981 matches
-
Rusiei, Austriei sau Turciei". Această condiție nu plăcu la Petersburg, și se renunță la proiect. În 1851, o vedem reapărând în memoriul celor patru hospodari destituiți care, numindu-se procurorii împuterniciți ai marii boierii, se oferiră să pună Moldo-Valahia sub suzeranitatea austriacă. Franța, în sfârșit mai bine informată despre originea, situația și aspirațiile românilor, interveni pentru cauza lor. Ea ceru, pe 23 martie 1852, la conferința de la Viena, unirea Principatelor sub un conducător ereditar. De atunci, fidelă acestei poziții, o susținu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
O generală entuziasmare cuprinse tot orașul care suna de urări: să trăiască prințul României, Alexandru Cuza!” (Gazeta Transilvaniei, 31 ianuarie 1859) „Principatele Moldovei și Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, rămân sub suzeranitatea sultanului.” (Din Convenția de la Paris, 1858) „În stare de război, cu legăturile (cu Imperiul Otoman) rupte ce suntem? Suntem independenți; suntem o națiune de sine stătătoare.”( Din Declarația privind proclamarea independenței citită de Mihail Kogălniceanu, la 9 mai 1877) „În
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Germania, Austria și Ungaria și ajunsese până la marginile imperiului, cuprinzând și Țările Române, amenințând regimurile autocrate, au inițiat măsuri spre a pune stavilă acestei situații. În primul rând erau vizate Principatele dunărene, care se aflau sub un dublu condominium politic, suzeranitatea Porții otomane și protectoratul Curții țariste. Cabinetul de la St. Petersburg a cerut Porții să examineze împreună situația și astfel au fost trimiși la Iași, în iunie 1848 - unde acțiunea revoluționară fusese înăbușită în fașă -, ca emisari ai celor două mari
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai întîi are două scuturi - Cu dinas[tia] a 6[-a] a domnit o parte din din[astia a] 5[-a] și și a 7-a. A șaptea a izvorât din Peti însuși. El însuși părea a fi pus sub suzeranitatea sa, rudele sale de regi de sine stătători. Găsim 5 nume ce urmează dupăolaltă (Mernen Rah și Nophrekahrah cele principale). După aceea urmează a 8-a dinastie. În tabla de la Abydos se află după acești 5 regi ce trebuie să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
oferite câteva tablouri de domni importanți din istoria Țărilor Române: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul. Un loc important este acordat relațiilor politice internaționale din sec. XIV-XVII. Sunt explicate așa teme ca regimul suzeranității otomane și menținerea ființei statale ale Țărilor Române cu instituțiile din fiecare țară. Secolul al XVIII-lea este analizat prin prisma epocii fanariote. Epoca modernă este perioada marilor realizări naționale: Revoluția lui Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
o Înțelegere. Basarab se dovedește nu numai un priceput șef militar, ci și un bun diplomat. În 1324, el Încheie un acord prin care regele Ungariei recunoaște unitatea statului condus de “Bazarab, voievodul nostru transalpin“ . La rândul său, voievodul recunoaște suzeranitatea regelui Ungariei, dar și faptul că Terra Transalpina (Terra Bazarab) este inclusă “ În aria spiritualității catolice “ ( Șerban Papacostea). Nemulțumiți de condițiile acordului, nobilii unguri Îl conving pe rege să suprime statul lui Basarab. Carol Robert inițiază o acțiune militară pe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Târnave. Primul act introduce În discuție pe un al doilea Dragoș, de Giulești, fiul lui Gyula, remarcat pentru slujbe, Între care “reașezarea țării noastre a Moldovei potrivit iscusitei sale vrednicii“.Relativ recent, acțiunea acestuia a fost interpretată În sensul restaurării suzeranității maghiare, temporar pierdută, spre 1359. În al doilea act, se acordă lui Balc, fiul lui Sas, care a adus nemăsurate servicii În folosul coroanei, moșiile și satele lui Bogdan, care cu un grup de credincioși, au plecat pe ascuns “ În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Jos, unde se interfera autoritatea conducătorilor politici de la Suceava și Târgoviște. Lunga sa domnie a corespuns, În general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a voievodului moldovean, care a menținut echilibrul Între Polonia și Ungaria. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui regelui Poloniei Vladislav Iagello, a Încheiat tratate de pace cu acesta În 1402, 1404, 1407, 1411 și 1415 făgăduindu-i acestuia sfat și ajutor Împotriva oricărui dușman. Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei În fața oricărei Încercări a Ungariei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
martie 1412, la Lublau, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de Împărțire a unui teritoriu românesc În sfere de influență. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru și-a onorat Întotdeauna obligațiile, rezultate din acceptarea suzeranității regelui polon, și datorită contradicțiilor polono-maghiare. În calitate de vasal al lui regelui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar În două bătălii purtate Împotriva cavalerilor teutoni: la Grunwald În 1410, și la Marienburg, În 1422, ambele fiind câștigate de către polonezi
