670 matches
-
de creșterea sporită a presiunii tangențiale în masivele de roci ce alcătuiesc versanții și mai ales în zonele slăbite de fisurarea tectonică de contact între diferite straturi geologice ect. Ca rezultat al influenței mișcărilor tectonice pozitive intense influenței zguduiturilor seismice surpărilor poalelor de versanți în urma eroziunii rîurilor șuvoaielor torențiale sporadice din rîpe ș.a. Deseori aceste alunecări sunt cauzate de căderea excesivă a precipitațiilor atmosferice ceea ce provoacă micșorarea rezistenței argilelor din zonele de acum slăbite. Alunecările date de regulă cuprind sistemuri de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în interiorul penitenciarului, capela (folosită în comun de Biserica Greco-Catolică și de Biserica Ortodoxă) răspundea necesităților spirituale ale deținuților. A funcționat până la desființarea județului Turda în anul 1950. Clădirea a fost dezafectată pe data de 20 august 2008, din cauza pericolului de surpare a tavanelor si pereților. Judecătoria s-a mutat provizoriu în Piața 1 Decembrie 1918 nr.29, apoi în Piața Romană nr.12. Ceasul de pe acoperiș reproduce melodia „Menuet“ de Luigi Boccherini.
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
Simona Tache Humanitas a reeditat cartea-stindard al optzecismului: Aer cu Diamante de Cărtărescu, Coșovei, Iaru și Stratan. Mircea Cărtărescu - SĂ NE IUBIM, CHERA MU... să ne iubim, chera mu, să ne iubim per tujur ca mîine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crîncene ca mîine un ieri cu labe de păianjen de fîn îți va umbla în cîrlionții de florio ai coiffurii zăpăcindu-te, ambetîndu-te... să fim tandri, bîigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptuoase ale autobazei
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
stau de vorbă cu capra Amaltheia și-mi spun: nu te-nfrupta, Poete, din acest corn al abundenței cu nemăsurare, nepentensul gândului doare! Sleiește apa Styxului și pune-l pe Caron, vâslașul tăcerii, să plângă de mine, de tine-n surpare! Nu Îmi e teamă de Cerber, lătravoi mai tare! Infernu-i departe, păcatul aproape! Și-n visul tău, definitiv, voi adăsta! Se scoală În picioare zeii sorții, În Înserare mama-i dusă, se scoală dentristare sfinții veșteji, ah, gura mea picioarele
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
se închide incinta cetății. În apropierea turnului 4, o poternă. Curtina de V-S-V, între turnurile 1 și 4, lungă de peste 100 de m, era construită pe marginea abruptă a dealului. Ea a fost distrusă aproape total, probabil prin surparea zidurilor sale în râpă, aceeași soartă având-o și contrafortul, de mai mici dimensiuni, situat la circa 35 m de turnul 4. Singura clădire de piatră păstrată în interiorul incintei, alipită zidului sud-estic, avea rolul de cisternă (rezervă) de apă a
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin surparea unei ocne vechi. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. Între 1853 si 1870 s-au săpat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef (spre a
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
datează din 1474 (castellum Ronaszek). Calea ferată "Sighet - Coștiui" (15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Exploatări de sare cunoscute
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
fost excavate numai mine cu profil trapezoidal. Puțul vertical al ocnei Apaffi are o intrare pe care este așezat un grilaj metalic. În perioada interbelică ocna Apaffi era încă vizitabilă. În vecinătatea ocnei Apaffi se află "lacul Ferencz-Francisc", rezultat în urma surpării minei omonime. La Coștiui au existat în trecut următoarele mine de sare:<br> - 9 mine vechi, exploatate înainte de anul 1600, ale căror denumiri s-au pierdut.<br> - mina Kurucz (exploatată între anii 1450-1707)<br> - mina Viz (1580-1758)<br> - mina Apaffi
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
