506 matches
-
ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o tobă pîntecele umflat. Nu, nu fără ironie usturătoare dar din ce atîta saț și-mbuibare? Și totuși, picioarele lor, rășchitori, fețele supte ca de lipitori, scîncetele triste viori. Și mînuțele, uscate, negre, minuscule greble, de ce întinse la fiece caleașcă? în loc de milostenie domnească, sudalme și pocnete de bici. Plici! plici! pentru calici. Dar n-am avut cui să-mpărtășesc aceste-amănunte mărunte. Măria sa dormita
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
organele dar nimic nu se deschide în ascuns nici măcar un por nici măcar ușa atunci când e întuneric și gura ta gândește la rodii iată prada mea cu sânge de rodie iar eu îmi mestec opera sârguincios politicos cafea cu rom buzele supte ca niște baloane dezumflate crețe roșii ochii tăi sunt ciudați experimentăm plăcerea de a-l citi pe jaques prevert ceea ce vreau să-ți spun este că se lasă peste oraș noaptea cu aripi puternice înfipte ca niște gâturi de argint
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
recunoaște: �îmi spuneam: "Nu-s decît pliculețul de ceai scufundat,/ Pentru o clipă în lumea fierbinte."", Răstorn la pămînt/ Cîteva dintre frunzarele și colibele lor din înjurături.// Și, în salturi hotărîte, mă îndepărtez.// Pe sub clănțăniturile vesele ale oaselor sparte și supte. Oase/ Ce spală în valuri bulevardul,/ Cu zgomote asemănătoare țîrîiturilor unor greieri". Lectura din fundal, urmărind jocul aluziilor sau destructurarea semanticii și a sintaxei, în ciclul Daniel și Brunhilda, de exemplu, susține în parte lectura din prim-plan, unde poemul
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
neîmplinirea colectivă. N-avea prejudecăți, nu se oprea în fața niciunui obstacol. L-am cunoscut pe Zubașcu la sfîrșitul anilor ’60, la Oradea, unde era student. Era un tînăr cu o înfățișare stranie, smead, numai piele și os, cu un obraz supt și cu o privire arzătoare. Fiu fidel al Maramureșului, purta în figura sa crispată zestrea acestei provincii avute în tradiții, de-o intemporalitate ce constituia o pavăză împotriva prezentului atît de tulburat. I-a preluat melodiile „bătrînești”, acele incantații din
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
înfățișează, pe drumul spre Deir-ez-Zor, mai ales copii. Drumul spre al șaptelea cerc a fost un fel de cruciadă a copiilor. Având aceeași soartă ca a tuturor cruciadelor neînarmate. Copiii din acele fotografii sunt scheletici, cu trunchiul împuținat, cu burta suptă, cu coastele zvâcnind ca niște arcuri de oțel peste scobitura pântecului, cu mâinile și picioarele subțiate ca niște crengi, cu capetele disproporționat de mari, ca și găvanele ochilor, în care bulbii ies din orbite sau se adâncesc în fundul capului. Copiii
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
de café-concert, dansatoare, femei făcându-și toaleta, spălătorese... „Picasso privind la Degas" propune multe alăturări interesante. În „Femeie cu fierul de călcat", modelul este privit din profil, la fel ca în pictura lui Degas din 1876 purtând același titlu. Chipul supt al personajului lui Picasso, caracteristic perioadei sale albastre, este însă departe de silueta burgheză pictată de Degas. Pe de altă parte, pictura lui Degas este mult mai complexă ca manieră de tratare a luminii -albul cămășii călcate, al perdelelor - și
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
din stradă la azil, apoi cine mai știe pe unde... Sunt doar câțiva din cei 3 500 de obidiți care de la înființare au trecut prin casa de pe strada Brâncoveanu nr. 50... O părăsesc, la ora la care oameni cu fețe supte și amar în priviri bat la poarta refugiului pentru o noapte... La nici trei străzi, un cerșetor întinde mâna după un bănuț; până să ajung în centru, mai întâlnesc copii ai străzii, suiți din canale la lumina zilei, bătrâni purtându
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
Constantin Cantacuzino, spaimă oamenilor înaintea călăreților sosiți din fundul Asiei. "...Că, pe unde mergea, cu foc, cu her stingea tot și prin multe locuri nici un suflet, de nimic nu lasă viu, nici vîrstă, nici feliu lăsînd, nici ocolind, ci tot supt sabie punînd; cari încă și a le povești, groaznic și zborît (zbîrlit) lucru iaste." (Atila, cel poruncitoriu îl aleseră șef la anul 401 după Cristos). * Noi, românii, am critică întotdeauna violență și "sălbaticia" strămoșilor ungurilor, plus batjocură des folosită că
Prietenii unguri si transhumanta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17541_a_18866]
-
