495 matches
-
mișcare nocivă, care poate fi o bună intenție a unui mijloc de deviere generală. Toate valorile pe care le acceptam păreau numai clipe ale suportabilității interne. DOAMNA WURM: Dar. doamnă Grollfeuer...! DOAMNA KOVACIC: Dar dacă dumneavoastră trebuie să fiți un supraom așa de complicat, atunci ar fi trebuit să vă căutați niște extraoameni spirituali care v-ar fi putut aduce o satisfacție liniștită. DOAMNA GROLLFEUER: Doamnă Kovac, dumnea-voastră ați fi putut fi o buruiană la marginea unei oarecare străzi... și ați
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se publice În Jurnalul de Paris: „Primul războinic al Europei, devenit primul demnitar al Franței, e omul providențial pe care Îl aștepta o țară sleită de puteri”. Un an mai târziu, Întărind mitul providențial și combinându-l cu cel al supraomului, publică următorul portret: „Puterea uluitoare a organismului Primului Consul Îi permite să muncească optsprezece ore pe zi; reușește să-și fixeze atenția pe durata celor optsprezece ore asupra uneia sau a douăzeci de probleme, fără ca dificultatea sau oboseala cauzată de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
vara în Provence 1917 14 Primele încercări poetice 1919 16 Educată în particular, își ia bacalaureatul la Nisa An Istorie Cultură 1903 Începe mișcarea sufragetelor în Franța. Primul zbor al fraților Wright Mann, Tonio Krüger; Henry James; Shaw, Om și Supraom 1904 S-a semnat Antanta Cordială între Franța și Marea Britanie Gourmont, Promenade Literare (1904-1913) 1910 George V devine regele Marii Britanii Rabindranath Tagore, Gitanjali 1911 Criza Agadir; criză constituțională în Regatul Unit Colette, Vagaboanda 1912 Se scufundă Titanicul; Se instituie protectoratul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bîntuie același nihilism, trăim sub posibilități, ca o colectivă moluscă, într-o angoasă existențială și ne risipim sau dăm înapoi ca racul și ne ascundem ca struțul. Dacă hiperinflația din Germania Republicii de la Weimar a condus la aberanta idee a supraomului (de inspirație nietzscheană), acum ar trebui să lansăm conceptul de suboameni? Tot se vorbește despre intrarea într-o eră postumană, de cînd Michel Foucault ne-a anunțat că și omul a murit... Nu poate fi nicicum cea mai bună politică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
așteptată, în mod paradoxal, nu atât de la o revoluție a modului de producție, cât de la o revoluție a valorilor sau de la o mutație culturală care să reevalueze locul satisfacțiilor imediate. O răsturnare în ierarhia valorilor care nu va anunța domnia Supraomului, ci, mai degrabă, a democrațiilor postconsumeriste unde hedonismul n-ar mai constitui principiul axial sau structurant al vieții. În acest moment, dobândirea, cumpărarea, înnoirea la nesfârșit a mărfurilor nu vor mai fi considerate a fi calea privilegiată a fericirii. Un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
admira pe cei înțelepți. Măcar de-ar putea fi unul! Și este dezamăgit că „un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă” (III, 299) precum aceea a supraomului. Activismul implicat într-o astfel de viziune și entuziasmul pe care l-a generat i se par lui Cioran de prost gust, în discordanță oricum cu cinismul a cărui apologie el o face. Cum vom vedea, înțelepciunea pe care și-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Constată: „Ceea ce sunt, ceea ce știu, totul își are obârșia în bolile mele. Ele m-au învățat să fiu diferit” (I, 321). Altundeva, admiră lecția lui Nietzsche, care, măcinat de boli, „ființă plăpândă și extrem de vulnerabilă” (II, 293), a gândit teoria supraomului. Ce-i drept, există momente în care teoria aceasta, a supraomului, i se pare expresia unui entuziasm fals: „Nietzsche s-a lansat cu supraomul Ă o tâmpenie. E de-a dreptul o pată pe reputația lui. Când te gândești că
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mele. Ele m-au învățat să fiu diferit” (I, 321). Altundeva, admiră lecția lui Nietzsche, care, măcinat de boli, „ființă plăpândă și extrem de vulnerabilă” (II, 293), a gândit teoria supraomului. Ce-i drept, există momente în care teoria aceasta, a supraomului, i se pare expresia unui entuziasm fals: „Nietzsche s-a lansat cu supraomul Ă o tâmpenie. E de-a dreptul o pată pe reputația lui. Când te gândești că un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lui Nietzsche, care, măcinat de boli, „ființă plăpândă și extrem de vulnerabilă” (II, 293), a gândit teoria supraomului. Ce-i drept, există momente în care teoria aceasta, a supraomului, i se pare expresia unui entuziasm fals: „Nietzsche s-a lansat cu supraomul Ă o tâmpenie. E de-a dreptul o pată pe reputația lui. Când te gândești că un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă!” (III, 299). Oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
