1,367 matches
-
și suprarealismului. Mai există o dimensiune spiritualizată, tradițională și tandră a portretelor și spațiilor matrice care învăluie integral lucrările, și o altă dimensiune, mai complexă și cumva imprevizibilă ca evoluție, cea a «Capriciilor» lui Goya. De fapt, ceea ce trece drept suprarealism în aceste picturi stă numai fidelitatea capriciului față de destin, adică evoluția capriciului se află acum în stadiul suprarealist. Duioșia formelor cuprinse în capriciu e fantastă, precum la Sabin Bălașa, nu grotesc-realistă, caricaturală aproape, ca la Goya. Blândețea poate că îl
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
(n. 2 aprilie 1891, Brühl - d. 1 aprilie 1976, Paris) a fost un pictor și sculptor modernist german, care a aderat în 1919 la curentul dadaist, pentru ca, în anul 1924 - odată cu apariția oficială a suprarealismului - să se încadreze în această mișcare. , fiul unui pictor care lucra la o școală de surdo-muți, s-a născut la 2 aprilie 1891 în orășelul Brühl, lângă Köln. În anul 1908 începe să studieze Filosofia, Psihologia și Istoria Artelor la
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
la Köln. Max Ernst se împrietenește cu Éluard și devine amantul soției acestuia. Éluard, adept al iubirii libere, nu protestează, o va ceda de fapt mai târziu definitiv pe Gala lui Salvador Dalí. În anul 1925, după apariția oficială a suprarealismului, Ernst aderă la această mișcare, din care va fi mai târziu de două ori exclus, în 1938 și 1954. Din 1922 se stabilește la Paris și este cosemnatar al revistei "Manifestul Suprarealismului", participă la toate expozițiile mișcării și se îndrăgostește
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
Dalí. În anul 1925, după apariția oficială a suprarealismului, Ernst aderă la această mișcare, din care va fi mai târziu de două ori exclus, în 1938 și 1954. Din 1922 se stabilește la Paris și este cosemnatar al revistei "Manifestul Suprarealismului", participă la toate expozițiile mișcării și se îndrăgostește de Marie-Berthe Aurenche, care în ochii lui posedă "frumusețea personajelor lui Botticelli". O va părăsi totuși pentru o tânără irlandeză, Leonora Carrington, pictoriță ca și el. Amândoi pleacă în 1941 în America
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
și tehnic probează orientarea poetului în această etapă. În 1927, apare la Paris poemul "Colomba", cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendință în scrisul lui Voronca. Poetul părăsește constructivismul și intră în sfera de influență a suprarealismului, mișcare concretizată prin onirismul imaginii. Ritmul publicării plachetelor de versuri este foarte susținut și el nu încetinește nici după stabilirea poetului în Franța, în 1933, de unde păstrează legături strânse cu viața literară din România. După această dată, creația sa aparține
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
precum mitologia, ocultismul și misticismul și în general caută să înfățișeze viața interioară (natura sufletului și a spiritului). Fantezia a fost o parte integrală a artei încă de la începuturi dar a fost importantă și în manierism, arta romantică, simbolism și suprarealism. În Franța genul este numit "le Fantastique" iar în engleză este uneori numit "artă vizionară", "artă grotească" sau artă manieristă. Are o interacțiune adâncă și circulară cu literatura fantastică. De cele mai multe ori primul artist fantastic este considerat Hieronymus Bosch. Alți
Arta fantastică () [Corola-website/Science/326999_a_328328]
-