lacul Frazier din nordul Alaskăi, ca să-și depună icrele, - mingea țuguiată, eseul, pe linia din fund a terenului... Să te zbați cum arată trupurile lor roșii de icrele ce le poartă pentru a le lăsa să cadă în fundurile apei, - supți, scofâlciți, desfigurați de atâta abnegație, sărind peste cataracte, împotriva curgerii năvalnice a apei, înfruntând urșii care pândesc pe margini să-i înhațe din zbor... Elanul biologic al somonilor mâncați de ciuperci, cu mâzga lor albă în bot, agonizând, după ce și-
Ca la Rovine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7914_a_9239]
-
inima/ dihonia roșie, fără chip/ cu ochii nu vezi, cu limba n-atingi/ sexul galben al nopții/ cîndva te-am cunoscut printre filele acestea/ chiar înainte de a le da eu însumi foc în alexandria/ cititor orb sînt acum cu pîntecul supt/ pe pieptul meu dezgolit/ un deget arătător/ fără mînă". Parafrazînd o formulă celebră, am putea afirma că Vasile Dan e un poet care adoră copilăria ca pe-un centru absolut cu circumferința nicăieri. n Vasile Dan: carte vie, Ed. Mirador
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
pictorului; mama lor, încă suferindă, continua să nu se arate. Am fost introduși în camera unde se afla Țuculescu și lăsați singuri cu el. Ne-a primit cu căldură, bucuros să ne vadă. Ședea pe pat, foarte slăbit, cu fața suptă, cu obrajii emaciați, cu ochii febrili, arzători. Căpătase un chip de o rară frumusețe, uimitor de spiritualizat. Avea o expresie de sfânt. Vocea nu i se stinsese, mai avea putere, dar cuvintele erau modulate într-un ritm mai puțin accelerat
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
chirurgicale în acest domeniu. De altfel, eterna Americă fabrica staruri, la început de secol XX, lucrând asupra corpurilor lor, condiție sine qua non a carierei cinematografice la Hoolywood. Marlene Dietrich și-a scos măselele de minte, ca să aibă obrajii mai supți. Statisticile arată că bărbații sunt mai puțin atinși de obezitate decât femeile. În ciuda cifrelor liniștitoare, bărbații secolului XX sunt mult mai atenți la aparență/e decât înainte. În fapt, s-a schimbat doar direcția preocupărilor lor. În secolul al XIX
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
de formula "canonică" a jurnalului (presupunând că ar exista așa ceva). La noi, Rebreanu, Olăreanu și Cărtărescu ilustrează trei vârste diferite ale genului. Al doilea tip îl reprezintă jurnalul "istoric", bilanț deopotrivă al "omului care am fost", dar și al "omului supt vremi". Cum specia constituie o minuțioasă cronografie ce transformă eul într-o cutie de rezonanță a ecourilor vremii, impactul său e direct proporțional cu (in)stabilitatea epocii: toate jurnalele noastre "de sertar" apărute după 1989 se încadrează aici. În fine
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
datorită poetului este acest Wilhelm Brenner - eroul de roman - preot, și care mi-a arătat la Sebeș catedrala lor de pe la 1230. Un sas brunet cu o înfățișare de sfînt sau de martir de lemn, avînd ochii mari, negri și fața suptă, o fizionomie mai curînd de moț. Sunt dator acestui ținut ales al țării, - Sebeșul, - cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
cinci sute de ore săptămânale. Epitaf De statură mijlocie, Cu o voce nici subțire nici groasă, Fiul cel mare al unui profesor de primară Și al unei modiste obscure; Slăbănog din naștere Deși amator de o masă bună; Cu obraji supți Și cu urechi mai degrabă mari; Cu o față pătrată Pe care ochii abia se deschid Și un nas de boxer mulatru Coborând spre o gură de idol aztec - Toate acestea scăldate Într-o lumină ironică, dar și perfidă - Nici
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
cu pricina. Cel ce l-a nășit a fost însuși dl Virgil Măgureanu, șeful serviciului secret de pe vremea cînd dl Munteanu era bătut măr de către agenți și cînd bravul student, după atîtea snopeli, căpătase, cu trupul schilav și fața sa suptă, un aer de Crist... Dacă în țara noastră ceva continuă sau perseverează, indiferent de vicisitudini, acesta este comicul, este umorul, este subiectul etern al lui I. L. Caragiale. Dar, cum să zic, pe Caragiale îl întrecu însăși viața, viața noastră de
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
7 decembrie 1922 erau anunțate și în „Voința Banatului”. Cu ocazia concertelor de la Arad, apărea un articol în „Voința Poporului” din 26 noiembrie 1929: „Maestrul Enescu mi-a vorbit apoi despre evoluția publicului nostru, care a ajuns să înțeleagă muzica supt toate formele ei technice. Nu mai observ, ne spune Dsa, nici un fel de deosebire între publicul nostru și cel din Occident. Dl Enescu ne-a împărtășit apoi că lucrează încă de acum 7 ani la o operă în patru acte