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Colomeea. Ștefan plătește tribut Porții 5000 de ducați. Domnitorul, luptă Împotriva expansionismului polon, cu regele Ioan Albert ( 1492 -1501) care Încearcă o invazie În Moldova , În 1497. Înfrângerea a polonezilor la Codrii Cosminului (26 oct.1497) Înseamnă emanciparea Moldovei de sub suzeranitate poloneză. În iulie 1499, independența Moldovei era recunoscută de regele Ungarie și Poloniei. La moarte sa, În 2 iulie 1504, domnul a lăsat urmașilor o țară puternică și respectată, care și-a păstrat propria organizare și a fost stavilă În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
pașalâcului de la Buda schimbă raporturile de forțe În istoria europeană, la mijlocul secolului al XVI lea, după prăbușirea Ungariei, Transilvania se organizeză ca În noile Împrejurări politice se accentuează dependența Țărilor Române față de turci, Transilvania se organizează ca Principat autonom sub suzeranitate otomană. Imperiul Habsburgic după ce Încercaseră fără succes să-i alunge pe otomani din Ungaria cu forțe proprii caută noi aliați. Între 1590 - 1592 inițiază o alianță antiotomană numită Liga Sfântă la care au aderat : Statul Papal, Spania, Austria, ducatele italiene
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
existau adunări ale stărilor privilegiate și adunări ale nobilimii, la nivelul voievodatului se adunau congregații generale ale nobilimii. Secolul al XVI După Înfrângerea maghiarilor la Mohacs În 1526 și prăbușirea Ungariei În 1541, Transilvania se organizează ca Principat autonom sub suzeranitate otomană. Instituția voievodatului dispare treptat, iar congregațiile nobiliare se transformă În adunare a privilegiaților Dieta care avea Între atribuții și alegerea principelui. Se mențineau autonomiile săsești și secuiești. Românii nu mai făceau parte din 1437 din sistemul națiunilor privilegiate și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Între senior și vasal bazat pe fidelitatea personală. Pașalâc - provincie a Imperiului Otoman Capitulații - acte juridice semnate În sec. XIV-XVI Între Poartă și Țările Române, care prevedeau obligații reciproce după acceptarea tributului ca simbol al răscumpărării păcii mahomedane și al suzeranității otomane. Poarta recunoștea instituțiile, legile și credința locuitorilor Țărilor Române. Mihai Viteazul (1593 - 1601) Marile puteri ale sec. al XVII lea: Imperiul Otoman Polonia Imperiul Habsburgic Rusia Domnia sa a coincis cu lansarea de către Papa Clement al VIII lea a Ligii
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Otomanii au reluat ofensiva În Ungaria, unde habsburgii au fost Învinși. În aceste condiții, Mihai a Încheiat pace cu sultanul În (1597), iar pentru consolidarea poziției țării a Încheiat un tratat de alianță cu Imperiul Habsburgic (1598). Prin această dublă suzeranitate otomană și habsburgică, Mihai se emancipează de consecințele tratatului cu Sigismund Bathory. II. Unirea Țărilor Române sub conducerea lui Mihai Viteazul Mihai ca și Împăratul Rudolf dorea Înlăturarea lui Andrei Bathory și scoaterea Transilvaniei din sistemul politic polono-turc. Mihai are
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
administrative, Își exercită autoritatea asupra comitatelor, era ajutat de vicevoievod și o cancelarie. Evoluții: 1. La sfârșitul sec.XIII și Începutul sec. XIV voievodul are atribuții sporite (Roland Borș și Ladislau Kan). Sec.XVI (după 1541) devine Principat autonom sub suzeranitate otomană, Principatul se bucură de autonomie. Principele ales de Dietă este confirmat de sultan, are largi atribuții În politica externă ( declară război, Încheie pace, acreditează misiuni diplomatice, primește delegații). 2. Prima jumătate a sec. VXII se Înregistrează o consolidare a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
românii sunt excluși definitiv din viața politică a Transilvaniei. În condițiile În care adunările se constituiau pe principiul națiunilor privilegiate apare denumirea de congregații. Excluși din viața politică, românii Își mențin organizarea politică În cadrul Adunărilor Cneziale. În perioada principatului sub suzeranitate otomană congregațiile sunt Înlocuite de Dietă. B. Organizarea administrativ teritorială Mai Întîi apar comitatele regale și apoi nobiliare (111 primul comitat În Bihor, 1175,Cluj, Alba, Timiș, Scaunele - 7 scaune săsești și 2 districte,Universitatea sașilor, 7 scaune secuiești conduse
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
autoritatea mai mult formal. În deceniul trei se constată o accentuare a dependenței politice și economice, pătrunderea elementelor grecești În țară și o sporire a exploatării turcești. Regimul dominației otomane are adeziunea marii boierimi care, văzând pericolul pașalâcului Înlăturat acceptă suzeranitatea otomană În schimbul exercitării propriei autorității. Există Însă și domnii autoritare care reușesc să stabilească un echilibru Între grupurile boierești sau să le domine cum s-a Întâmplat În timpul lui: Matei Basarab (1632-1654), Vasile Lupu (1634-1653), Șerban Cantacuzino (1678 -1688), Constantin
