4,202 matches
-
era, de altfel. Cancelar la Viena, el și-a stabilit orizontul la frontiera dublei monarhii și a mers până la a o dărui cezarului victorios pe însăși fiica împăratului său*. El spera să domolească astfel orgoliul acestuia. Când norocul i-a surâs din nou, el a desfășurat o manevră subtilă pentru a-l înșela pe Napoleon, lovindu-l pe la spate, în scopul ca profitând de nerăbdarea acestuia să suțină fățiș o neutralitate armată care masca foarte bine pregătirile de război ale Statului
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
stilul unor legi englezești: textele acestora, întinse pe câte o pagină întreagă, nu cuprindeau nici un punct și nici o virgulă. Am comparat acest stil cu cel al Codului nostru Civil, atât de concis și de clar. "Trebuie neapărat, mi-a răspuns surâzând interlocutorul, să lăsăm câte ceva de lucru și jurisprudenței". Congresele, arbitrajele și, uneori, războiul dintre națiuni erau evenimentele care fixau cadrul jurisprudenței. Este mai bine, așadar, să ne exprimăm limpede, pentru ca, pe cât posibil, să nu lăsăm câmp liber interpretărilor. Astfel, grație
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
francezi (mai ales atunci când aceștia purtau veșmintele cu caracter oficial). Cu îndrăzneala specifică vârstei, o tânără fată (care se ocupa de bufet), l-a interpelat astfel pe Jules Cambon: "Spuneți-mi, vă rog, domnule ambasador, Dvs. sunteți dreyfusard sau anti-dreyfusard?" Surâzând și mângâindu-și lunga sa pălărie diplomatică, el a răspuns fără nici cea mai mică ezitare: "Mulțumesc, domnișoară, nici ceai, nici ciocolată." El sosise în S.U.A. a doua zi după victoria acestora în războiul cu Spania. Regina regentă a rugat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și nu văzu pe nimeni care să o ajute. Mai încercă încă o dată, dar tot fără succes. Era deja ușor îngrijorată. Se și vedea dormind în noaptea aceea pe o bancă sub o tufă parfumată de trandafiri și nu-i surâdea deloc ideea. Era singură, închisă în spatele acelei porți imense fără posibilitatea să iasă. În acel moment însă poarta se deschise cu ușurință din exterior, de parcă nu ar fi avut nici o problemă. Un bărbat înalt, solid, o ținea cu grijă în timp ce
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
trimită acasă la sfârșitul soarelui! Dacă te sperie fapta rea pe care ai comis-o, înseamnă că ți-ai recunoscut cumva vinovăția! Tot e bine... Dacă ai fost învins într-o competiție nu te descuraja, poate cândva victoria îți va surâde și ție. Marele câștig este însăși participarea la întrecerea pentru laurii timpului. Florile - semn al dragostei și frumuseții; pomii - leagăn al vieții și împlinirii. Nu cântări tot timpul ca un zgârcit cât ai adunat, ci adună ca bun gospodar cât
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
așa, anxioasă de împlinirea sa, caută cu gura sa formală gura materială și ambele guri se amestecă. Și în acest moment se ridică Știința și Conștiința, austere și severe, și se despart rușinați viitorii părinți ai geniului, în timp ce Pedagogia sociologică surâde din tărâmul ideilor pure. * Aflând Fructuoso, rămâne o clipă privindu-și sora, surâde și dă câteva ocoluri încăperii. Dar femeie, cu don Avito Carrascal!... Cu cineva trebuia să fie.... Clar! Dar cu Carrascal! Ai ceva să te opui? Să mă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ambele guri se amestecă. Și în acest moment se ridică Știința și Conștiința, austere și severe, și se despart rușinați viitorii părinți ai geniului, în timp ce Pedagogia sociologică surâde din tărâmul ideilor pure. * Aflând Fructuoso, rămâne o clipă privindu-și sora, surâde și dă câteva ocoluri încăperii. Dar femeie, cu don Avito Carrascal!... Cu cineva trebuia să fie.... Clar! Dar cu Carrascal! Ai ceva să te opui? Să mă opun? Eu, nu. "Cu Carrascal! gândește cumnatul lui don Avito! Ptiu! Ca soț
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
în scenă? Se joacă cu aerul, scoate un țipăt din străfundul gâtlejului său. Avito privește ceasul; ora 18 și 58 de minute. Acest cap... , zice cu leșin mama. Se va reface singură, răspunde medicul. Dar ce urât e, săracul! și surâde. Eh! zice Avito, a fost travaliul nașterii. Sau crezi că tu ai făcul totul și el nimic? Eu l-am scos la lumină, omule! Și el s-a născut, femeie! Sărăcuțul! răspunde ea. Tatăl îl ia și îl ridică în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
