314 matches
-
sunt exorcisme, altele sunt revelații cosmice (Iisus izbutind să domine inclusiv Natura), altele sunt resurecții (sau mai exact reînsuflețiri) și mai există o altă categorie, aceea a preschimbărilor, să zicem, alchimice avant la lettre. Din prima categorie aș aminti cazul surdomutului (din Decapolis) căruia Iisus îi spune: „deschide-te“ (și acesta chiar se deschide ori, mai exact, se destupă la urechi și la gură). Din a doua categorie aș aminti cazul meu preferat pentru tăria vizibilă a Mântuitorului, acela al demonizatului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
deficiențe de auz au existat încă de pe vremea lui Aristotel, care abordează acest subiect<footnote Aristotel afirma că cine s-a născut surd acela devine mai apoi mut. Comparând nivelul de dezvoltare psihică al orbului din naștere cu cel al surdomutului a concluzionat că orbul este mai inteligent decât acesta din urma. footnote> în „Despre simțurile celor care simt”. Găsim, deasemenea, referiri în scrierile lui Plutarh<footnote Filosof grec antic (46 pHr - 125 pHr). S-a referit la sacrificarea copiilor deficienți
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
civil roman. > regăsim referiri despre atitudinile societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceștia le aveau<footnote Dacă ei puteau vorbi, citi sau scrie aveau unele drepturi, înclusiv cel de proprietate sau de moștenire, dar ele erau negate surdomuților din naștere, care nu știau să vorbească, să scrie sau să citească. footnote>. După anul 1500 au început să apară preocupări pentru educația surzilor. Mai mulți europeni, călugări, medici sau preoți au făcut primele încercări de educare a surzilor. Astfel
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
știință englez sunt aplicate și astăzi în logopedie. Alexander Popham nu numai că a învățat să vorbească, dar a devenit membru al parlamentului britanic. (sursa: Universitatea din Oxford, apud BBC News.) footnote> sublinia rolul limbajului scris în dezvoltarea psihică a surdomutului și preciza că pentru a facilita evoluția vorbirii trebuie exclus limbajul dactil din demutizare și acordă unui rol semnificativ labiolecturii. În Olanda, Francisc Von Helmont<footnote apud Grace B. Sherrer, Francis Mercury van Helmont: A Neglected Seventeenth - Century Contribution to
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
metoda orală și este primul care elaborează un alfabet special pentru persoanele cu surdocecitate. Un alt reprezentant al școlii franceze este Charles Michel de L‘ Epee<footnote a trăit între anii 1712 - 1789 footnote> care a întemeiat o școală pentru surdomuți și a aplicat o nouă metodă: „metoda mimicii” prin intermediul căreia se fundamentează limbajul mimico-gestual. Din întâmplare, el a intrat într-o casă unde trăiau două surori gemene surde. Frapat de complexitatea limbajului gestual prin care comunicau gemenele între ele și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
2001 footnote> și în „Îndreptarea legii”, apărută în 1652 la Târgoviște, pe vremea lui Matei Basarab, legiuitorii erau îndemnați să fie îngăduitori cu cei vinovați dacă aceștia sunt surzi și muți. Încă de pe atunci se făcea o diferențiere între surdomuții care nu puteau să vorbească și cei care știau să scrie și să citească. În ,,Codul civil” român adnotat de Hamangiu<footnote 9 volume editate în perioada 1925 - 1934, la Editura Librariei Universală Alcalay & Co. (cel mai cunoscut editor din
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
cei care știau să scrie și să citească. În ,,Codul civil” român adnotat de Hamangiu<footnote 9 volume editate în perioada 1925 - 1934, la Editura Librariei Universală Alcalay & Co. (cel mai cunoscut editor din perioada interbelică). footnote> există referiri la surdomuți. Când aceștia (martori sau acuzați) nu știau să scrie, președintele tribunalului numea din oficiu drept interpret o persoană care este deprinsă cu vorbirea lor. Deci, încă de pe atunci era recunoscută necesitatea interpreților în instanțele judecătorești<footnote Din păcate nici astăzi
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
care au luat ființă în Anglia, Franța, Germania. Prima încercare de educație organizată a surzilor pe teritoriul țării noastre este atribuită lui Băncilă, un fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
