339 matches
-
Cea de supraeu, în Le Moi et le ça, care-l continuă și dezvoltă cea de-a doua topică. Îi datorăm acestuia din urmă faptul că, în cultura occidentală, orice individ se compune dintr-un Sine, un Eu și un Supraeu. Nu are rost să adăugăm că cea de-a doua topică este urmarea rupturii despre care am vorbit în cel dintîi capitol și reprezintă un element major în teoria psihanalitică generală. Să notăm în sfîrșit că printre motivele pentru care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este urmarea rupturii despre care am vorbit în cel dintîi capitol și reprezintă un element major în teoria psihanalitică generală. Să notăm în sfîrșit că printre motivele pentru care Freud a respins orice compromis cu marxismul se află problema autonomiei supraeului. 417 Numeroase studii analitice privind identificarea conțin lacune din mai multe motive. Mai întîi întrucît neglijează faptul că în Dincolo de principiul plăcerii este vorba efectiv de identificarea în general. Apoi ele îl iau pe copil drept partener sau miză a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Reiki și artele marțiale În lumea modern... în care tr...im, foarte multe persoane, în special tinerii, sunt atrase de practicarea artelor marțiale. Nu este nimic r...u în acest lucru. Tradiția japonez... spune c..., dac... Reiki ne cultiv... lumină, supraeul, artele marțiale ne ajut... s... ne echilibr...m latura luminoas... cu umbră noastr..., cu sinele, menținând astfel un echilibru stabil, un balans intern care ne ajut... s... ne centr...m și s... ne orient...m scopurile mai eficient. Aceasta este
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
din noi care conține toate frustr...rile, toate dorințele ascunse și uneori neconștientizate inc... și s... ne armoniz...m cu acestea, rezolvându-ne astfel o serie de blocaje și probleme ce își au că rezident... ecartul existent între gândirea prin supraeu (îngerul p...zitor) și gândirea prin umbr.... Karuna© Reiki ofer... metode de protecție foarte puternice, prin simboluri multiple ce acord... un spectru foarte larg de utiliz...ri și aplicații. În cadrul acestui sistem Reiki, avem posibilitatea s... lucr...m cu Sf.
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
va asigura un somn liniștitor, odihnitor, însoțit de vise frumoase. Angelwings („aripi de înger”) Este un simbol care se întâlnește atât în sistemele Seichim „Seichem”, cât și în alte practici energetice. El ne ofer... atât capacitatea de a ne echilibra supraeul cu sinele, cât și posibilitatea de a intra mai ușor și mai rapid în contact cu energiile ghizilor noștri spirituali. Meditația pe acest simbol poate duce la interconectarea noastr... cu îngerii p...zitori și la obținerea de informații prețioase de la
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
că stăpânul lui, nemulțumit deja de prestația primelor silabe sonore, nu va întîrzia să-l cheme înapoi. Este limpede că de la bun început Sorin s-a purtat extrem de autoritar cu propria lui voce. Iar vocea aceasta, reprimată din copilărie de către supraeul stăpânului ei, obișnuită să se frângă și să se retragă la fiecare tentativă de ieșire prelungită în afară, a reverberat compensativ în partea nevăzută și mai ales neauzită a ființei lui Sorin. Energia acumulată din cenzuri repetate și din această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
autonomie puternică: vocea conștiinței. Cine se exprimă prin ea? Kant vorbea de acea „facultate uimitoare” a conștiinței morale pe care o definește drept o relație autoreferențială: „Îl numește pe om martor contra sau În favoarea lui Însuși”. Freud a numit-o supraeu și a interpretat această realitate ca fiind o prezență coercitivă a vocii paterne. Bahtin, dintr-o perspectivă marxistă, spunea că „acea voce, independent de voința și conștiința noastră, coincide cu viziunea, opiniile și aprecierile clasei căreia Îi aparținem. Cea de-
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a vedea dacă le poate lăsa să treacă. În vederea Îndeplinirii acestei misiuni, are nevoie de două lucruri: metode de control al traficului și criterii de evaluare. Dacă aș fi un adept al lui Freud (dar nu sunt), aș vorbi despre supraeu. Însă eu vorbesc despre o strategie simplă, pe care o poate recunoaște orice informatician Într-un calculator: când sunt mai multe programe disponibile, e nevoie de unul superior, Însărcinat să determine care dintre ele va intra În acțiune. Cu viața