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu presiunea militară. Armata pătrunde, sub pretextul pericolului turcesc, tot mai adânc În țară. Prin tratatul de la Blaj (27 oct.1687), Principatul este obligat să accepte armata imperială. Imperialii impun Însă la Sibiu În 1688 reprezentanților stărilor privilegiate renunțarea la suzeranitatea otomană și acceptarea protecției imperiale. La 4 decembrie 1691 este acceptată Diploma Leopoldină care va servi drept constituție a Transilvaniei. În 1699 prin pacea de la Karlowitz turcii renunțau la Transilvania În favoarea Imperiului Habsburgic. Politica externă a Țărilor Române După 1683
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
statului pe baza separării puterilor Societățile politice secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul român modern. Revoluția din 1848-1849, a marcat afirmarea națiunii române și exprimarea opțiunii pentru modelul occidental. Pentru românii aflați sub suzeranitatea Porții și protectorat rus sau sub suzeranitatea habsburgilor ( Transilvania și Bucovina), obiectivul emancipării politice naționale era greu de realizat. Conștienți de aceasta fruntașii revoluționari au manifestat prudență față de includerea acestui obiectiv În programele oficiale, păstrându-și solicitările În limite „ legale
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
secrete care au acționat Între 1821 și 1848 au diversificat proiectele pentru statul român modern. Revoluția din 1848-1849, a marcat afirmarea națiunii române și exprimarea opțiunii pentru modelul occidental. Pentru românii aflați sub suzeranitatea Porții și protectorat rus sau sub suzeranitatea habsburgilor ( Transilvania și Bucovina), obiectivul emancipării politice naționale era greu de realizat. Conștienți de aceasta fruntașii revoluționari au manifestat prudență față de includerea acestui obiectiv În programele oficiale, păstrându-și solicitările În limite „ legale” : respectarea autonomiei Principatelor În conformitate cu vechile tratate, unirea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
consultarea românilor cu privire la viitoarea lor organizare. Se hotăra astfel convocarea unor adunări ad -hoc la București și Iași și trimiterea și țară a unei comisii internaționale de informare. Tratatul de pace semant la 18 martie 1856 : Înlătura protectoratul Rusiei, menținea suzeranitatea otomană, dar garanta independența administrativă, Principatele erau puse sub garanția colectivă a marilor puteri, dreptul la armată națională, libertatea navigației, a comerțului, a cultelor, revizuirea statutului de organizare internă, retrocedarea către Moldova a județelor Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Rezoluțiile acestor Adunări, urmau a fi prezentate În cadrul unei conferințe la Paris. Conferința puterilor garante de la Paris din august 1858, adopta Convenția, care avea să stea la baza organizării Principatelor. se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri, puterea executivă (separat pentru fiecare țară): domn și guvern,, puterea legislativă (separat pentru fiecare țară): domn, Adunare doar două instituții comune : Comisia Centrală și Înalta Curte de Casație și Justiție de la Focșani, domnul
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
constituțional. La 1/ 13 iulie 1866 a fost promulgată o nouă Constituție. ea era inspirată după constituția belgiană din 1831, a fost elaborată fără aprobarea puterilor garante și a fost considerată drept „ un veritabil act de independență”, pentru că nu menționa suzeranitatea otomană și garanția marilor puteri; avea un caracter liberal și se Întemeia pe principiile moderne: separarea puterilor, instituții reprezentative, guvernare responsabilă, ea fundamenta monarhia constituțională ereditară și avea Înscrise drepturile și 65 libertățile cetățenilor. Domnul, avea largi prerogative executive, legislative
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și de imobile. Constituția a fost percepută pe plan extern ca o manifestare a independenței. Ea prevedea ereditatea domniei și atribuțiile unui domn suveran, depășind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele internaționale. În același timp, constituția nu amintea nimic de suzeranitatea otomană și de garanția colectivă a puterilor. Constituția acorda o deosebită atenție proprietății. Proprietatea privată era declarată sacră și inviolabilă. Exproprierea era acceptată doar În cazuri excepționale, de interes public și numai cu dreaptă despăgubire. 68 Noua lege rămasă În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
politico-statale a României moderne; -proclama principii de drept impuse de Revoluția franceză: drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului; suveranitatea națională; separarea puterilor în stat; responsabilitatea miniștrilor; -a fost percepută ca manifestare de independență deoarece nu menționa nimic în legătură cu regimul de suzeranitate otomană sau garanția marilor puteri; Conținutul Constituției de la 1866 a) Prevederi referitoare la stat -statul era declarat unic și indivizibil și se numea România “Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România“ (art.1); România era
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]