713 matches
-
Aurării de toamnă se cuibăresc sub pleoape...; E toamnă iar, se-mbracă-n fulger ceara, / Ning merele duios pe umbra noastră grea..., iar momentul din zi preferat - trimițând tot la romantism - e amurgul: Iar tu-mi vorbești de-amurguri în surpare: / Cu noi troianul unui veac intră-n chenare...; Ecourile rupte din plin amurg de ceară... Asociată cu toamna, cu trecerea timpului, o nostalgie, mergând până la tristețe incurabilă, venind de demult, învăluie totul: Tristeți din alte veacuri m-așteaptă-n priveghere...; Nisipul mort
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o țară depărtată, la vederea urgiilor și bolilor cu care va lovi Domnul țara aceasta, 23. la vederea pucioasei, sării, și arderii întregului ținut, unde nu va fi nici sămînță, nici rod, nici o iarbă care să crească, întocmai ca la surparea Sodomei, Gomorei, Admei și Țeboimului, pe care le-a nimicit Domnul, în mînia și urgia Lui, 24. toate neamurile vor zice: "Pentru ce a făcut Domnul astfel țării acesteia? Pentru ce această mînie aprinsă, această mare urgie?" 25. Și li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
adunat cu toții, Încercînd să resuscităm umbra bătrînului maestru. Suntem cei care facem respirație gură la gură tuturor sărbătorilor trecute cu roșu În calendar. Doar un cîntec lasciv ne Însoțește de-a lungul acestei prăbușiri de aripă, de-a lungul acestei surpări de cer, de-a lungul acestei ironice liturghii pe care o descoasem Încet de pe trupurile noastre, de-a lungul și de-a latul acestui dumnezeu scîrbit și anonim ajuns, În cele din urmă, pe punte. Cum stau aplecat la țărmul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
pe Ostrov alaiul de nuntă / cu luna ce trece nebună șinfrântă/ (unde damnații trec spre seară)/ într-o lotrie bună, o sanie nouă/ Și doi cai de rășină să ne poarte sub rouă/ Să ne poarte sub ierburi, sub atâta surpare/ Pe lucii întinderi, pe ghețuri ușoare”. Mirajul cuvântului dărâmă solidul, lichefiază, corodează, surpă, luminează smârcurile indescifrabile, devenim iluzorii în perspectiva curgerii. Ne învăluiesc apele „ca-ntr-un mare năvod de tristețe”. Și totuși poetul rămâne mușcat de întrebări: „Pentru ce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]
-
la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel firicel, acel coagul puteau aduce după ele marea surpare, năruirea apelor și rostogolirea rocelor de sânge, primejdie ce se aținea gata și pe care Maxențiu o purta eroic în el. Doctorii! Ce știau! Ce puteau! La început nu vroise să întrebe pe nici unul, apoi mersese la ei ca un
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
caraghioasă. Abia după ce auzi zgomotul ușei mari din față, Lina se urni din loc, trecu și ea prin uși rămase toate deschise până în vestibul; Rim plecase! . . . Era adevărat că plecase! ... La treburi, la plimbare . . . plecase! Buna Lina, printr-o grozavă surpare de valori, deveni rea. Răutatea celor buni, proaspătă, neobosită, nesocotită, mereu susceptibilă, mereu agresivă. Ca cineva închis într-o casă necunoscută, încercînd pe la uși și ferestre bănuitor, cu ochi de asasin, oîndind de după colțuri gata să lovească, cu mișcări zăpăcite
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pornit, la vale, către șoseaua principală, cu un zgomot infernal. Eu, cu animăluțele, eram în șosea. Vă așteptam. Ardeam de nerăbdarea de a vă revedea, apărând, de după colț. Bine că n-am fost înlăuntru! Că ne-am fi băgat sub surparea de teren, sub alunecarea nenorocită, care s-a abătut, asupra locului! Lasă, nu plânge, l-a netezit, Covrigel, prin păr. Liniștește-te. Că, punem punct, și o luăm de la capăt. Vom lua de la capăt, și vom reface tot ce am
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se petrece afară. Băiatul auzea cum sfârâia grăsimea în tigaie și și-o închipuia pe mamă-sa înconjurată de aburi și de stropi. Pe tavanul afumat bâzâia o negură de muște. De supat pândește mâța. S-aude dintr-o dată o surpare de cratițe. Pe ușă, vinovata țâșnește cu coada vâlvoi. În urmă răsună, disperate, țipetele gospodinei. Dumneaei nu țipă decât la mâță și la orătănii. În fața plutonierului Iosifan, soțul dumneaei și tatăl băiatului, nu zice nici „pâs” și, când acesta îi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
