575 matches
-
mă cufund de voie în lectură aleg ținuturi unde-și petrecură conchistadorii vremea în războaie un țârâit de greieri noaptea cură din tavane amintind a ploaie și lucrurile împrejurul meu se-nmoaie intrând aievea în literatură această investiție aparte și susurând duios ca o vioară recordurile lumii le doboară prin gestul simplu de-a lua o carte pe care o citești și o pui la loc ca pe o floare albă de noroc Referință Bibliografică: mă las robit / Ion Untaru : Confluențe
MĂ LAS ROBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357882_a_359211]
-
cîte un film sfîșietor de trist, iar cînd pe Adelina o lua somnul, o ajuta să se culce pe canapeaua de sub geam, o învelea cu duioșie cu pledul și uneori se culca lîngă ea, o strîngea în brațe și îi susura încetișor la ureche nani-nani, puiul mamei, dar Adelina dormea deja de mult timp și numai blîndețea îmbrățișării îi rămînea în amintirea inviolabilă a subconștientului, iar a doua zi era fericită aparent fără motiv ... Cîteva zile Adelina fusese însă plecată pe la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
adună fiorul romantic în poeme care încântă prin muzicalitate și cumințenie orânduită în ineditul și spontaneitatea metaforelor, prin esențializare, prin har, rigoare, concentrare, disciplină, simboluri fundamentale ale prozodiei - daruri poetice la care ar râvni orice truditor al cuvântului în care susură versul tăinuit în adâncuri. Sunt poezii scurte, ca niște bijuterii delicate, dar încărcate cu puterea de va crea emoții și trăiri revelatoare. Actul creației nefiind ușor, putem spune că prin efortul său, autorul s-a învins pe sine și ne-
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
roteau alandala trei anotimpuri. Bunicul plângea când un fluture bolnav se pierdea în vânt. În cana cu vin o gâză făcea valuri clătinând o stea. La hoțul nocturn cățelul de usturoi a lătrat timid. Din trunchiul de brad Rapsodia Română susura-n ramuri. Urcat pe catarg un șoarece năstrușnic se credea Columb. Zmei și căpcăuni și un singur Făt-Frumos bat pădurile. Creionul roșu trimisese la moarte poemul fetei. Din lanul de grâu graurii duc la cuiburi prima recoltă. Se lăsase nins
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
scena Sălii Palatului din București va fi fereastră cu vitraliu nu între două lumi, între țărmul și văzduhul aceleiași lumi: lumea frumuseții și fericirii cântecului! Doar Indila se poate rezămisli din artist fascinant, în idol și-n fereastră prin care susură muzica. Adila Sedraia, pe numele adevărat al artistei cu glasul clopoțelului clătinat de firul aerului împins de aripa unei păsări este o cântăreață franceză, având un întins filon al originii: algerian, indian, cambodgian, egiptean. Parcă dezlipește glasul de pe flori, îl
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MI-AI DAT O PRIMĂVARĂ NOUĂ Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului Mi-ai dat o altă inimă în astă primăvară, să-mi susure-n urechi un cântec nemaiauzit, din cronica străveche-a timpului să ia, avară, cuvinte șlefuite care-n doruri s-au urzit. Să le strecor în gândurile tale nedormite și cu seninătatea lor încet să îți desfac fâșii necunoscute din iubirea
MI-AI DAT O PRIMĂVARĂ NOUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344732_a_346061]
-
lui Jessie: Ce i-a trecut și ăsteia prin gând! Pe Nistor care cucerește O altă floare de succes Și căruia în palmares Mereu e una, care îi lipsește Sau vreun uncheș ca baciu' Onea Cu povestiri, romane fluviu Ori susurând ca un efluviu La portavoce, doamna Gionea Vino să-l vezi pe Grigoriu Scriind la fel în orice gen Pe stradă, la bufet, în tren Că are timp pân-la Lehliu... Sau când e-n formă, pe Mohor Cu caii vorbitori
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
mai avea nici o putere de-a se împotrivi. Ea întinse brațele spre el și îi prinse degetele. Pielea ei era rece când îl cuprinse în brațe. El o strânse cu putere, încercând să-i ofere din căldura lui. Naiada ii susura la ureche sunete din altă lume. Nu vroia să se trezească dacă era un miraj. Își împleti trupul cu al ei, dar buzele femeii erau de gheață, la fel ca întreaga ei ființă. Dorința lui reuși, să-i transmită frânturi
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