pe care le poate da. * Visul Marinei se face mai profund, coboară în realitățile eterne. Se simte izvor de viață când dă piept copilului. Desprinde sugarul capul și rămâne privind-o, se joacă cu biberonul apoi, iar când în somn surâde, își zice mama: Se visează cu îngerii". Cu îngerul său se visează ea strângându-l la piept, ca și cum ar vrea, întorcându-se la el, să doarmă acolo cu el departe de lume. Avito nu face decât s-o întrebe: "Ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
don Fulgencio, și te-a contaminat...." Asta a fost ieri iar astăzi Marina găsește pe soțul ei înțepând copilul cu un ac, și trezindu-se din somn inima sa de mamă, exclamă: Dar ești nebun, Avito, ce faci? Și tatăl surâde, se întoarce să-l înțepe și răspunde: Tu nu înțelegi... Dar, Avito adaugă cu blândețe. Studiez aceste reflexe! Ce lume e asta, Sfântă Fecioară! Și recade în vis. Îi mai rămâne de văzut altceva, cum făcând pe Apolodorin să prindă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nostru? Băiatul se sufocă și sufocatul îi amintește de bietul iepuraș de odinioară; această imagine îl tulbură în ce are mai intim. Dar, omule, spune ceva! Și ca un ecou, Apolodoro repetă: Ceva! Drac de băiat, ai grație! Și maestrul surâde. Copilul răspunde ceva, privește la Simia sapiens. Dar nu ți se întâmplă mai nimic, copile? Și ce doriți Dumneavoastră să mi se întâmple, don Fulgencio? Omule, cum vrei.... Tatăl meu... Păi bine, da, să atacăm lucrurile frontal. În primul rând
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ceea ce abia acum începe să miroasă? Și vine amurgul care face atât de frumoasă amiaza, preocupat de ceea ce e concepția, curgerea râului, promenada. Este o zi liniștită de primăvară călduță, își deschide soarelui verdele pufuleț al născutului frunziș al plopilor; surâde râul; este neted oceanul cerului, fără altceva decât ușoara spumă a norilor la apus; aerul, cărnos și umflat de arome. Se simte băiatul pe pajiște ca păpădia prin aer. De partea cealaltă a râului, orașul cu turnurile și capitelele, iar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la sfârșitul cărților însemnări, hârtii, desene și rămâne perplex. Iar Marina este mamă, săraca, Materia somnoroasă, cea care între somnuri, zice: Asta e, băiatul e îndrăgostit! Îndrăgostit? Fiul meu îndrăgostit? Nu spune nesăbuințe! Nu poate fi... Și cum săraca mamă surâde tristă și liniștită, tatăl adaugă: Știi ceva? Eu, nu. Atunci? Bine, se vede limpede! Ce altceva vrei să fie? O să vezi tu... în somnolență! Iată o sminteală! Să îndrăznească să se îndrăgosteacsă la vârsta lui? Că abia este la puber
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Marquisita!" Iese din cimitir zicându-și: "Demisionez, demisionez; aici se află locul pensionarilor; dar mai înainte, fă copii, Apolodoro!" Ajuns acasă, îi cere sevitoarei o ciocolată. Ascultă Petra, te-ai gândit vreodată să te omori? Eu? Nici gând! și iese surâzând. Cum râde! Ce dinți arată râzând! Niște dinți extrem de albi, sănătoși, bine aliniați, niște dinți făcuți pentru a râde, a mânca și pentru a mușca. Ce sănătate! Ce culori! Să o vezi și să o auzi cum respiră. Și să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Marinei, ai auzit? Nu-i spui nimic de asta! Și când Petrilla pleacă, o strigă pentru a-i repeta: Atenție, nu spune nimic, dar nimic; ține cont că fasolea îți face foarte bine, te ajută. Petrilla, satisfăcută de rolul său, surâde și își zice: "Săracul om! Nu-i e bine, dar, hai să-i facem pe plac..." ............................................................................. Așa, o dată ce lungesc acest epilog, las suspendată această istorie, pentru a putea adăuga o a doua parte, dacă prima place și se bucură de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ine vechi casele-n lun? ridic?". În aceast? lume de vraj?, inima omului, umplându-se ea Ins??i de lumină iubirii ocrotite de „Înaltul, vechiul salcâm", tr?ie?te fericirea deplin?: „Ne-om r?zima capetele-unul de altul ? i surâzând vom adormi sub Înaltul Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogat?, Cine pe ea n-ar da via?a lui toat??" Aceast? noapte Înstelat?, Împodobit? cu lumina argintie a lunii, frem? tând de murmurul clar al apelor ?i de parfumul florilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poate să facă speculații privind vârsta.Vreo 30 de ani?! Se eliberează un loc lângă ea.Necunoscutul cere permisiunea și se așează.O privește discret. Profil atenian,păr negru,ochi albaștri verzui,buze subțiri și roșii.Necunoscuta îi surprinde privirea.Surâde.Dinți albi,plăcuți.” Sunt bărbați care nu pot cuceri o femeie,decât dacă se prezintă singuri la concurs și nu o pot păstră decât dacă nu se ivește un concurent”. (G.Ibraileanu). Necunoscutul nu cunoaște traseul.Seducătoarea necunoscută se ridică