te văd cum te clatini și dai cu fundul de pămînt. Ca orice om... Deși poate ar fi timpul să vezi cum îți stă... Val: Alex, cred că ești nedrept... (știe unde dă) Îl împovărezi pe tata cu dimensiunile unui supraom... Alex: El m-a împovărat pe mine cu această dimensiune... cu autoritatea lui, cu toate puterile lui, cu știința, cu toate științele lui... Mihai: E treaba ta ce crezi despre mine... Și dacă te-am dezamăgit... Alex: Da, m-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
puterile lui, cu știința, cu toate științele lui... Mihai: E treaba ta ce crezi despre mine... Și dacă te-am dezamăgit... Alex: Da, m-ai dezamăgit. (după o pauză) Dar într-un fel e mai bine. Ai dispărut tu ca supraom, dar a dispărut și minciuna. Acum știu mai bine cît ești și am curajul să cred că nu ești mai mult. Ca să vezi! De la o prostie de cadou, am aflat ceea ce de mult mă temeam să descopăr. Maria: Băiatul ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în mai toată lumea de specialiști, se stabilise în România de copil după revoluția bolșevică, unde stătuse până în 1951, an în care plecase definitiv în patria tatălui său sicilian, căsătorit cu o româncă din Slobozia. După "Spiritul Indiei" și "Daimon și supraom", supunem atenției cititorului un comentariu al celei mai recente cărți, traduse și tiparite în condiții impecabile, la Editura Tehnica, seria Interferențe. Volumul Cuvântul șì tăcerea, apărut acum 25 de ani la G. Gesualdi Editore, Roma, reprezintă și azi un eseu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
doar portul unde se poate afla odihnă definitivă, este călătorie plină de provocare și pericol. Nietzsche, ca și Kierkegaard și Dostoievski, anunță criză modernității, timpul disperării și al neliniștii cerând imperios o schimbare, pe care Nietzsche o vede în apariția Supraomului, propovăduit de Zarathustra: o speță de om superior care urmează să se dezvolte din omenirea de azi, "nu să te reproduci, ci să te înalți", pentru că "omul de azi nu e decât restul schilodit al unei epoci de creație din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
din omenirea de azi, "nu să te reproduci, ci să te înalți", pentru că "omul de azi nu e decât restul schilodit al unei epoci de creație din trecut" sau premisa spre o treaptă mai înaltă a omenirii, "o punte spre supraom"2. Moartea lui Dumnezeu (deși Heidegger îl numește pe Nietzsche ultimul filosof german având pasiunea căutării lui Dumnezeu, așa încât nu s-ar mai putea vorbi de un Nietzsche ateu), Supraomul, voința de putere, eternă reîntoarcere sunt concepte cu care Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spre o treaptă mai înaltă a omenirii, "o punte spre supraom"2. Moartea lui Dumnezeu (deși Heidegger îl numește pe Nietzsche ultimul filosof german având pasiunea căutării lui Dumnezeu, așa încât nu s-ar mai putea vorbi de un Nietzsche ateu), Supraomul, voința de putere, eternă reîntoarcere sunt concepte cu care Nietzsche operează pentru a crea o filosofie a negarii. Manieră naturală de a filosofa a lui Nietzsche, pentru care nu există o separație platoniciana între filosofie și arta, între logos și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
raționalului, ci ale iraționalului. "Asta nu înseamnă că, astfel, proclama superioritatea artei asupra științei în ceea ce privește cunoașterea omului?"7 se întreabă Sábato. Pentru Nietzsche, omul trebuie depășit cu orice preț; pentru Cioran, omul nu poate fi depășit, ci doar respins, ideea supraomului i se pare "absolut bezmetica. Dacă evocam viciile animalelor și încă e de ajuns pentru a simți fiori. Or, viciile oamenilor sunt incomparabil mai rele. Un supraom ar avea, firește, calități excepționale, dar și neajunsurile ar fi cumplite, incomparabil mai
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
orice preț; pentru Cioran, omul nu poate fi depășit, ci doar respins, ideea supraomului i se pare "absolut bezmetica. Dacă evocam viciile animalelor și încă e de ajuns pentru a simți fiori. Or, viciile oamenilor sunt incomparabil mai rele. Un supraom ar avea, firește, calități excepționale, dar și neajunsurile ar fi cumplite, incomparabil mai crunte decât cele omenești"8. Atât Nietzsche, cât și Cioran sunt maeștri în arta de a gândi împotriva lor înșiși, la fel ca Dostoievski. Eternă reîntoarcere a
