertirea la religia eului
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
că a observat că vorbesc singur și se închină repede, pe furiș, ca ortodocșii. Am băgat bine de seamă. Deși, în Transilvania, oricând poți să dai de vreun papistaș, ori de vreun greco-catolic care să se închine de-a-ndoaselea... Să trăiești superficial, ca un comediant. Să te prefaci mereu ca să scapi de probleme. Să iei zilnic locul altuia, intrând în pielea unuia sau altuia... Cu toate ca poetul franțuz spunea că nimic nu e mai profund decât pielea... Ce stare ciudată singurătatea această într-
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
român se pare că sînt mult mai largi decît aceste probleme ale alegătorului. Știind că n-a făcut mai mult pentru rezolvarea lor atunci cînd se afla la putere, opoziția de azi fie că le ignoră, fie că le abordează superficial. Iar Puterea "le descoperă" cu o indignată inocență. Cutare ministru se miră că se scumpește căldura, altul se plînge de lipsa medicamentelor și mai știu eu ce secretar de stat declară război de o zi prăvăliilor unde se vînd brînzoaice
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
de mult care vin la chemarea gîndului său, fără a lăsa, însă, urme în zăpadă. Și cu asta ne întoarcem la ceea ce am anunțat deja că pare să fie punctul vulnerabil al acestui tip de roman, problematica. E cu totul superficială afirmația că pe cititorul tînăr de azi nu îl mai interesează ce se întîmpla înainte de '89 și mai cu seamă de unde au ieșit toate aceste personaje torturate, urmașii contorsionați ai lui Gelu Ruscanu, trăitori într-o lume căreia, e adevărat
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
mereu să le fredoneze melodiile sale, compuse în închisoare, pe versuri de chiar... Nichifor Crainic. Pentru Harry Brauner venise special o înaltă personalitate (o doamnă) a suprarealismului englez, prietenă a lui André Breton. Încît marele folclorist muzical român confunda mondenitatea superficială cu vane �prietenii pe viață�. În comportamentul său, în ciuda încercărilor amare prin care trecuse, era o mare doză de inocență. Și la fel se va comporta, mai tîrziu, și Lena Constante. Dar comportarea lor și surîsul lui Harry (e titlul
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
o ilustrare ad litteram a ceea ce se spune, fără nuanțe și idei, iar pentru actori, un exercițiu de anul doi. S-au încălzit greu, și-au tratat personajele fără evoluție, plat, n-au construit relații între ei decît exterior și superficial. Un merit poate fi doar acela al adaptabilității de a juca într-un spațiu nou și ne-teatral. Sînt curioasă dacă la Teatrul Foarte Mic, care le găzduiește producțiile, lucrurile se ameliorează, pentru că așa cum este construit spectacolul, el nu poate
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
regizorul a ales textul, este de presupus că avea și acele soluții care să ni-l prezinte atins de nerv, incitant pentru societatea în care trăim, dincolo de clișee. Dacă piesa a fost o comandă, atunci se explică mai ușor aerul superficial care adie pe scenă. Oricum ar fi, este o distanță între provocarea pe care Pelicanul lui Strindberg (spectacol făcut de Dan Vasile la Teatrul Național din Iași pentru care a fost nominalizat la ediția ultimă a Galei Uniter la Premiul
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
reputația lui pedagogică, trăia în incontinente reverii medievale pe care le și oferea publicului sub forma unor impozante compoziții istorice. Nu e greu de presupus că trecerea lui Stoenescu de la sumarele lui exerciții de pictură de pînă atunci - pe jumătate superficiale prin absența unei supravegheri calificate, pe jumătate sentimentale și cu miză minoră prin raportarea la grigorescianismul tardiv - la marile compoziții istorice, cu bărbați celebri, cu bătălii crîncene și cavalcade amețitoare, nu a fost tocmai ușoară și nici lipsită de importanță
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]
-
actorii buni și profesioniști pe care i-a ales, ar fi scos la iveală substanța conflictului care macină practic societatea: alunecarea spre derizoriu, consumul pînă la dependență de telenovele nesfîrșite, proaste, lacrimogene, ignorarea culturii, amenințarea teatrului prin forme facile și superficiale de pseudocultură. Accentele S.F., pe care dramaturgul le aduce și în alte piese, absurdul, grotescul, hilarul, nespeculate în reala dimensiune pe care o au, rămîn mofturi, aiureli, zgomote, agitații zadarnice și conduc spectacolul spre un registru minor. Nu mai vorbesc
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
creația literară la noi după cel de-al doilea război mondial din cauza încercărilor autorităților de-a o folosi ca mijloc de propagandă, ca și ingenioasele forme de disimulare utilizate de scriitori pentru a supraviețui terorii ideologice sunt înregistrate accidental și superficial de istoricul literar. Mulți scriitori din această epocă au - așa cum apar în cartea lui Dumitru Micu - aerul unor oameni fericiți și fără griji. La toate acestea se adaugă comprimarea, în 15 pagini finale, din 384, câte numără cartea, a capitolului
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]