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
suna astfel: Liberă este numai acțiunea spontană. E greu să respingi această certitudine, care cuprinde În sine, fără Îndoială, o contradicție fundamentală. Se afirmă o idee despre libertate care sufocă libertatea. Într-adevăr, atunci când nu este spontan, comportamentul este forțat. Supraeul, educația, normele, gândul la ce spun alții sau morala grupului dirijează și anulează libertatea. Subiectul, prin urmare, nu este liber. Dar nici atunci când acționează spontan nu este liber, pentru că spontaneitatea nu e decât un impuls. Ceea ce numim naturalețe nu ține
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cum se autodefinea ironic acest uimitor maestru al stilului abstract (comparat cu Hegel, Mallarmé), Jacques Lacan fascinat de modelul structural al opozițiilor din fonologie și teoriile lui Jakobson și Lévi-Strauss, descrie inconștientul ca limbaj. Inconștientul cristalizează conflictul între ego (eu), supraeu și acel haos "oală plină de emoții care fierbe" numit de Freud Es (franceză ça). Preluînd definiția metaforică freudiană, Lacan îl numește caleidoscop, cutie de scrisori, cavitate de idol balinez. Pornind de la Traumdeutung (S. Freud, Interpretarea viselor), Lacan consideră transpunerea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simțite ca o necesitate de către membrii societății și să devină o formă de modelare a comportamentului lor. Această necesitate nu emană însă spontan din interiorul conștiinței (nu are, prin urmare, sorginte introspectivă), ci rezultă din acțiunea mediului social, care imprimă supraeului (înțeles în limitele psihologiei abisale freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe influențare, devine optimă cînd creează convingeri fundamentate rațional și nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
să genereze o afecțiune foarte puternică făcând cu atât mai dificil travaliul de separare. Chiar dacă intensitatea acestei afecțiuni intra-familiale este rezultatul unui ideal individual și/sau grupal constrângător, așa cum se întâmplă în familiile adoptive, sau a unei legi a supraeului familial destul de stricte, așa cum se întâmplă în unele cazuri, sau despre o afecțiune bazată pe sprijin reciproc cum se întâmplă în alte cazuri, acest lucru nu schimbă punctul de vedere cantitativ: adolescentul va trebui să lupte împotriva unei relații afective
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și insistente cu cât adolescentul percepe mai bine multiplele schimbări, incertitudinile, contradicțiile pe care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Unele depresii observate la adolescenți copii unici pot fi explicate astfel. Este aceeași situație ca în cazul unui părinte decedat, investiția idealizată a imaginii parentale poate împiedica orice posibilitate a adolescentului de a se detașa, judecata sa morală în legătură cu presiunea Supraeului nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte (cf. cazul lui Thomas). O altă cauză a imposibilității de a se detașa de relația internă poate proveni din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nebănuite a personalității. În funcție de impresia resimțită, plăcută sau neplăcută, subiectul este gata să se confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și religioasă pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și intensitatea conflictului, îi poate conferi
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
generarea ideilor - e mult mai ușor să criticăm decât să găsim argumente favorabile noilor idei. • bariere culturale: - tabuurile - problemele care nu pot fi abordate și discutate sunt ca și inexistente (deci nici nu merită să fie rezolvate); - cenzura substitutivă a supraeului - aplicarea normelor etico-morale dobândite în copilărie de la adulți autoritari împiedică, mai ales în societățile cu tradiții paternaliste, ieșirea dintr-un anumit cadru conceptual și cultural, inducând respectul orbesc față de tradiție; - raționalizarea excesivă a unor tendințe reformiste ca modalitate de abordare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ca orice confuzie o influență derutantă și cu atît mai nefastă, cu cît este vorba aici