1,075 matches
-
naturală era una pe cât de inadecvată, pe atât de des repetată: ea ar susține un mod de a gândi care duce la marginalizarea minții, a sensurilor și a valorilor. Aceasta a fost o temă mereu reluată în acel dialog al surzilor pe care îl reprezintă adesea controversele dintre reprezentanți ai culturii umaniste și ai celei științifice. Să ne gândim, de exemplu, la Bernard Shaw. În cartea sa Back to Mathuselah (1922), el respingea darwinismul, în care vedea o justificare a egoismului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cunoaștere, ultima ignoranță. HIPPOCRATES Dacă în vorbă îți păstrezi o măsură și în puține cuvinte închizi gânduri multe, vei fi mai puțin urmărit de a lumii bârfeală. PINDAR Pana de scris este mai puternică decât sabia. SHAKESPEARE Cei mai cumpliți surzi sunt cei care nu vor să audă. E o mare diferență între un om care dă prea multe argumente și un om înzestrat cu rațiune. Acesta din urmă tace deseori, pe când celălalt nu tace o clipă. D. DIDEROT Oamenii își
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
adevărul celor spuse: Angajarea în dialog arată intenția de a obține un acord, fie acesta și parțial. Dacă această dorință lipsește, relația dialectică se dizolvă în jocul-spectacol al dialogului eristic. (Dispaux 1984: 55) Făcând distincția dintre strategi, experți, ideologi și surzi, analiza lui Dispaux se situează în mod evident la nivel mai curând conversațional decât dialogal. Astfel vom încerca să abordăm în altă manieră această problematică, punându-ne întrebarea dacă am putea imagina un nucleu prototipic comun tuturor formelor de dialog
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
intervenții (alternanță de roluri) Regăsim aici principalele mari forme de articulare a unităților, descrise în capitolul 2, cu referire la povestire, cazul schimburilor alternate și chiar cele care ar putea fi prevăzute în continuare: așa cum se întâmplă în exemplul dialogului surzilor, în care au loc, simetric, două conversații, fără însă ca acestea să aibă vreo legătură între ele. Astfel, putem rezuma structura extrasului din Cosmos-Cross (numerotez intervențiile J1, J2 etc., pe de o parte, și clasele a1, b2 și b'3
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceasta se dezvoltă. Odată cu demutizarea se formează gândirea noțional verbală, ducând la progrese semnificative pentru activitatea intelectuală. Ca urmare a dezvoltării gândirii și limbajului, se produc influențe pozitive la nivelul întregii activități psihice, odată cu restructurarea personalității și comportamentului. Comunitatea de surzi include persoane care au finalizat pregătirea profesională cu doctorat, persoane care lucrează în domeniul comerțului, profesori, analiști programatori pe computer, muncitori manuali dar și surzi care nu pot găsi un loc de muncă și depind de asistența publică. Așa cum nu
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
produc influențe pozitive la nivelul întregii activități psihice, odată cu restructurarea personalității și comportamentului. Comunitatea de surzi include persoane care au finalizat pregătirea profesională cu doctorat, persoane care lucrează în domeniul comerțului, profesori, analiști programatori pe computer, muncitori manuali dar și surzi care nu pot găsi un loc de muncă și depind de asistența publică. Așa cum nu putem întâlni două persoane auzitoare identice, nu putem găsi nici două persoane surde care să semene perfect din toate punctele de vedere. Vom întâlni o
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
muncă și depind de asistența publică. Așa cum nu putem întâlni două persoane auzitoare identice, nu putem găsi nici două persoane surde care să semene perfect din toate punctele de vedere. Vom întâlni o mare diversitate a acestora în cadrul colectivităților de surzi din orice țară a lumii. În absența auzului, văzul constituie principala cale de informare iar limbajul mimico-gestual este forma de comunicare specializată pentru ochi, ca receptor principal al comunicării. Astfel, persoanele surde reprezintă persoane prin excelență vizuale. Surdul, nu doar
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