prin împușcare în ceafă și nu de plutonul de execuție cum ar fi fost procedura legală. Astfel se explică de ce gaura de glonț era în spatele craniului. Ofițerul Hurjumă era cunoscut pentru agreșivitatea și duritatea lui, împușcând victima pe malul unei surpări de teren din apropierea lacului, sperând că va fi acoperit de pământ. Însă ploile mari, au târât cadavrul spre lac și astfel am aflat că banditul Marcovici nu Așavut parte de un pluton de execuție și nici de o groapă în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Bă, de azi, ascultă la mine, În țara asta, totul se dihoacă. Și, ce? Se dihoacă, mă, adică, totul sare-n țăndări; se face, așa, și-i arătă, cum se face, totul, demonstrând, cu mâinile, În jos, a pleoștire, a surpare, a dărâmare și a dispariție. Pricepi? Da. Auzi? Se trece la privatizare; la cumpărarea, de către cine poate, a ce poate, și, la dezvoltarea, În continuare, a ce-și cumpără, fiecare, după propriu-i cap și după propria-i baftă. Și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Capitalei, nu în ultimul rând pentru a-și clăti și tăvăli cerul gurii prin aroma pipărată a dialectului dâmbovițean. Avea și alte marafeturi de regulat: ungerea chichițelor și rafinamentelor cu care e deconspirat că tîrește în înșelăciune întregul pământ locuit, surparea adevărat-credincioșilor, depășirea cifrelor de plan la adorarea icoanelor, sleirea dragostei celor mai mulți, dar și încingerea unor chefulețe afurisite cu duducile sau văduvoaicele ce-l așteptaseră, fermetînd sub propriul lor zbenghi, grabnice la a i se dezveli din buric sau la a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
clocite, poame crude, băuturi prefăcute, greutăți și măsuri false și tot ceea ce servește folosinței publice: străzi, piețe, porturi, canale, conducte, guri de apă, fire electrice și telefoane, cutii de scrisori, întâmplările și faptele ce primejduiesc viața și avuția: incendii, inundații, surpări de pământ și case, explozii, boli epidemice și contagioase la oameni și animale.” footnote>. În această perioadă apar primele servicii publice locale, în sensul actual al conceptului. Astfel, în București se inaugurează Grădina Cișmigiu, se introduce iluminatul cu petrol lampant
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Satan cu o filie născută din propriu-i creștet. Corpul ei este „aerian” și puterea de a seduce enormă. La originea căderii se află, așadar, nu numai invidia, trufia, dar și păcatul (complexul) unui incest. Prăbușirea rebelilor, cu sugestia despicării, surpării universului, constituie partea cea mai frumoasă a poemului: „Bubuie cerul, se scoală Împăratul; Duduie eterul, că pasă urgia; Fulgere, vîlvoare În spațiu șerpuiesc; Focul se-ntinde, curăță păcatul. Marea-exploziune arrestă-eternitatea; Saltă firmamentul și sorii se spăimîntă, Cugetul de crimă pe
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trupului: „Despice-să inimioara În bucăți ca de cuțît. Răsîpească-să tot trupul și să facă praf În vînt.” Un sindrom teribil este catalepsia, Înlemnirea trupului. Conachi trece și prin această Încercare: „Trupule, de acu-nlemnește”... după care cunoaște senzația insuportabilă de surpare a corpului, de Întrerupere a funcțiilor vitale. O paralizie progresivă cuprinde pe omul Înamorat: „Ochii ș-au perdut vederea, Gura s-o-nchis spre tăcerea, Obrajii În veștejire, MÎinile În neclintire, Pieptul Întru nemișcare, Sufletul În nesuflare, Spun că pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pune În discuție temeliile morale ale literaturii erotice. O temă nouă se deschide, astfel, În versurile lui: tema poeziei care smintește femeia și strică familia. Operația de seducție prin poezie e condamnată. Din această acră morală iese un cîntec despre surparea fizică a femeii ușoare: „Fost-ai lele cînd ai fost, Dar acum ești lucru prost; Ai fost floare, trandafir, Dar acum ești borș cu știr; Ț-a mers vestea, cînd ț-a mers, D-acum lețcaia-ți s-a șters
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
față de lucruri. Discursul unui poem: O noapte pe ruinele TÎrgoviștei. Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea arhanghelilor și imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană”. Erosul heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu”. Delirul creațiunii, iarăși. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei muze ale lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
