1,227 matches
-
principal autonom (psihologie clinică) specializat în psihoterapii cognitive și comportamentale, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psiholologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Coordonator al Laboratorului de Psihologie și Terapii Nemedicamentoase la Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavriil Curteanu" Oradea (Secția Psihiatrie). Supervizor în psihologie clinică. Doctor în Psihologie Clinică (Universitatea din București). Postdoctor în psihologie Clinică (Institutul de Cercetări Avansate de Psihologie Clinică, Universitatea BabeșBolyai în colaborare cu Albert Ellis Institute-New York). Participări la: stagii și cursuri de formare, burse, granturi, proiecte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
învăța să taci" poate fi înțeles ca un corectiv comportamental bazat pe experiența negativă a efectelor vorbirii. Tăcerea devine astfel expresia înțelepciunii dobândite traduse ca prudență. În condiții de patologie culturală, tot ce este context polisemic este preventiv suprimat. Instanța "supervizoare" nu mai face efortul fixării sensului; de îndată ce discursul prezintă cele mai vagi urme polisemice, el este suprimat avîndu-se în vedere posibilitatea, cât de mică, de manifestare în mintea cititorului doar a sensului (fie și vag) "subversiv". Tot evantaiul de sensuri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
detaliate elaborată în prealabil. Elaborarea acestui program are ca scop asigurarea conducerii compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern și repartizarea sarcinilor și planificarea activităților, de către supervizor. Acest program cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acțiunile concrete de efectuat, necesare atingerii obiectivului, precum și repartizarea acestora pe fiecare auditor intern. De asemenea, programul este întocmit de auditorii interni și include informații referitoare la obiectivele auditului, testările ce
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586480" Locul și rolul supervizării PAGEREF Toc160586480 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF Toc160586483 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586484" Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586484 \h Error
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586481" Funcțiile supervizării (de nivel) PAGEREF Toc160586481 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586482" Funcțiile efective ale supervizării (ce face supervizorul în comunitate) PAGEREF Toc160586482 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586483" Relația supervizorului cu comunitatea - investigații cantitative și calitative PAGEREF Toc160586483 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586484" Supervizarea în cadrul proceselor de dezvoltare comunitară PAGEREF Toc160586484 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586485" Analiza SWOT a supervizării efective PAGEREF Toc160586485 \h
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Procesul major este cel al profesionalizării și instituționalizării practicilor respective. Un întreg vocabular specific este tot mai prezent în spațiul public prin termeni sau sintagme precum facilitator, promotor local, agent comunitar, participare comunitară, dezvoltare comunitară, dezvoltare comunitară durabilă, capital social, supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul de față se subscrie acestui trend al profesionalizării în dezvoltarea comunitară din România. Drumurile profesionalizării unor noi practici sunt multiple - cursuri, manuale, teoretizări, reglementări, asociații profesionale, evaluări, transferuri de experiență de la comunități care au consolidată
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
realizarea evidenței financiar-contabile. Procentul este de 48% în rândul comunităților facilitate, respectiv de 53% pentru comunitățile nefacilitate. Doar 38% din totalul proiectelor finanțate s-au confruntat „mai des” cu această problemă (a fost consemnată de cel puțin trei ori de către supervizori, în urma „vizitelor” în teren din timpul derulării unui proiect). Doar câteva observații: datele indică faptul că nu există nereguli - minore sau majore - de utilizare a fondurilor din grant în comunitățile facilitate. Mai mult, participarea comunității este mai puțin problematică în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
obiective împărtășirea părerilor evaluatorilor cu privire la notele puse și omogenizarea notării de către aceștia, respectiv o ierarhizare cât se poate de aproape de realitate a cererilor de finanțare după evaluarea de teren. La astfel de întâlniri pot fi invitați să participe facilitatori și supervizori care au avut activitate în zona respectivă. Notele obținute la evaluarea de teren sunt cele care contează pentru ierarhia finală a proiectelor. Proiectele evaluate pe teren pot avea următoarele rezoluții: a) recomandare pentru respingere la evaluarea de teren (este cazul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
motive, autoritatea locală ar răspunde în mod neadecvat (de exemplu eventuale situații conflictuale între autorități și reprezentanții comunității), cea de-a șasea persoană intervievată este un alt membru al comunității. Aplicarea chestionarelor revine în sarcina evaluatorului de teren, respectiv a supervizorului proiectului respectiv. Aplicarea SCAPSI în momentul evaluării de teren permite utilizarea datelor culese cu acest prilej în fundamentarea deciziei de aprobare sau respingere a proiectului. Astfel, în stabilirea scorului rezultat în urma evaluării de teren, capitalul social furnizat de SCAPSI reprezintă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și pedepselor. Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste forme de agresiune vor fi mai puțin frecvente, mai puțin intense ori chiar absente, cu atât stima de sine a muncitorilor va fi mai înaltă. Hopper