a luat ființă la București, în cadrul Azilului „Elena Doamna” din Cotroceni, în anul 1863, pe lângă locuința doctorului Carol Davila, fost medic al Palatului Regal. În anul 1895, această școală a fost mutată la Focșani, unde s-a înființat Institutul pentru surdomuți. Primul profesor al școlii a fost un deficient de auz, instruit la Viena și Paris. Acesta își educa elevii folosind metodele mimică, grafică și dactilă.<footnote apud Popa, M., Orientări actuale în dezvoltarea limbajului copilului deficient de auz.. Revista de
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
specialiștilor, numiți profesori „medicopedagogi” s-a făcut la Universitatea din Cluj (1921-1927) sub conducerea lui Gheorghe Creiniceanu și la Universitatea din București (1938-1940), sub conducerea lui Ion Ciorănescu, care a fost inspector la Ministerul Învățământului și director al Școlii de surdomuți din București între 1927-1940. Acesta a făcut studii la Berlin și a publicat în 1932 „Abecedarul pentru școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Universitatea din București (1938-1940), sub conducerea lui Ion Ciorănescu, care a fost inspector la Ministerul Învățământului și director al Școlii de surdomuți din București între 1927-1940. Acesta a făcut studii la Berlin și a publicat în 1932 „Abecedarul pentru școlarii surdomuți spre a învăța vorbirea, citirea cu grai și scrierea”, având o anexă care cuprinde „Îndrumări metodice privind predarea sunetelor, ortofonie”. 2. Tendințe actuale privind educația deficienților de auz Deși tendința generală de promovare a oralismului în școlile pentru surzi nu
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
dea de ei. Altceva îi captează însă atenția. Atitudinea amorțită a publi cului. Maternus a terminat de mult. Pe scenă se află acum Iu nius Gallio, care recită o pledoarie mai veche. O cuprinde indignarea. Ce stau așa, ca niște surdomuți? Poate că elocința plictisește uneori, când e prea multă, deși e o lucrare desăvârșită, dar cum de nu deschide nici unul gura, nu mișcă o mână, nu se ridică în picioare? Dacă nu ca să aplaude, măcar de prea multă ședere. Simte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
spune. - Da, i-a răspuns femeia. A mîngîiat-o... - Unde e ziarul acela de alaltăieri, Buna-vestire? L-ai lăsat aici sau l-ai luat? - Nu, i-a răspuns femeia, ai nevoie de el? - Da, mai citește o dată știrea aceea cu Asociația surdomuților, să audă și el. Femeia se ridică și luă de pe bibliotecă un ziar dintr-un teanc. îl răsfoi și citi: - "Zilele acestea la București Asociația surdo-muților din România a ținut ședință plenară în care s-a hotărât cu majoritate de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
din colțul său Pastenague. Cu cine discuți când scrii? Într-adevăr, discursul pe care îl așterni pe hârtie cu speranța că va fi citit de cineva, discursul acesta pretențios și imuabil se adresează cui? Cine e interlocutorul? Fie el și surdomut... Iar dacă ții seama de asta, de îndoielile și incertitudinile legate de acest act cam ridicol și probabil inutil care e scrisul... — Dar cititul? ...dacă ții seama de toate astea - mă gândesc eu și-i fac semn lui Pastenague să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Conspirația sau Unde se află rădăcinile prăbușirii societății europene. Krușevan va depune la cenzura țaristă versiunea lărgită a Conspirației care, un an mai tîrziu, sub Înaltul patronat al Gărzii țariste, va apărea sub formă de carte. Editor va fi Asociația surdomuților din Petersburg. (Este greu de dovedit dacă aici se ascunde o anume simbolică.) Textul lui Krușevan va stîrni patimi și nedumeriri, dar pînă la urmă va cădea pe un teren fertil și va destupa auzul unui pustnic, care, În sihăstria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de comunicare sau de exprimare 45. Medierea e constituită de suporturile care se interpun, în actul comunicării, între emițător și receptor: astfel, limba naturală (pe suport sonor sau material papirus, tăblița de lut, hârtie, ecran) sau limbajele artificiale (Morse, al surdomuților, al calculatoarelor) efectuează o acțiune de mediere în actele de comunicare umană. Mediatizarea se referă la actul prin care anumite mesaje sunt transformate, sub influența sistemului mass-media, în timpul procesului de producție și difuzare specific comunicării de masă46. Devine importantă, în