iluminat (opaiț, lampă). În peretele minei Apaffi se observă resturile unui sistem de coborâre semicircular, amenajat din bârne, în momentul de față neutilizabil. În cadrul cercetării s-a stabilit și faptul că între mina Appafi și lacul Francisc (lac format prin surparea vechii mine Ferencz-Francisc) nu a existat nici o legătură, ceea ce înseamnă că mina Appafi este stabilă. În cadrul cercetării din 2003 nu au fost găsite artefacte care să indice exploatări foarte vechi. Identificarea acestora este îngreunată și de permanentele mișcări de suprafață
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
Stamford Raffles guverna Java, templul a fost curățat, impunându-se din nou prin valoarea s-a monumentală. Pe la începutul secolului 20, coloniile olandeze au început restaurarea templului dar apa a început să se infiltreze în sol punând în pericol de surpare monumentul. Din păcate, în 1896, guvernul coloniei Olandeze a luat impresionantă cantitate de piatră aparținând monumentului: 30 de plăci cu reliefuri, 5 statui ale lui Buda, 2 lei din piatră, cateva pietre kala, scări și porți ale templului, făcândule cadou
Borobudur () [Corola-website/Science/299628_a_300957]
-
cartierul românesc din limita sudică a orașului, pe drumul Silistrei. Ea era situată chiar pe malul abrupt al Dunării și avea hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica a existat până în 1846, când „"parte pentru vechime, parte pentru amenințare de surparea malului, fu părăsită și mai târziu dărâmată."” Reînființarea Mitropoliei s-a făcut ca urmare a insistențelor domnitorului moldovean Vasile Lupu, care prin faptul că răscumpărase datoriile Patriarhiei Ecumenice, devenise noul „basileu oriental”, fiind practic cel care numea și depunea din
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
și lungimea 160 m, au apărut până în 1978 și au distrus cea mai mare partea a caselor din strada Ceahlăului. Cartierul Bălții Noi este afectata de două zone supuse alunecărilor. Prima s-a format în nordul cartierului fiind generată de surparea tălpii versantului de apele lacului orășenesc. Alunecarea care se dezvoltă în zona străzilor Arhanghel Mihail-Cupcea-Koșevoi-stradela Babinskii a apărut în anii 1995-96 și în 1998 focarul avea lățimea 350 m, lungimea 250 m. Cea de-a doua zonă se află la
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
din conductele de ape, densitatea construcțiilor, etc.) și infiltrația înaltă a precipitațiilor care sporesc forțele hidrostatice și hidrodinamice, ce dereglează echilibrul rocilor, conduce la pierderea rezistenței a pantei. De asemenea, în anii 1980 în zona străzilor Rediului-Sălcâmilor (Berestecico) a apărut surpare cu lățimea 800 m și lungimea 300 m. La baza teritoriului stă Platforma Moldovenească care se află la marginea de sud-vest a Platformei Europei de Est. Platforma este alcătuită din fundament cristalin acoperit cu o cuvertură de roci sedimentare. În
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
planului la 3 km distanță spre est. Deformările solului au devenit evidente în 2003, iar relocarea s-a început în 2007. În 2004 s-a decis ca actualul centru al municipalității să fie mutat în altă parte pentru a contracara surpările cauzate de activitățile miniere. Acest proces urma să fie întreprins treptat pe parcursul deceniului următor. La 8 ianuarie 2007 s-a propus noua locație, spre nord-vest, la poalele muntelui Luossavaara, pe malul lacului Luossajärvi. Primele lucrări de strămutare au fost executate
Kiruna () [Corola-website/Science/307706_a_309035]
-
se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților cu surpări de teren, torenți, ogașe, bazine de recepție de tipul hârtoapelor, acumulări de tipul conurilor de dejecție (Posea,1982). Regimul climatic ce caracterizează orașul se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală cu slabe influențe mediteraneene având ca specific un regim termic
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate din raioanele Nisporeni, Hîncești, Leova, Cantemir și Cahul. La 25 iunie o subcomisie mixtă moldo-română, în conformitate cu Regulamentul de exploatare a Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca, a stabilit