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
terifiant, ca o teribilă fatalitate, o "reîntoarcere mecanică a Aceluiași, roată implacabila a Destinului, care ne obligă să retrăim în veci fiecare clipă, fără putință de a schimba absolut nimic"9, are ca soluție a scăpa de teama de ea; supraomul lui Nietzsche cheamă și accepta eternă reîntoarcere cu bucuria creației. O nouă morală este creionata acum, omul nou apare într-un orizont nou, unde vechile norme etice sunt distruse și fac loc voluptății, râului, egoismului, dorințelor terestre, ambițiilor celor rapaci
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
moartea lui Dumnezeu, el se împovărează singur, el duce povară valorilor umane, el pretinde să-și asume realul, așa cum este acesta. El este noul zeu al oamenilor superiori, comentează Gilles Deleuze 10. Cioran crede că este ridicol să vorbești de supraom, din moment ce "viitorul va fi mai degrabă al sub-omului decât al supraomului; de când e el pe lumea asta, omul nu face decât să se depășească, să se smulgă originilor sale, însă nu face decât să cadă și mai tare și, când
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
umane, el pretinde să-și asume realul, așa cum este acesta. El este noul zeu al oamenilor superiori, comentează Gilles Deleuze 10. Cioran crede că este ridicol să vorbești de supraom, din moment ce "viitorul va fi mai degrabă al sub-omului decât al supraomului; de când e el pe lumea asta, omul nu face decât să se depășească, să se smulgă originilor sale, însă nu face decât să cadă și mai tare și, când va fi departe de începuturile sale, va cădea mai mult ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acestea, Nietzsche nu infera că în lume nu mai există valori, că viața nu mai are sens, ci omul trebuie să vadă în moartea lui Dumnezeu o oportunitate, pentru că poate deveni el însuși un zeu. Cioran nu crede în acest supraom, pentru ca, spune el, "cum poate omul să fie în același timp și zeu și simplu muritor?"57 Cioran stabilește cu Dumnezeu și cu lumea un alt fel de raport, acela de răfuiala. Privirea spre lume a spiritului cioranian Elenă Afrăsinei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de ocazii pierdute."62 Nietzsche și Cioran au atitudini diferite față de problema morții și a absurdului existenței. Pentru Nietzsche, absurdul este spațiul libertății: moartea divinității ne lasă într-un spațiu liber, unde să ne manifestăm voința noastră liberă, ne face supraoameni, capabili să ne inventăm sensuri. Pentru Cioran, un astfel de eroism are la bază o puternică amăgire, o iluzie romantică. Supraomul și Mitul Eternei Întoarceri sunt niște iluzii necesare vieții. Viața, pentru Cioran, are numai o valoare relativă și limitată
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spațiul libertății: moartea divinității ne lasă într-un spațiu liber, unde să ne manifestăm voința noastră liberă, ne face supraoameni, capabili să ne inventăm sensuri. Pentru Cioran, un astfel de eroism are la bază o puternică amăgire, o iluzie romantică. Supraomul și Mitul Eternei Întoarceri sunt niște iluzii necesare vieții. Viața, pentru Cioran, are numai o valoare relativă și limitată, se justifică numai în umbră și în așteptarea morții. Viață este, in concepția lui Cioran și a lui Sábato, un lung
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
comitetul central al partidului a început să aplice o politică, ce tinde să explice pe scurt, dar într-o manieră pozitivă, că era intolerabil și străin spiritului marxism-leninismului de a preamări o persoană și de a face din ea un supraom, egalul unui zeu. (...) Acest sentiment în privința unui om și îndeosebi în privința lui Stalin, a fost întreținut printre noi timp de mulți ani. Rolul lui Stalin, în pregătirea și realizarea revoluției socialiste, este în mod universal cunoscut. Ceea ce ne interesează este
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
noul guvern și asasinați. Mehmet, proclamându-se eliberator al poporului grec, promite să facă din Constantinopol cetatea regină a Orientului și Occidentului. Megalomania sa escaladează treptele demoniei, strigându-i lui Jean Ange că el este singura lege peste Coran, un supraom ce va rămâne în memoria colectivă a lumii. Un ultim gest tipic pentru sângerosul tiran este decapitarea megaducelui Notaras, care înainte de a-și vedea cei doi fii uciși (o scenă ce amintește de patimile domnitorului român Constantin Brâncoveanu) are răgazul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]