rămâne starea pamfletarului care se Îndrăgostește de ceea ce ironizează, efervescența tânărului și, de tânăr, orgoliul pertinent și elegant pe care numai viciile, sincopele din coerența conformistă, le poate conferi intelectualului. Resimțim, paradoxal la șaptezecistul Mircea Dinescu, influența deopotrivă a unui suprarealism, dar și a unui postmodernism debutant În ultimele volume, la fel cum ne sunt semnalate vagi trăsături ale acestor tendințe În stilul primelor poeme. Viguroasă și emblematică stilului rămâne, pentru Dinescu, formația metaforei: “Nu sunt decât lentilă prăfuită/ prin care
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
trăiască ÜberKitschul, Mască tribala - Mască poetica, Mișcarea Cobră(2011), Israel - Colectivismul anilor 1906-1960, Anselm Kiefer la Țel Aviv, Amintiri despre Bateau-Lavoir , Claude Lorrain- Peisajului Redescoperit, Jan Sluijters - Un virtuos al expresiei, Max Brod și manuscrisele lui Kafka, De la Dada la Suprarealism: Artiști evrei în Avangardă Română 1910-1938, Artă Plastică în Israel (2012), Marga Grauenfels - Ceramică reinventată, Un Misterios domn Pi, Reevaluarea Primitivismului, Georges Hugnet, Pe urmele lui Rembrandt, Parcuri istorice, KITSCH-ul, Muzeul Yad va Shem (2010), Italo Calvino, Saul Leiter
Adrian Grauenfels () [Corola-website/Science/326058_a_327387]
-
manieră tehnică și artistică. Este intereasant că definirea structurală și ideatică, precum și încadrarea diferitelor filme aparținând genului "film noir" a fost făcută retroactiv de critica de specialitate, așa cum s-a întâmplat adesea în lumea artei. Goticul, barocul, victorianismul, Art Nouveau, suprarealismul, Art Deco, și multe alte curente și stiluri artistice au fost numite cu numele lor contemporane doar după ce existaseră efectiv și produseseră opere durabile.
Film noir () [Corola-website/Science/303872_a_305201]
-
poetul inspirației religioase românești, situat alături de Tudor Arghezi. Vladimir Streinu a scris despre numeroși poeți, de la Dan Botta la Ștefan Augustin Doinaș, de la Constant Tonegaru la Marin Sorescu, pe care, deși foarte tânăr, îl prețuia în chip deosebit. A respins suprarealismul și, în ultimii ani, renegându-și conjunctural mai vechi convingeri, chiar privind poezia pură și ermetică, socotind, spre exemplu, excesiv criptică poezia lui Nichita Stănescu. A observat însă cu îndreptățire, în anii 1960, influența copleșitoare și imitarea până la pastișă a
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
precum și în grupul "Das Ziel" din Brașov. A participat și la revista literară avangardistă Integral, și la revista de limba maghiară MA. După perioada avangardistă alături de grupul Contimporanul, se orientează spre arta figurativă, definindu-și un nou stil, mai aproape de suprarealism, numit „realism constructivism”. În pictură, Mattis-Teutsch a creat două cicluri expresionist abstracte, cu modulații muzicale, "Empfindungen" (Senzații) și "Seelenblumen" (Flori sufletești), inițiate în jurul anului 1918 și care se încheie în 1924. În anul 1931, Hans Mattis-Teutsch a lansat la Potsdam
Hans Mattis-Teutsch () [Corola-website/Science/303743_a_305072]
-
unu. avangardă literară a fost o revistă literară avangardista condusă de Șasa Până și Moldov, tipărită la București și Dorohoi între aprilie 1928 și decembrie 1932, care împletea elemente de dadaism și suprarealism. Inițial, publicația urma să fie numită "doi" la al doilea număr, "trei" la al treilea număr etc., dar numele său a rămas până în 1932 unu. Primele 10 numere au fost tipărite la Dorohoi, celelalte la București. La începuturi, tirajul cuprindea
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
Sernet, Jules Perahim, M. H. Maxy, Marcel Iancu, Mân Ray, Theo van Doesburg, Louis Aragon, Gomez de la Serna, Moussinac, Vitrac, Vicente Huidobro, René Daumal, Maiakovski, Gherasim Luca etc. La sfârșitul perioadei de apariție a revistei "" s-a schimbat atitudinea față de suprarealism. Acesta a fost renegat odată cu afirmarea necesității unui angajament politic de stânga. Revista a dispărut în 1932 datorită unor conflicte între între Voronca și membrii revistei "" care nu doreau transformarea ei într‑un fel de monitor oficial. Toată colecția revistei