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
roluri sociale distincte. Urmărind practica supervizării în diverse domenii, vedem preocuparea cvasiunanimă pentru cunoașterea funcțiilor, a efectelor, a formelor de manifestare și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre supervizor și organizație, forma de organizare a supervizării și perspectiva de abordare a realității. În funcție de primul criteriu, am avea supervizarea internă și externă, conform celui de-al doilea, supervizarea individuală și de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de grup, iar în funcție de-al treilea criteriu avem supervizarea clasică centrată pe problemă și supervizarea apreciativă. În privința tipurilor analizate remarcăm că unele dintre ele sunt datorate existenței unor regulamente organizaționale, altele sunt influențate de modalitățile de instruire ale supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu numai o activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
problemă și supervizarea apreciativă. În privința tipurilor analizate remarcăm că unele dintre ele sunt datorate existenței unor regulamente organizaționale, altele sunt influențate de modalitățile de instruire ale supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu numai o activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul comunică și informează, furnizând resurse suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizorilor, iar altele, cele mai greu de previzionat, sunt datorate stilurilor de personalitate ale supervizorilor. Supervizarea devine nu numai o activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul comunică și informează, furnizând resurse suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ales un comitet, proiectul a fost scris în câteva zile, mai greu a fost cu studiul tehnic, dar... în cele din urmă, am trecut de toate încercările și am primit finanțarea. La instruire, parcă la Predeal, ne-am întâlnit cu supervizorul, cu domnul L.C. Am înțeles că greul de atunci începe. Planurile noastre s-au mai schimbat de câteva ori, a fost greu cu licitațiile, cu regulile, dar supervizorul a fost lângă noi: ba un telefon, ba o vizită, mai greu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
am primit finanțarea. La instruire, parcă la Predeal, ne-am întâlnit cu supervizorul, cu domnul L.C. Am înțeles că greul de atunci începe. Planurile noastre s-au mai schimbat de câteva ori, a fost greu cu licitațiile, cu regulile, dar supervizorul a fost lângă noi: ba un telefon, ba o vizită, mai greu era cu rapoartele până am învățat că trebuie făcute toate la timpul lor, și nu lăsate de azi pe mâine, că știți cum e pe la noi. La închidere
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ba o vizită, mai greu era cu rapoartele până am învățat că trebuie făcute toate la timpul lor, și nu lăsate de azi pe mâine, că știți cum e pe la noi. La închidere a fost frumos, a venit tot satul, supervizorul, s-a scris și la ziar, parcă a venit și cineva de pe la județ, de la Consiliul Județean, că ei ne-au sprijinit, le-au plăcut de noi că nu mergem doar cu mâna întinsă să cerem ba una, ba alta.» Aflăm
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizarea din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se conturează două perspective ușor diferite între supervizați și supervizori: supervizații ar dori ca supervizarea să fie doar un proces de advocacy (de reprezentare a lor în fața finanțatorului), iar supervizorul ar dori să aibă un control cât mai strâns al activităților supervizatului. Peste aceste două perspective, mai intervine direct și cea a managementului agenției de implementare a proiectelor, care, la rândul său, poate fi influențată de angajamentele agenției față de finanțatori
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
față de finanțatori. Supervizarea poate avea ca obiect activitățile unor persoane poziționate diferit într-o comunitate: supervizarea poate urmări gestiunea financiară realizată de o autoritate locală sau de un comitet de conducere ales de comunitate, independent de autoritatea locală. Relația dintre supervizor și comunitate (agenții de execuție a proiectului comunitar) este una de coresponsabilitate. Pe de o parte, supervizorul este responsabil în fața managementului, dar și a comunității de rezultatele și succesul proiectului, iar, pe de altă parte, agenții de execuție locali au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
urmări gestiunea financiară realizată de o autoritate locală sau de un comitet de conducere ales de comunitate, independent de autoritatea locală. Relația dintre supervizor și comunitate (agenții de execuție a proiectului comunitar) este una de coresponsabilitate. Pe de o parte, supervizorul este responsabil în fața managementului, dar și a comunității de rezultatele și succesul proiectului, iar, pe de altă parte, agenții de execuție locali au responsabilități formale contractuale față de organizația finanțatoare și informale față de ansamblul membrilor comunității. Relația de coresponsabilitate îmbracă și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]