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
nu se ivește un concurent”. (G.Ibraileanu). Necunoscutul nu cunoaște traseul.Seducătoarea necunoscută se ridică și se apropie de ușă.Troleibuzul e mai puțin aglomerat. O poate admira în ansamblu. Dacă frumoasa doamna va întoarce privirea spre mine și va surâde,o voi urmări”. Necunoscuta face o semipiruetă;îl privește și surâde magnific.Coboară.Necunoscutul se ridică grabit și o urmează.” S-a spus ca iubirea cea din urmă ne pare totdeauna cea dintâi;asta din pricina că iubirea cea dintâi ne
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Seducătoarea necunoscută se ridică și se apropie de ușă.Troleibuzul e mai puțin aglomerat. O poate admira în ansamblu. Dacă frumoasa doamna va întoarce privirea spre mine și va surâde,o voi urmări”. Necunoscuta face o semipiruetă;îl privește și surâde magnific.Coboară.Necunoscutul se ridică grabit și o urmează.” S-a spus ca iubirea cea din urmă ne pare totdeauna cea dintâi;asta din pricina că iubirea cea dintâi ne pare totdeauna și cea din urmă”.(Mihail Codreanu). Ea grăbește pasul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ar fi bine să părăsiți acest bloc.Soțul meu se află în balcon și sigur m-a văzut.Deci, nu mai trebuie să urcați.Sigur mă așteaptă la intrare în apartament și...vor fi multe trepte de coborât,pentru dumneata”. Surâde elegant pentru bărbatul nehotarât. -Ar fi bine să plecați.Domnule,prezența dumneavoastră nu mai este necesară... A devenit inutilă. Liftul a ajuns la parter.Ușa s-a deschis. Nimeni.Ea urcă în lift.El o însoțește.Sprâncenele necunoscutei s-au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Seara rămâneau până târziu la birou...tête-átête. Din când în când mergeau la pădure cu mașina de teren.Clipele de iubire erau gustate din plin. Soția lui a cerut divorțul.Soțul ei a cerut divorțul.Libertatea bate la ușă.Fortuna surâdea. Veștile bune au fost sarbătorite la restaurantul din marginea orașului.Apoi au urcat cu mașina în pădurea din apropierea stadionului,cuibușorul lor de nebunii.Partida de amor a fost fără egal. „Fericirea este ca apa în plasa pescarului;tragi,se umflă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Dansăm? Terminând de băut Emil acceptă. Se alăturară perechilor,lângă miri. -Dansezi bine,îl încurajă Alinta. -Mai bine decât un sac de cartofi,aprecie el.Trebuie să recunosc faptul că nu sunt un dansator,dar mă strădui.Am voință. Roșcata surâse unduitor. -Emil,tu ești adeptul umorului negru. Orchestra termină repertoriul.Urma o scurtă pauză pentru ospăț.Se așezară la masă.Umplură paharele.Ciocniră. Pentru revederea noastră.Pentru miri!Cin! Sorbiră încet,cu delicatețe. -Ii cunoști pe însurăței? întrebă ea. -Nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
O regăsește,dar pare schimbată.I s-a rupt și celălalt toc.O privește mai atent.S-a înșelat.Persoana din fața sa este o clonă. Detectivul e în dilemă... (Nelu și Costel sunt cu gura căscată) Ei ce ziceți? (Monica surâde) Nelu și Costel:Magnific! Și continuarea? Americanu(o observă pe Monica și oprește reportofonul.Se ridică și vine în întâmpinarea ei):Da’ cine e această frumusețe? Nelu(acru):Chiriașa ...ta. Scena 3 Americanu e singur.Se aude zgomot de la etaj
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
doua cu diftong amenințător), pregătindu-se de luptă. — Hai să te învăț cum să le spargi, i-am zis. Uite, ia-l pe-al meu. L-a luat, l-a examinat, l-a întors pe toate părțile. — Blefuscu, am zis, surâzând suav. Mi l-a aruncat în frunte cu atâta forță, că m-a dat înapoi pe spătarul scaunului. S-a ridicat și s-a repezit să și strângă răcnind puți nele lucruri. — N-am să-mi pierd luni din viață
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cap și fuma mentolate. O facem. Sunt numai tablourile unui jidan bătrân, Monsieur Gaspadin. Mirko nu vorbea aproape niciodată. Doar din când în când deschidea gura ca să râdă acru de Xhaferi. Numai el îndrăznea asta. îi spunea, dar fără să surâdă: — Măi Xhaferi, am să ți-o dau într-o zi pe la spate când îți faci tu rugăciunea pe covorașul ăla din baie. Xhaferi se prefăcea că-i e frică și arăta cum își strânge bucile, temător. Curios, lui Xhaferi îi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]