Unu () [Corola-website/Science/313885_a_315214]
-
mare incandescență), și "modernismul bine temperat", și "tradiționalismul recent" („activ“ / „fierbinte“) grație procesului de „clasicizare“ etc. În cadrul literaturii universale / naționale din secolul al XX-lea, avangarda (sinonimă, cum s-a mai spus, "modernismului extrem") înseamnă manifestarea câtorva curente: "dadaismul, futurismul, suprarealismul, expresionismul" etc. Româneasca avangardă ca modernism extrem, cu „primul detașament“ alcătuit - în perimetrul poeziei și al „pictopoeziei“ - din Ion Vinea, Tristan Tzara, Marcel Iancu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Sașa Pană, Constantin Nisipeanu ș. a., dispunând de revistele: "Simbolul", 1912
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
literar Emil Manu, abordând aspectele avangardei din literatura română și «poeții generației 1940» («Geo Dumitrescu, Ion Caraion și chiar Constant Tonegaru» - "Poezia", I, Ed. Academiei, 1980, p. 199), remarcă „o scindare“, din vremea celui de-al doilea război mondial, a suprarealismului românesc. E. Manu consideră că poeții generației ’40 «au temperat excesele suprarealiste (...) până la anulare» "(ibid.)"; mai semnalează «două „puseuri“ suprarealiste», unul în 1945 și celălalt, „ultimul“, «între 1960 - 1970», caracteristic, așadar, generației modernist-resurecționale, sau generației "Labiș-Stănescu-Sorescu". În 1945, avangardistul „grup
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
autor de «cântece de revoltă, de dragoste și moarte», „cântece“ constituindu-se, în 1978, la cinci decenii de la debut, într-o admirabilă constelație lirică, «Orion», de Virgil Teodorescu - cel ce, în «Blănurile oceanelor și alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează“ suprarealismul, de Gellu Naum - posesorul miraculosului alambic "(athanor)" al alchimiștilor, „evidențiat“ și de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
Blănurile oceanelor și alte poeme» (1945 / 1969), „clasicizează“ / „tradiționalizează“ suprarealismul, de Gellu Naum - posesorul miraculosului alambic "(athanor)" al alchimiștilor, „evidențiat“ și de titlul volumului publicat în anul 1968, "Athanor", unde materia brută, unde cuvântul banal se metamorfozează în chintesență, angajând suprarealismul într-un «onirism paradoxal lucid» ("ibid"., 220). Notabil este faptul că Emil Manu observă un „ultim puseu suprarealist“ la "generația resurecției poetice dintre 1960 - 1965", dovadă a „asimilării“ avangardei de către această generație, „puseu“ avangardist-suprarealist care este de fapt un "alt-modernism
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
suprarealist dintre 1960 - 1970, în experiența unor tineri ca Ion Gheorghe, în primul rând, e o reluare a unor idei mai generale ale avangardismului interbelic, adaptate sintetic la noua fază a poeziei românești» ("ibid"., 200). "Asimilarea avangardei", îndeosebi, a "dadaismului, suprarealismului" etc., de către generația "Labiș-Stănescu-Sorescu", înlesnită și de prezența „ultimilor corifei“ suprarealiști: Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș. a. (în viața scriitoricească și în librării, în revistele literare etc.), are loc între anii 1960 și 1964, într-o irepresibilă sete de modernitate și
Avangarda literară în România () [Corola-website/Science/310179_a_311508]
-
mare etapă din creația lui Tomaziu este cunoscută sub numele de Perioada Franceză și cuprinde lucrările realizate după 1970 anul în care artistul s-a stabilit la Paris. În această perioadă Tomaziu traversează mai multe etape ,trecând prin Abstracționism Proximite, Suprarealism De l orchidee și Expresionism abstract Mystere du metro. Artistul este preocupat mai mult de ritm și armonie ,sesnțializează formele și creează asocieri interesante între culori transparente și opace. În aceasta ultima etapă lucrarile abstracte coexistă cu figurativul. Grafica lui