despre problema esențială a vieții umane. Greșeala capitală constă în aceea că Freud, neglijînd -sau mai curînd ignorînd instanța sublimantă, supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu este decît produsul tabuurilor de origine socială. Conform teoriei pansexuale a lui Freud, tabuurile ipocrite se opun magistralului libidou, refulîndu-l. Din această definiție a refulării decurge concepția freudiană a sublimării. A sublima înseamnă pentru Freud a se opune ipocriziei "supraeului" social rigid și prea sever pentru a mări libidoul: energia vitală, elanul vital, presupuse a fi exclusiv de origine sexuală. Toate aceste definiții freudiene sînt consecința confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
A sublima înseamnă pentru Freud a se opune ipocriziei "supraeului" social rigid și prea sever pentru a mări libidoul: energia vitală, elanul vital, presupuse a fi exclusiv de origine sexuală. Toate aceste definiții freudiene sînt consecința confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea sa moralizantă datorîndu-se obsesiei subconștiente și pseudo-spirituale a unei ipocrizii, care, conform lui Freud, ar viza exclusiv sexualitatea. Neavînd la dispoziție nimic altceva în afară de marea și geniala sa descoperire a subconștientului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fost convins că cercetările și lucrările sale științifice sunt net superioare capodoperelor plastice pe care le-a oferit posterității. Cercetătoarea franceză propune, ca ipoteză euristică, un soi de stratagemă la care recurg acești artiști, neurmărind altceva decât să își înșele Supraeul, oferindu-i, în compensație, o creație secundară, cu un evident rol de "alibi". Un număr mare de pictori nu trece imediat la realizarea tabloului, ci execută o sumedenie de schițe, guașe și crochiuri, lucrând la pictura propriu-zisă într-un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de schițe, guașe și crochiuri, lucrând la pictura propriu-zisă într-un cadru intim, discret ori, poate, pe ascuns, într-un fel de clandestinitate. Vinovăția resimțită de creator ar fi de neconceput dacă opera s-ar realiza în prezența lucidă a Supraeului. Conștientizat și obiectivat, sentimentul de culpă îi inoculează autorului tendința de a-și "vampiriza" obiectul propriei creații, hrănindu-se din el așa cum copilul își astâmpără foamea prin mama sa. Într-o povestire de Edgar Poe, pictorul execută portretul soției. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
inconștient personal al orfanului, în vreme ce însăși D-na T., Anima scriitorului, își recunoaște resorturile psihice rupte, internându-se pentru a treia oară într-un sanatoriu din străinătate. Asemeni lui Leonardo, dar, cu alte preocupări și parcă pentru a-și reabilita Supraeul, Camil Petrescu era convins că Doctrina substanței reprezintă apogeul spiritualității sale, ignorând multă vreme opera de ficțiune. Coincidențele (aparent!) bizare merg chiar până la balada populară. Ca și soția din povestirea lui Edgar Poe, Ana se stinge pe măsură ce mănăstirea câștigă în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în egală măsură, anihilată volitiv atît de Heathcliff, cît și de Edgar Linton, devenind nu numai o "dispută" erotică, ci și o "anexă" a identităților celor doi. Se poate observa că și id-ul (se-ul), și ego-ul/supra-ego-ul (eul/supraeul) lui Cathy intră, din perspectiva deschisă de Emily Brontë, într-o perfectă disoluție. O privire fugitivă asupra personajelor masculine lămurește, pe deplin, misterul. Mai mulți critici (Margaret Homans, Philip K. Wion ș.a.) au menționat originea obscură a lui Heathcliff. Teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fin și temperat (pe care Catherine îl descoperă după Heathcliff, fiind fascinată și de el!), dimpotrivă, sugerează stabilitatea lumii civilizate, societatea echilibrată, menită să dea siguranță și încredere individului. Simbolic vorbind, conform aceluaiși registru psihanalitic, el devine ego-ul/ supraego-ul (eul/supraeul) freudian. E exact reprezentarea antinomică a lui Heathcliff. Așadar, Cathy nu oscilează propriu-zis între două iubiri la fel de puternice, cît între două personalități, între doi poli tipologici pe care nu și-i poate asuma integral nici în teorie. Identitatea ei se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]