un viento despiadado Rebosa el tiempo y las excită un ansia de inmortalidad ETERNITATE Suspendate în durată lui Zeus, strălucite statui intonează panegirice pentru zeii Olimpului Stând drepte, cu ochii sătui de o nedesăvârșita frumusețe par socluri ce strigă sau susura după cum le îngăduie un vânt fără milă Timpul se revarsă și dorul nemuririi le înfioară NADA Permanezco en silencio esperando nada No es un poema sobre la muerte Tampoco de erotismo El narcisismo nunca me trasmite euforia Mi ironía es
FERNANDO SABIDO SÁNCHEZ, POEME de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359368_a_360697]
-
plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de două mâini măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. Referință Bibliografică: PATRIA
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
de cineva care se îndrăgostește de tine în același timp și dragostea devine frumoasă și liniștită ...susur de izvor cristalin în toată regula.Si dacă în timpul acestei iubiri,ceva se întâmplă de-o parte sau de alta,aceeași iubire care susura liniștit devine val ucigaș. Se întâmplă să te îndrăgostești de mister WrongGuy și dragostea devine febră și obsesie și nebunie,nu? Apoi când Mister WrongGuy ajunge la concluzia că tu esti de fapt cea pe care o aștepta și se
PACIENT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359540_a_360869]
-
Jan și Huss. Mănăștur, o, Mănăștur, cândva m-au bătut la tur doi mili-milițieni, nu era în Mon Jardin. Macarona, Imberosa, mai lăsați trichineloza, ce frumoși erau la urmă anii când umblam în turmă. N-auzeai nici candela, cum mai susura, ba da, auzeai cum latră grav fiul Marelui Zuav, chihlimbar din sânge alb, sclavul slav, stăpân și sclav. Îngerului păzitor îi trimit chiar prin vizor sfânta mea înjurătură spusă mut și fără gură. Căprioară, ochi -lumină, vino, vis de turmalină
MANELISTUL DE SERVICIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360014_a_361343]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > LIED ALINTĂ-MĂ DULCE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1362 din 23 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Susură Lin, Mi, mi, fa. Parcă șoptind alintări, Re, re, re, re, la, Alintă-mă dulce, Pic cu pic, Lasă-mă să-ți sorb gustul Atât de aromat! Ca o licoare de primăvară, Ca un fruct din grădina toamnei... Alintă-mă
LIED ALINTĂ-MĂ DULCE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360078_a_361407]
-
sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu, o regăsire cu ea, prin mesajul adus de către soprana Mioara Manea Arvunescu dar și prin cuvintele elegiace pe care le-a rostit despre ea. Dacă se prăbușea răceala peste Adjud, dacă susurau lung și vestitor de vânturi răscolitoare la încremenirea anotimpului înfrigurător în pragul primăverii, între cerul plumburiu și orașul rărit de pânzele ploilor mărunte dinspre pustietăți, Angela Gheorghiu, întorcându-se acasă, fie chiar și ca o veste, ca o iubire trimisă
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
se domesticesc mai ușor decât pisicile? chiar nu m-ai văzut niciodată nu dansez pe sârma nimănui nici nu îmi ascut gheruțele în smotoceli inutile dar îți pot dansa toată viața într-un vals amețitor atâta vreme cât poezia buzelor tale îmi susură neliniștit pe coapsă și în junglă mai este un loc liber pentru tigroaicele care vor să moară în libertate Referință Bibliografică: nu sunt genul, darling / Nuța Istrate Gangan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 798, Anul III, 08 martie 2013
NU SUNT GENUL, DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359669_a_360998]
-
mai ești și tu ... Știi tu, fată, că te poți preumbla pe cîmp tîmpit de atîta frumusețe cîtă îți tulbură privirea ... floricele roz, albe, lila, galbene și plumburii ... valuri-valuri de flori, curcubeie revărsate prin iarbă, țipete blînde de bucurie, simfonii susurate la apusul soarelui, greieri și cosași țopăind prin iarbă, petale sfioase ca un sărut emoționant, mă plimb pe cîmp, fato, și sufletul meu arde de un dor nestins, ca de o beție al cărei rost nu-l pricepe decît sufletul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
meu S-arunc o rază-n părul tău. Să vezi, că eu nu te-am uitat, Chiar dacă m-am îndepărtat Iubirea-n suflet ți-am păstrat Ca-n prima zi de altădat’! Din ochii-mi lacrimi picură Cum toamna ploaia susură, Tu nu mai vrei ca să mă vezi, Cuvântul meu să îl mai crezi. Iubite,-ți spun, ca-n prima zi Dorul meu e-același, să știi! Toate vorbele-auzite De tine au fost crezute. De-ai sta o clipă să m-