George Tomaziu () [Corola-website/Science/310667_a_311996]
-
și influenți regizori de film din istoria cinematografică. A regizat o serie de filme foarte apreciate, adesea controversate, filme care au fost percepute ca o reflexie a naturii sale obsesive și perfecționiste. Filmele sale sunt caracterizate de prezența elementelor de suprarealism, expresionism, dar și a unui pesimism ironic, fiind totodată și unele dintre cele mai originale, provocative și vizionare făcute vreodată. Șapte dintre cele șaisprezece filme ale sale realizate ca regizor sunt prezente în lista IMDb Top 250. s-a născut
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
rolul Lolitei, a câștigat un Glob de Aur pentru cea mai bună nou venită în lumea filmului. Criticul de film Gene Youngblood susține că, stilistic, "Lolita" este un film de tranziție pentru Kubrick "făcând trecerea de la un cinema naturalist...la suprarealismul filmelor viitoare". Următorul film al lui Kubrick, "Dr. Strangelove" (1964), a devenit un film cult, fiind astăzi considerat un clasic. Roger Ebert a scris că este cel mai bun film satiră făcut vreodată. Scenariul, bazat pe romanul "Red Alert" al
Stanley Kubrick () [Corola-website/Science/305525_a_306854]
-
În literatura română, suprarealismul s-a desfășurat pe parcursul perioadei interbelice și a continuat până la finele anilor patruzeci, curmat sub presiunea instalării regimului socialist. O parte din trăsăturile curentului au fost, totuși, reluate prin onirismul anilor șaizeci și șaptezeci - un curent, de asemenea, cenzurat de
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
curent, de asemenea, cenzurat de regimul politic. În ultimele decenii, odată cu revenirea asupra curentelor avangardiste (ale secolului XX) pe filieră postmodernă, opera unor scriitori ai generației tinere anunță o posibilă revenire a esteticii suprarealiste în literatura română. Primele manifestări ale suprarealismului în România din anii 1924-1934, în special în revistele "urmuz" (scoasă de Geo Bogza la Câmpina) și "Alge", subintitulată când "revistă de poem și desen", când "revistă ditirambică", editată de Gherasim Luca, nu erau delimitate clar de dadaism și nu
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
a dovedit incapacitatea de a depăși reflecția asupra "formei poetice". Or, prima cerință propagată de suprarealiști era "eliberarea expresiei umane de sub toate formele". Pentru atingerea acestui obiectiv, suprarealiștii au întreprins repetate încercări de a reconsidera principalele concepte și teme ale suprarealismului ortodox promulgat de André Breton. În 1946 apare în limba franceză "Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international" ("Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mișcării suprarealiste internaționale"), prin care autorii, Gherasim Luca și D. Trost, încearcă să definească situația suprarealismului
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]
-
suprarealismului ortodox promulgat de André Breton. În 1946 apare în limba franceză "Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international" ("Dialectica dialecticii. Mesaj adresat mișcării suprarealiste internaționale"), prin care autorii, Gherasim Luca și D. Trost, încearcă să definească situația suprarealismului în contextul unor transformări sociale iminente. Deși aparțin unor grupuri distincte - Virgil Teodorescu și Gellu Naum, preocupați în primul rând de idealurile artistice, pe de o parte, Gherasim Luca și D. Trost, militanți politici de stânga, pe de alta - suprarealiștii
Literatura română suprarealistă () [Corola-website/Science/297789_a_299118]