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
turcii prieteșugul, pentru voia banilor”. Iar în Povestea vorbei, proverbul despre prietenia judecătorului e ilustrat de o istorioară despre mituire: Pann pare să încerce motivarea expresiei printr-o narațiune în care apare menționat genunchiul („Zapciul, puțin mișcând / Și genunchiul ardicând / Supt saltea le-a arătat / Banii ce i-a fost ei dat”). Chiar dacă nu e prea limpede legătura dintre sensul actual („în grabă”, „improvizat”) și sensurile deductibile din context din ultimele exemple, acestea confirmă circulația populară a sintagmelor pe picior și
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
obscurul, din conștiința hispanică mistică optînd pentru natura solară și echilibrată. Invers decît la El Greco, unde personajele par supuse unei acțiuni de absorbție, ca de o lege a gravitației întoarsă de la pămînt către cer... Domenico Theotocopulos, grecul cu martirii săi supți, trași în sus de forța celestă și nu doar din pricina unui defect ocular... Treimea spaniolă de aur se încheie la Prado cu pictorul singular, abia intrat în primele decade ale secolului al nouăsprezecelea, artistul deschizînd seria modernă a "deficitarilor nervos
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
stilistice anume căutate. Așa vor fi venit sub penelul lui Giotto oițele care ne mișcă irezistibil, de atîtea secole, naive fără mièvrerie, pentru că purced dintr-o salutară, pregnantă economie a rostirii! Esențialul nu mai are acum nevoie de o verticalitate suptă, patetic smulsă împrejurimii, ca în piesele mai vechi, nervos, aproape filiform înălțate: Moschoforul său, pe care îmi permit să-l apropii, în cheie gracil austeră, de figura mai scundă, pe aceeași temă, de izbînda, larg cunoscută, a lui Picasso. Îi
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
-ncovoiata-ne spinare/ Ne arde litera de foc./ Orbi, orbi în oarbă alinare,/ Orbi în pustiu de mîntuire/ Orbecăim prin gnoze culinare,/ Prin vid geros de rugăciune/ - Milă din stelele potire,/ Vezi-ne stelele nebune,/ Vezi-ne țopăind pe capșa,/ Supți, castrați de divin și spune/ Milă, te faci pedeapsă?". Precum o probă a catastrofei unanime ni se înfățișează transpunerea ei în chiar zona născătoare de viață prin excelență, care este mediul marin. Marea e cotropita de lacrimi, paragini, asasinate, devine
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
la cei prezenți, accentuîndu-se latura kairotică a enunțării -, iar anafora și interogația retorică marchează stilistic acest tip de expresie: "Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo-ul tensional, rezultat din acumularea, prin juxtapunere, a trăsăturilor negative generalizate ce sînt invocate, cît și adecvarea răspunsului dat la interogația formulată. Plasticitatea constantă a limbajului, reliefarea personalității proprii, intuirea inefabilului
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
șubreziseră și-i tăiaseră cheful de viață. În trăsura care o ducea acum spre Coimbra, capul îi alunecă ușor într-o parte, lipindu-se de clavicula domnișoarei de companie. Ines de Castro, care ședea alături, își coborî privirea spre figura suptă a Constanciei și își înăbuși un oftat. Îi era milă de prietena ei, însă de ea însăși i se rupea inima. Nu s-ar fi dus pentru nimic în lume la Coimbra, departe de conacul în care crescuse, nevoită să
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
persoană dintre acelea venite cu el pe navă, în ciuda înfățișării sale insignifiante. - Sunt... reprezentantul... ăă... local al BĂNCII A CINCEA. S-ar putea să vă ajutăm să ieșiți din situația aceasta neobișnuită. Era lipicios ca o broască râioasă, cu fața suptă, parcă ieșit dintr-o galerie înaltă. Ochii, ca niște sâmburi negri, priveau lacom, dar fără strălucire. Cayle se întoarse, involuntar, cu gândul înapoi. La "casa iluziilor" venise o femeie, o femeie încărcată de bijuterii și blănuri, cu o față ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
garanta niciodată zece mii de unități. - Tatălui dumneavoastră i se va cere să garanteze doar mia. Restul de zece mii le veți plăti dumneavoastră din câștigurile viitoare. Cayle îl studie concentrându-și privirea: - Și cum mi se vor plăti acești bani? Fața suptă deveni zâmbitoare: - De îndată ce semnați, vi-i dăm. De tatăl dumneavoastră avem noi grijă. Banca dispune de psihologi care se ocupă de semnatarii și cosemnatarii hârtiilor. Asupra unora folosim tehnica dominării, asupra altora... Cayle îl întrerupse: - În ceea ce mă privește, solicit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]