DE-AŞ FI! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340248_a_341577]
-
un calup generos de șapte tricouri. Ea m-a privit îndelung, cu un ac cu gămălie în gură, apoi mi-a întins mâna, m-a mângâiat pe umăr și mi-a zâmbit larg: - Ai adus niște tricouri la reparat? a susurat. - Exact, i-am spus, și m-am apropiat de ea. - De ce vrei să le repari, fetiță? m-a întrebat, în timp ce jongla cu tricourile mele cu anchior, din bumbac 100%. M-am gândit că poate ceva din aspectul meu o făcea
„- De ce vrei să le repari, fetiţă?” La croitorie „o doamnă de la TV cu o rochie superbă” mi-a luat fața precum Tăriceanu la permise () [Corola-blog/BlogPost/338913_a_340242]
-
care răsăriseră din podea la atingerea unui buton. Găsiți gîtuielnițe în brațele servofotoliului, de asemenea vin Valumian și bere Snaggiană”. „Și kafea nu?”, întrebă Jax din vîrful buzelor și toți trei izbucniră în rîs. „Nu cred că-i duci dorul”, susură rezervat Colonelul prin laringele său artificial. „Beți, băieți, de azi sînteți Șobolani de Spațiu ai CCC, iar tinerețea rămîne în urmă. Și acum, priviți asta”. Asta era o imagine care se închegase brusc în fața lor la atingerea unui alt buton
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
reci de ploi Ce-mi tot șoptesc câte o-ntrebare Răspunsul meu sunt lacrimile-amare Ce leagă depărtările-ntre noi. * Tu ții o așteptare în privire Ce-mbracă cerul-n nori de supărare La mine curge-un fluviu de frustrare Ce susură blesteme în neștire. * Mi-aș smulge rădăcinile de-ar fi Să pot din timpul ce mi-a mai rămas Să-ți dăruiesc un câmp de bucurii Dorințelor ascunse să dau glas De ciocârlie în lanuri aurii La pieptu-ți să-mi
DE DRAGOSTE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340998_a_342327]
-
din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului De ce? De ce florile se nasc în culori de ce tu, iubire, încă mă dori de ce munții se nasc pe pământ de ce eu sunt făcută din lut de ce m-am născut din cuvânt de ce apele susură din izvoare de ce oamenii nu pot ca să zboare de ce îngerii zboară spre cer de ce nu am învățat cum să cer de ce tu m-ai invățat să ofer de ce păsările-și frâng aripile-n zbor încercând să salveze din văi un
DE CE? de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341037_a_342366]
-
înseamnă adevărata libertate, este Ioan 8:32: „Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face slobozi”. Am gustat adevărata libertate, cunoscându-L pe Cristos - Adevărul lui Dumnezeu. Libertatea adevărată vine din interior, din inimă, ca un izvor de apă care susură și curge curat. Așa este Cristos și Cuvântul Lui - izvorăște din inima ta și se revarsă spre alții. Reporter: După ce ai hotărât să-L urmezi pe Dumnezeu, cu siguranță au fost lucruri la care ai renunțat. Ce ai pus în loc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
și l-am ridicat cu sfială să-l așez sus, la tâmple, fiindcă tot ce a fost sau s-ar putea să se-ntâmple venea dintr-un timp și pleca în alt timp în spirale.. Mirosea a lumină și cântec susurând monocord vechi tangou lumea pulsa-ntr-un acord de descântec, lotcă plutind în fiord începutului nou. Și sorbind din esența-i prea pură, amețit pescăruș am rămas devenisem arcuș, tu vioara și-mi șopteai melopei fără glas. Mai știi oare
MAI ŞTII? de LEONID IACOB în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341423_a_342752]
-
acestea, fata se lăsa biruită de puterea apei care o purta lin spre secrete seculare. Plutea cu ochii închiși în continuare dar vorbele de duh ale apei se lăsau așteptate, până când distanța față de cealaltă persoană se mări îndeajuns. -Fata mea... susura apa la un moment dat, taina ta rezidă în faptul că ești o persoană frumoasă la chip și cumsecade în suflet, tocmai de aceea eu am menirea să te avertizez în ce privește viitorul. -Și ce-ți spune viitorul meu? se auzea
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
substanță spirituală fundamentală a oricărei întemeieri durabile. Poezia lui esențială nu este o scriere poetică de cuvinte, ci mai degrabă un ritual secret de inițiere a puterii Cuvântului; ca și vorbirea lui care e de preot dezmierdător al cuvintelor ce susură dintr-un izvor pur de iubire al sufletului său. Roua și lacrima împreună au fost cuvintele sale rostite și scrise în rănile noastre ancestrale. Prin ele, poetul a vindecat și ne-a unit inimile despărțite de frigul istoriei. Grigore Vieru
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]