566 matches
-
Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, cartea a șaptea, în PSB, vol. 38, p. 251) „Să se păzească cei ce voiesc să se ferească de corupere, să nu iasă din cortul părintesc, adică din casa lui Dumnezeu<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E de mare folos să rămâi în Biserică, adică între cei ce țin învățătura dreaptă a lui Hristos. Omul singur e ușor supus ispitei. (n.s. 314, p. 187) footnote>, nici să nu se amestece în turmele celor de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la Cel ce o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai bine. Astfel, nici în aceasta nu se contemplă vreo margine și creșterea ei în bine nu e circumscrisă de vreun hotar”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, VI, în PSB, vol. 29, p. 191. footnote>. Sfântul Grigorie a expus o viziune despre lume, potrivit căreia cosmosul a fost creat în așa fel încât bogăția binelui divin să poată lucra. Trupurile noastre sunt receptacole
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se ocupă monografia " Inscripțiunea de pe patrafirul de la Stănești" de Gr. G. Tocilescu, București, 1876. [8 octombrie 1876] TÎLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ȚARĂ Într-o veche "Învățătură părinților duhovnici ", al cărei an lipsește, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noștri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestei întrebări se ocupă monografia " Inscripțiunea de pe patrafirul de la Stănești" de Gr. G. Tocilescu, București, 1876. [8 octombrie 1876] TÎLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ȚARĂ Într-o veche "Învățătură părinților duhovnici ", al cărei an lipsește, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noștri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca și obiceiurile înșile, dar, fiind atât de curioase, le așezăm aicea precum le găsim și în limba, nu fără farmec
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de Gr. G. Tocilescu, București, 1876. [8 octombrie 1876] TÎLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ȚARĂ Într-o veche "Învățătură părinților duhovnici ", al cărei an lipsește, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noștri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca și obiceiurile înșile, dar, fiind atât de curioase, le așezăm aicea precum le găsim și în limba, nu fără farmec, a originalului. 1) Dumnezeii limbelor elinești era foarte mulți, dintre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că a prigonit pe creștini și a încercat să reînvieze pagânismul. Însă, concepția creștină despre filantropie se deosebea prin felul cum era privit aici omul sărac: că reprezentându-l pe Însuși Iisus Hristos - idee ce {\footnote 52 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11.} {\footnote 53 Sf. Grigorie de Nazianz cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
acest {\footnote 75 Sf. Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, omilia VIII, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1998, p. 271.} {\footnote 76 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XIII, traducere de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți..., vol. 29, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 289.} {\footnote 77 Saint Basile, 7-e éd. în colecția Leș Saints, Paris, 1929, p. 9.} {\footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nimeni în timpul lucrului său; nimeni să nu intre la el și nici să treacă pe dinaintea ușii lui. După ce a tâlcuit o parte din epistolele Sfântului Pavel, Sfântul Ioan a fost cuprins de oarecare îndoială. Oare îi va plăcea lui Dumnezeu tâlcuirea sa? A înțeles el bine cuvintele marelui apostol? Și s-a rugat stăruitor lui Dumnezeu să-i arate într-un chip oarecare de-i sunt plăcute explicările sale. Între timp un curtean a căzut în dizgrația împăratului. El a cerut
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
măsură, a spus arhiepiscopului că bărbatul care era în cameră cu el semăna cu cel zugrăvit pe icoană. Așa a aflat Sfântul Ioan Gură de Aur că Dumnezeu i-a ascultat cererea, trimițând pe însuși autorul epistolelor să-i dicteze tâlcuirea<footnote Cf. † Irineu Slătineanu, Introducere la vol. Din ospățul Stăpânului, Edit. Adonai, 1995, pp. 5-7. footnote>. Tot referitor la sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura duhovnicească ne transmite această mărturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
esoterism Biblia oracol divin Cine totuși a cununat trandafirul cu crucea?214 Dacă hermeneutica 215 este studiul principiilor generale ale interpretării biblice trebuie să admitem că metoda poate fi aplicată și de fapt deja ea este folosită la interpretarea, tălmăcirea, tâlcuirea tuturor textelor mistice, a ritualurilor și acțiunilor umane al căror sens ascuns dispare în negura timpurilor. Evreii și creștinii sunt primii care au dezvoltat metoda de interpretare a adevărurilor și valorilor Bibliei. Statutul ei sacru vine tocmai din convingerea că
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
transmiterea mărturisirii de credință și cu practica rugăciunii comune. În Biserica Ortodoxă un rol major în transmiterea și trăirea unei vieți duhovnicești profunde îl joacă monahii. Aceștia transmit "nu numai între ei, această tradiție, cât mai deplin trăită, prin învățătură, tâlcuire și pilduire, trecută de la Părinții duhovnicești la fiii duhovnicești, ci întrețin preocuparea de ea și între ceilalți credincioși, care se străduiesc și ei într-o viață duhovnicească mai deosebită"13. Pornind de la aceste considerații, se poate constata că nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă credincioșilor de astăzi faptul că fără Hristos viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