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Limba română - limba maternă pentru surzi? Asistent universitar Marinela Istrate Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Asistent universitar Marinela Istrate Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Loc. Pitești, Jud. Argeș Limbajul mimico-gestual este un mod de interacțiune umană specifică omului în general, cât și surdomuților în special. Limbajul mimico-gestual este limba proprie, potrivită întru totul surdomuților, așa cum cea vorbită este pentru vorbitori. Împiedicarea folosirii limbajului mimico-gestual are consecințe fatale pentru dezvoltarea lingvistică și pentru accesul surzilor în diverse domenii de activitate, provocând perturbări constante de comunicare în mediul lor și accentuându-le handicapul. 1. Cadru
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
preocupă de problemele psihologice și pedagogice ale deficienților de auz, nu mai pun la îndoială faptul că surdul (nedemutizat) posedă gândire, după cum posedă și limbaj, că gândirea lui este obiectuală, în imagini, iar limbajul, mimico-gesticular. Atât gândirea, cât și limbajul surdomutului se desfășoară însă în cadrul unor anumite limite, condiționate atât de posibilitățile imaginilor generalizate, cât și de cele ale sistemului de comunicare mimico-gesticular.” (1972, C. Pufan, p. 77) Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
mai mult abătut ori, dacă nu, arțăgos. Da ce vești ne mai aduci, Dinule? Că, după cum se pare, o fi ceva mai de Doamne-ajută, nu numai rele și belele ca până de curând. Desigur, Vetucă! i-a răspuns acesta. Papagalul surdomutului de la colț mi-a extras un cartonaș de toată frumusețea prin care mi se atribuie o viață îndelungată de optzeci de ani și prognozează cu certitudine că în curând vom scăpa nu numai de nenorocirile ce le îndurăm zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Conspirația sau Unde se află rădăcinile prăbușirii societății europene. Krușevan va depune la cenzura țaristă versiunea lărgită a Conspirației care, un an mai târziu, sub Înaltul patronat al Gărzii țariste, va apărea sub formă de carte. Editor va fi Asociația surdomuților din Petersburg. (Este greu de dovedit dacă aici se ascunde o anume simbolică.) Textul lui Krușevan va stârni patimi și nedumeriri, dar până la urmă va cădea pe un teren fertil și va destupa auzul unui pustnic, care, În sihăstria sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care se afla o pereche de ochelari. Se aplecă, își puse ochelarii. Deci, nu îngrijitoare, ci... Savanta! Făcu un semn, o invită înăuntru. — Aveți vreo problemă? Ce-ar fi putut să întrebe? Despre prietenii handicapați ai omului handicapat, mut, surd, surdomut? — Ce liniște aici! Câinii ăștia ca niște sfinți sunt muți? — Nuuu... moleșiți. Medicamentele. Slăbiți. Suferă. Avem ziduri groase. Nu se aude lătratul. Altfel arfi... Există și câini muți? Savanta își îndreptă ochelarii. O scrută, suspicioasă, pe nepoftita care avea chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
poate vă interesează. Tolea puse teancul pe genunchi și trase mica broșură. STATUTUL. „Organizație obștească... în vederea antrenării la viața politică, economică, socială și culturală a țării... la opera de edificare... Socialism și Comunism... membrii sunt cetățeni... de pe teritoriul țării, surzi, surdomuți și hipoacuzici, cu o pierdere auditivă exprimată în cifre mai mari de 40 decibeli... de asemenea pot fi membri, în proporție de cel mult zece la sută auzitorii care sprijină Asociația.“ Dominic Vancea ridică privirea, funcționarul îl urmărea cu extremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prevedere de statut?. Diversiune, diversiune. Rețeaua, rețeaua, bombănea detectivul Vancea, clătinându-se de pe un picior pe altul, în fața cabinei telefonice. Privea, neîncrezător, ziarul pe care notase două adrese și numere de telefon. Cum or fi vorbind la telefon exemplarii membri surdomuți? Sau vorbesc copiii lor? O fi având și Octavian copii? O fi înfiat unul, să poată rafina jocul, cum cere planul de măsuri al subteranei... Intră în cabină, formează numărul. Sună, sună în gol. „O fi alt număr. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]