artificial format prin stăvilirea sau abaterea unui curs de apă relativ mic și cu pantă redusă, cu scopul reținerii apei pentru irigații și piscicultură; lac mic natural format în albia unui râu în spatele unui mic baraj de aluvionare, sau datorită surpării malurilor. IGLU locuința eschimoșilor, o colibă în formă de cupolă construită din „cărămizi de gheață”. IMIGRANT persoană care se deplasează definitiv sau pentru o perioadă mare de timp în altă țară. IMPORT activitate de aducere într-o țară a unor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
că nu lucrez la vreun ziar care trăiește din senzație, am astfel răbdarea să cumpănesc lucrurile, să dau fiecărui braț al balanței ce i se cuvine. ... Costache Buraga mă conduce pînă la margine de sat, de unde-mi arată efecte ale surpărilor de teren și abia, abia-l opresc din pornirea de a-l acuza, postum, pe marele biolog din satul vecin că s-a dus la Polul Sud să studieze pinguinii, în loc să prevadă (de ce nu - să și... prevină?!) surpările de teren
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
efecte ale surpărilor de teren și abia, abia-l opresc din pornirea de a-l acuza, postum, pe marele biolog din satul vecin că s-a dus la Polul Sud să studieze pinguinii, în loc să prevadă (de ce nu - să și... prevină?!) surpările de teren din prejma casei părintești. Temperez pe cît pot o astfel de ,,acuzație “, cu argumente care-mi stau la îndemînă, dar ochii nu mi-i iau de la acest țăran înțelept, cum se revendică; și mai ales, îmi stăruie-n
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și de sărbători. Și totuși munca nu era privită ca o povară, iar familia se dovedea o veritabilă școală a muncii. Întunecata și devastatoarea perioadă a agriculturii socialiste a adus satului românesc daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. CULTUL PÂINII Respectul și prețuirea pentru roadele muncii pământului le-am cunoscut în familia mea, trăitoare într-un sat moldav de pe meleagul Botoșanilor, familie în care domneau câteva valori morale fundamentale printre care: cultul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau năruirilor), oricât de evidentă ar fi, depinde de cine este actor și cine este victima actului distructiv: - a suporta distrugerea înseamnă a trăi cu frica că se năruie tot ce ai realizat, a trăi cu teama de eșec; - a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
că, începând cu luna octombrie a noului an de învățământ 1949-1950 s-a declanșat un val de arestări în rândul elevilor de la liceele amintite. Ticu Mălăcescu, fiul lui Gheorghe Mălăcescu, unul dintre partizani, va muri în închisoare la canal datorită surpării unui mal peste el iar ceilalți vor ispăși ani grei de temniță în diferite pușcării comuniste din țară. Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dialog tranșant... 375 Ileana POPOVICI: Dacă nu noi, cine... 383 Dana DUMA: Nesiguranța este acea forță care ne obligă să încercăm 387 Olivia ȘIRIANU: Nu am altă șansă 394 Ilinca FLORESCU: Teatrul nu are răbdare cu nimeni 397 Magdalena BOIANGIU: Surparea 399 Irina COROIU: Spectacolul ascuns 402 Corina PAVEL: Visez să ajung pe Marte 407 Valerian SAVA: Acești artiști tineri nu mai fac cârdășie cu nimicul 410 Iulian BOLDEA: Bucuria comunicării este succesul meu 413 Cristina CORCIOVESCU: Ana lu' Manole 419
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acești artiști (Carmen Galin, Claudiu Bleonț, Costel Constantin, Cerasela Stan, Valentin Uritescu, Bogdan Mușatescu) să cercetez universul lui Sebastian și să descopăr energiile ce-au lâncezit sub formule de spectacol consacrate, nepermițând viabilitatea operei. Interviu realizat de Ilinca FLORESCU 1995 Surparea Săptămâna aceasta, nu doar prin prezența fizică ci și prin examenele pe care le-am văzut mi-am amintit de regizorul Alexa Visarion. Știu că ai avut fel de fel de inițiative culturale, ai lucrat în străinătate, ai fost și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
idealurile se adaptează la modă, unde nu mai are rost să trăiești intens viața, pentru că a trăi intens pe scenă înseamnă a-i obosi pe cei care trăiesc intens chiar viața adevărată. înlăuntrul meu s-a produs un șoc, o surpare, între ceea ce înseamnă teatrul pentru a trăi prin el și ceea ce este teatrul acum, pentru a putea fi important. E un moment dureros. Și e dureros pentru că nu se mai urmăresc creațiile, ci creatorii. Pentru că viziunea regizorală la ora actuală
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]