surzi absolveți de studii superioare, cu statut social înalt sau cu performanțe deosebite în diferite domenii. Lector Univ. Dr. Florea Barbu este privat total de auz incă din fragedă copilărie (de la 3 aniă și este un membru activ al colectivității surzilor din țara noastră. Este doctor în psihologie, cunoaște cinci limbi străine, participă la numeroase proiecte pentru surzi în țară și în străinătate, utilizează cu aceiași îndemânare atât limbajul verbal cât și limbajul mimico-gestual. Lucrarea profesorului Barbu "Surditate și comunicare" este
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
Univ. Dr. Florea Barbu este privat total de auz incă din fragedă copilărie (de la 3 aniă și este un membru activ al colectivității surzilor din țara noastră. Este doctor în psihologie, cunoaște cinci limbi străine, participă la numeroase proiecte pentru surzi în țară și în străinătate, utilizează cu aceiași îndemânare atât limbajul verbal cât și limbajul mimico-gestual. Lucrarea profesorului Barbu "Surditate și comunicare" este una din cele mai complete cărți despre surzi care a aparut la noi în țară. Capitolul VI
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
cunoaște cinci limbi străine, participă la numeroase proiecte pentru surzi în țară și în străinătate, utilizează cu aceiași îndemânare atât limbajul verbal cât și limbajul mimico-gestual. Lucrarea profesorului Barbu "Surditate și comunicare" este una din cele mai complete cărți despre surzi care a aparut la noi în țară. Capitolul VI: Intervenția timpurie și importanța implicării familiei Depistarea precoce a pierderii de auz este foarte importantă dar reprezintă doar începutul. Intervenția timpurie include intervenția medicală specifică, protezarea sau implantul cohlear și alte
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
pe care le-a avut parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă. Relațiile dintre Comunitatea Europeană și USSR în anii '80 au fost descrise de unii autori prin concepte precum "stubborn diplomacy"2 (diplomație încăpățânata), "dialogue de sourds"3 (dialog al surzilor) sau utilizând metafore precum cea a balanței 4 deoarece în pofida angajamentului ferm și continuu al Comunității de a ajuta statele din estul Europei precum și noile state independente pe drumul către democrație și o economie de piață stabilă,5 din partea Rusiei
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
populației feminine. Încheiem cu: o cantitate considerabilă de copaci fructiferi, dar produse fără gust, neaspectuoase, culese înainte de vreme; băștinașii au pasiunea fructelor verzi! Curățarea arborilor le este străină; dacă vorbești despre altoirea, elagajul plantelor, te adresezi unor increduli sau unor surzi! Struguri variați, excelenți, și vinuri oribile, pe care nu știu nici să le facă, nici să le conserve; care n-au nici alcool, nici zahăr, nici culoare! Iată ce știu oamenii să facă în România cu atâtea comori naturale. Prin
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
săi: "Tu ești Acela care are să vină, sau să așteptăm pe altul?" 4. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5. Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: "Ce ați ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
să-i trezească, cu care-i înconjoară Demonul lumii-aceștei - comedia-i bizară. Nu ne mustrați! Noi suntem de cei cu-auzul fin Și pricepurăm șoapta misterului divin. Urmați în calea voastră mulțimii de absurzi Și compuneți simfonii și imnuri pentru surzi, Ascuteți adevărul în idoli, pietre, lemn, Căci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemn Al oamenilor zilei sublimul adevăr - 40Ce voi puneți în pilde, iar noi l-avem din cer. {EminescuOpIV 220} O, ADEVĂR SUBLIME... O, adevăr sublime - o, tinichea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