VII-lea Ecumenic. Pidalionul interpretează Canonul 6 Apostolic (citat în p. 3 al studiului de față) astfel: "Episcopul, sau Presbiterul, sau Diaconul, lumești purtări de grijă să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre ce păcate este vorba? Când au putut ei păcătui? Cum s-ar putea reține un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe care noi am dat-o: Nimeni nu este curat, măcar o zi de va fi viața lui pe pământ (Iov 14, 4 - n. n.)? Tocmai pentru că necurățiile din naștere sunt Șterse prin Taina Botezului, de aceea se botează copiii, căci
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
CELE DOUĂSPREZECE VISE ÎN TÂLCUIREA LUI MAMER, carte populară. Textul, tipic pentru literatura de prevestire, a fost copiat alături de Gromovnic, și aparține primelor cărți populare traduse în limba română, la începutul secolului al XVII-lea. Se cunosc cinci copii manuscrise (unele păstrate, altele doar semnalate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
funcție decorativă, ci una simbolică. Pronunțarea dialectală, transilvăneană și arhaică, notată de copiști, mărește farmecul straniu al tâlcurilor cu vădite trimiteri eschatologice. Ediții: Cele mai vechi cărți populare în literatura română. VIII. Cărți populare de prevestire. Cele douăsprezece vise în tâlcuirea lui Mamer. Învățătură despre vremea de apoi a Prorocului Isaia, îngr. și introd. Alexandru Mareș, București, 2003. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 58-60; N. Drăganu, Pagini de literatură veche, DR, III, 1923; Alexandru Mareș, Cel mai vechi gromovnic românesc, LR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286159_a_287488]
-
Nume și fapte din istoria culturii românești, București, 1983; Lazăr Leon Asachi în cultura românească, Sibiu, 1985; Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918), București, 1986; Contribuții istorice privind perioada 1918-1939, București, 1987; Românitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988; Tâlcuiri noi la texte vechi, București, 1989; Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, îngr. Dumitru Stăniloae, București, 1995; De la Gherman din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
chema, în loc de Siddharta, Ioasaf. Narațiunea este declanșată de misterul nașterii prințului (fiul unic ce apare după o așteptare prelungită), precedată de un vis al mamei, în care viitorul copil se înfățișa într-un chip încifrat. Brahmanii, convocați de Suddhodanah spre tâlcuire, anunță că viitorul moștenitor este destinat să stăpânească lumea, dar, dacă va renunța la puterea lumească, va deveni Buddha, aducătorul salvării întregii omeniri. Deși în înregistrarea prezicerilor făcute după naștere versiunile sanscrite se despart, încheierea secvenței este unică: regele nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
și Ovidiu Gimigean, Editura Institutului European, Iași, 1995. Matsoukas, Nikos, Introducere în gnoseologia teologică, Editura Bizantină, București, 1997. Maxim Mărturisitorul, Cuvântul ascetic (pp. 1-34), Capetele despre dragoste (pp. 35-123), Capetele teologice (gnostice) (pp. 124-208), Întrebări, nedumeriri și răspunsuri (pp. 209-252), Tâlcuire la Tatăl nostru (pp. 253-285) în Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii, vol. 2, trad. rom. de D. Stăniloae, Sibiu, 1947. Maxim Mărturisitorul, Mistagogia, trad. rom. de D. Stăniloae, EIBMBOR, București, 2000. Maxim Mărturisitorul, Scrieri. Ambigua, partea I (PSB 80), trad. rom
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Matei, 3, P.G., LVII, 409. footnote>, iar dacă totuși poate fi vorba despre o deosebire între oameni, aceasta constă numai în legătură cu practicarea virtuții<footnote Omilia I la Filimon, 1, P.G., LXII, 705. footnote>. Avea nu numai gura de aur în tâlcuirile Sfintei Scripturi, dar și sufletul de aur, în revărsarea iubirii, bunătății și dreptății pentru orice om. În expunerile sale, Sfântul Ioan nu se mulțumește să arate doar aspectul negativ al vieții oamenilor. Era dotat natural pentru a galvaniza energiile, pentru
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Matei, 3, P.G., LVII, 409. footnote>, iar dacă totuși poate fi vorba despre o deosebire între oameni, aceasta constă numai în legătură cu practicarea virtuții<footnote Omilia I la Filimon, 1, P.G., LXII, 705. footnote>. Avea nu numai gura de aur în tâlcuirile Sfintei Scripturi, dar și sufletul de aur, în revărsarea iubirii, bunătății și dreptății pentru orice om. În expunerile sale, Sfântul Ioan nu se mulțumește să arate doar aspectul negativ al vieții oamenilor. Era dotat natural pentru a galvaniza energiile, pentru
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
vorbită, el își pune în practică ideile dând o listă de cuvinte pe care le-a înlocuit în traducerile sale. De asemenea, are grijă să elimine arhaismele și regionalismele, tinzând spre un stil literar, cu fraze curate și armonioase. Traduceri: Tâlcuirea celor șapte sfințite taine ale bisericii, Iași, 1807; Chiriacodromion, Mănăstirea Neamț, 1811; Adoleshia Filoteos, adecă Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu, I-IV, Iași, 1815-1819; Tipicon, Iași, 1816; Apologia, Mănăstirea Neamț, 1816; Ceaslov mare, Iași, 1817; Liturghiile a sfinților ierarhi Ioan Hrisostomul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]