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
detaliu František Pošepný în anul 1867. În anul 1896 la Ocna Dej era deschisă o singură ocnă de sare. Unele mine vechi din sectorul sudic s-au prăbușit, pe locul lor formându-se în cursul timpului fie conuri active de surpare (mina "Iosif", mina "Ștefan", mina "Ciciri", mina "Ferdinand"), fie lacuri sărate (lacul mina Mare). În prezent mai este în funcțiune numai mina "Transilvania". Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare
Salina Ocna Dej () [Corola-website/Science/323001_a_324330]
-
anii 50 ai secolului al XIX-lea albia Mureșului a fost mutată cu câteva sute de metri mai spre est. Totuși, în anul 1912 s-a produs o inundație catastrofală a Mureșului, apele pătrunzând în unele dintre minele vechi, provocând surpări ale tavanelor acestora, cu apariția la suprafața terenului a unor pâlnii și cratere de mari dimensiuni care au afectat și zonele locuite învecinate. Spre evitarea extinderii prăbușirilor minelor vechi, în anul 1952 s-a hotărât umplerea tuturor cavernelor și craterelor
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”. Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Construccion (cele 2 firme care au realizat și lucrările de structură), UTI și Activ Group Management. Data estimată de dare în folosință a tronsonului până la Eroilor este prima parte a anului 2018. Construcția interstației Academia Militară-Eroilor a fost marcată de surparea pe 12 decembrie 2015 unei porțiuni din Bulevardul Eroilor ce a afectat și câteva clădiri din zonă. Traficul din zonă a fost deviat timp de mai multe luni, fiind evacuați și unii locuitori din zonă. Pe 4 iulie 2012, Guvernul
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
logofătul Constandin al Mitropoliei Brăilei, mai sus tot eu am scris pentru învățătură, iar acuș am temeiu; martie 26,1829"” Biserica Veche este menționată în planul urbanistic al orașului din anul 1834, însă un deceniu mai târziu, în 1846, datorită surpării malului Dunării ea a trebuit să fie părăsită deoarece i s-au crăpat zidurile și era în pericol de prăbușire. Ea poate fi localizată astăzi în zona malului falezei dintre Bulevardul Alexandru Ioan Cuza și Bulevardul Independentei. Lângă biserică se
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
cert la Brăila exista o biserică metropolitană, pentru că nu se putea înălța alta în grad, dacă la Mitropolia Proilaviei nu ar fi existat o biserică. Biserica a rezistat peste două secole, fiind părăsită în anul 1846, din cauza stricăciunilor produse de surparea malului Dunării. Descrierea bisericii este prezentată de către Nae A. Vasilescu, fiind realizată pe baza unor mărturii ale unui fost dascăl la biserica mitropoliei, Ioan Penescu, care apoi a devenit preot în Brăila. De la el aflăm că „"biserica era de lemn
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
în Suedia, Prusia, Polonia, după care pătrunde la curtea domnitorului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, cu a cărui soție Ruxandra, pretindea că este în legături de rudenie. Având cu mult timp înainte ochii ațintiți către tronul Moldovei, a început să lucreze la surparea lui Lăpușneanu, împrietenindu-se și cu Moțoc, neadormitul conspirator. Uneltirile lui Despot ies curând la iveala și e silit să fugă în Transilvania, la Brașov. Urmărit și aici de Lăpușneanu, se retrage la nobilul polon, Albert Laski, pe domeniul acestuia
Despot Vodă () [Corola-website/Science/299212_a_300541]
-
iar Sydney deduce că Sloane se îndreaptă spre Muntele Subasio. Ea și Vaughn merg acolo, iar Sydney coboară în peșteră, unde îl găsește pe Sloane. Acesta trage cu pistolul de câteva ori în gheața din jurul lui Sydney, fapt ce cauzează surparea gheții. Vaughn o salvează pe Sydney și îi acordă primul ajutor. Echipa îl urmărește pe Sloane în Mongolia, în mormântul lui Milo Rambaldi. Acolo Sydney îl găsește pe Sloane încercând să-și realizeze scopul final, punând "The Horizon" pe mormânt
Sydney Bristow () [Corola-website/Science/303449_a_304778]