tare ceva neadevărat" (Hall 1890:69). Să fie oare așa pentru că, de obicei, înțelesul pe care-l atribuim unei înclinări a capului este imprecis și nedefinit sau pentru că atașăm cuvintelor o anumită valoare pe care indivizii care aud, spre deosebire de cei surzi ce folosesc limbajul semnelor, nu o atribuie și gesturilor? Psihologii interesați de minciună și-au concentrat atenția asupra copiilor sau adolescenților și au publicat destul de puține lucrări pe tema minciunii la adulți. O excepție de la această ne- glijare este studiul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Picasso, Char și ai săi "aliați substanțiali", Breton și splendida lui escortă de vizionari, Aragon și Matisse au comunicat, oricum ar fi, destul de bine prin telepatie. Dar Delacroix și Ravaisson, Renoir și Bergson, Vlaminck și Brunschvicg au întreținut dialoguri ale surzilor. Creierul drept vorbește cu creierul drept, dar nu este în simpatie naturală cu cealaltă emisferă. Comentariul și emoția nu mobilizează aceiași neuroni. Simbolul și indicele se opun unul altuia. Este, prin urmare, cât se poate de adevărat că emoția începe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
arbitrar din zgomotul de fond vizual ca "obiect de gust" prin mecanismele sociale ale bunului gust, așa cum le-au evidențiat Bourdieu și discipolii lui: pasibil deci de o circumspecție critică, sociologică, istorică sau de toate împreună. Este cunoscut dialogul de surzi între proferarea carismatică a "efectului de artă", fără valoare de cunoaștere, și cunoașterea, fără grație și sensibilitate, a cauzelor și factorilor săi obiectivi. Cunoscătorii și artiștii îi recuză ca fiind pedanți și filistini pe cei care raportează arta la condițiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
își elaborează pentru a trăi, în mod mai mult sau mai puțin sofisticat, un sistem de protecție față de ceea ce-i vine de la ceilalți: riscul influenței, curiozitatea sau atașamentul. Pe scurt, un adevărat camuflaj transformă raporturile cu semenii în dialoguri ale surzilor. Noi avem obișnuința de a tria, de a interpreta ceea ce auzim, prin raportare la gândirea noastră, de a evalua cuvintele pronunțate în funcție de imaginea pe care ne-o facem despre cel care le pronunță. Rogers pretinde că tendința noastră de a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acestea sunt ereziile despre care s-a vestit mai înainte că vor exista”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XXXIV, 6-9, în PSB, vol. 3, p. 163 164) „După ce a fost adusă neamurilor lumina strălucitoare a mântuirii care a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile prea credincioase au părăsit pe
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
perceapă taxe școlare. 1891-1895: Se renunță treptat la sistemul de bugetare a școlilor după rezultate (v. Legea din 1858), considerat inechitabil, sistem care este înlocuit acum cu un sistem de bugetare globală. 1893: Se înființează școli speciale pentru orbi și surzi în care predau specialiști defectologi. 1902: Legea Balfour** prevede desființarea consiliilor școlare și înlocuirea lor cu consilii ale autorității locale (Local Education Councils, LEA). Acestea sînt abilitate să organizeze învățămîntul secundar pe plan local. Legea stipulează construcția de școli secundare
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Să știe și să vadă el deodată Cu ochii minții lui ce vrea să facă? Nici nu putea un om sili mulțimea Să nvețe numele atâtor lucruri: Voinței sale n-o putea supune! Căci nu-i deloc ușor să-ndupleci surzii Și să-i înveți ce trebuie să facă. Nici n-ar fi suferit-o ei aceasta, N-ar fi răbdat prea mult ca niște sunete, Neauzite pân-atunci de dânșii, Să le-asurzească în zadar urechea. Ș apoi, de ce să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Paris, deschide o „clinică“ de magnetism, am spune de 5 stele, frecventată de protipendada parisiană și prietenii străini ai acesteia. Diderot își manifestă deschis atracția pentru medicina fiziologică, pentru medici dar și pentru bolnavi, handicapații sorții... Scrisorile sale asupra orbilor, surzilor, muților, ca întreaga i filosofie și curiozitate pentru științele naturii, chimie, fizică, laboratoare, biblioteci (el însuși poseda una imensă), ilustrează spiritul veacului, complexitatea unui savant și literat, spectrul căutărilor unui secol și ale unui om. Lui i se aseamănă Jean-Jaques
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]