1,070 matches
-
știa nici ea ce să-mi răspundă. Unele căi în viață nu poți decât să le ghicești sau să-ți rămână neștiute pentru că nu poți afla nimic despre ele. Da, fusese o prostie; dar și eu aveam atâtea exemple de tâmpenii pe care le făcusem sau le spusesem și de la care pur și simplu nu mă putusem abține. Ei, păi îl cunoșteam de ceva vreme. Era un tip simpatic și avea și o groază de bani. Ei bine, mai bine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lîngă masă. Abia începuseră operația așa că, răsuflînd ușurat, s-a grăbit să-l înlocuiască pe bătrîn, să nu-i observe greșeala făcută în ajun. "Nici patruzeci de ani măcar și încep să fac greșeli de rutină, din grabă..." E-o tîmpenie să ții asemenea animale pe lîngă casă! exclamă Runca, să împrăștie tăcerea. În locul ei, cînd m-aș duce acasă, i-aș da cu toporul în cap, să se sature să mai împungă. În ochii lui Radu, ca și cum s-ar petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să nu te mai aud că-ți plătești tu drumul. Nu uita că ești total împotriva ideii de câștig nemuncit. Cel puțin lasă-mă pe mine să-mi investesc banii într-un proiect de bun-simț! — Sigur că asta e o tâmpenie pentru tine, care ești om de afaceri, zise Georgie. Tu ești prea deștept. Trebuia să fii profesor universitar. După părerea ta singurul mod de a-ți dovedi inteligența este acela de a ajunge cadru universitar. Cred că începi să devii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
crești, și tu ai să te schimbi, mai mult decât îți poți imagina acum. Ți-ai dat vreodată seama în ce măsură te privești pe tine însuți ca fiind în același timp și copil și bătrân? Asta era prea de tot. — Ce tâmpenie! am replicat. Resping categoric explicațiile tale. Lucrurile mergeau foarte bine între mine și Antonia înainte să apari tu. — Nu e deloc așa, dragul meu Martin, spuse Palmer. Nu uita că n-ai reușit să-i dăruiești un copil. Ea n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Pentru prima dată de când te cunosc constat că poți fi și tâmpit. Palmer mă privi cu blândețea studiată a medicului de profesie. Am băgat de seamă că în spatele lui șirul de stampe japoneze fusese înlocuit. — Ceea ce tu consideri a fi tâmpenia mea este pur și simplu nevoia mea. Nu vrem să te pierdem. — Adică, cine? — Honor și cu mine, spuse Palmer. Am căutat să nu arăt nimic prin expresia feței încruntându-mă și mai tare. — Și în ce ar consta faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
văzusem aproape niciodată zâmbind; asta o făcea să pară mai tânără și mai frumoasă. — E OK, răspunse ea aspru. Tare greu e să te desparți de lucruri, știi? Pun marfa pe tarabă și sper că n-o să se vândă. O tâmpenie. — Ah, nu, Înțeleg perfect, am zis eu, lăsând jos cutia, dar fără tragere de inimă. Tocmai voiam să-mi iau o brioșă, am spus ca din Întâmplare. Vrei și tu? — Sigur. Mersi. De la cel mai apropiat chioșc hippy cu mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
întâi pe o piatră mare din apropiere. Numai că înăuntru nu exista nimic pe care să se poată urca, iar barele de metal, înalte până la nivelul pieptului, își curbau spre interior vârfurile ascuțite ca niște țepușe. Turbat de propria lui tâmpenie și provocat acum de râsetele spectatorilor, alerga de colo-colo, holbându-se prin lentilele stropite de ploaie ale ochelarilor, încercând să găsească un loc pe care să-și rezeme piciorul, străduindu-se să se apuce cu mâinile de marginile curbate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Hattie și Rozanov. Nu reflectase asupra articolului, îl considerase o calomnie nerușinată a unei fițuici locale, pe care nimeni nu o s-o ia în serios sau nu o s-o înțeleagă - își imaginase că toată lumea se va gândi că-i o tâmpenie, iar John Robert nici măcar nu o s-o vadă. Gândul lui zburase pe dată la Hattie și se întrebase ce naiba o să spună ea după toată scena aceea îngrozitoare. Dar acum... Citi și celălalt articol. Își cuprinse în palme fața care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai fi și-n capu'lui? Mi-e și groază să-mi închipui... Din punctul meu de vedere, Vierme era cu mult, cu mult mai potrivit, șopocăiește Fratele. Și din al meu! îl confirmă Dănuț. Plecați, băi, d-acilea, cu tâmpeniile voastre! se scutură, cu suspiciune, Boss. Haladiților. Sile se ridicase deja, după ce Îngerul îi pusese părintește ambele mâini pe creștet, murmurând o rugăciune scurtă și descrisese larg semnul crucii, pe deasupra Namilei, către sfârșit. Din această clipă și până vom împlini
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Bursucul și cu Iepurele! Băă...! Vă leg! Vă pui brățările! Ce p...la mea! Cu mine nu vă merge! Nu există monștri! Voi v-ați troscăit ca porcii, la Pomu', cavalerilor și p'ormă-ați început să vă țineți de tâmpenii și de năsărâmbe! Hârrr...! îi mârâie agentul. Arhanghelul, Bursucul, Iepurele, astea sunt poreclele lor? se arată interesat nenea Sandu, scriind de zor în bloc-notes. Semnalmente, ceva? Se poate spune și că sunt porecle. Ce știu eu? Sunt doar un poet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
zi. Portarul gigantic de pânză ascunde ferestrele, obloanele și lumina filtrată prin ele. Dar poate că lumina nu transpare deoarece sunt toți adormiți, liniștiți, iar tipul acela alarmat suferă de insomnie, făcându-le vecinilor și polițiștilor viața un calvar. Ce tâmpenie apelul ăsta la miez de noapte, chiar când trebuia să termine. Nu răspunde nimeni. Sună din nou, prelung. Noaptea e pustie, cețoasă, iar realitatea e o stradă nefiresc de moartă, punctată de arbori Înfrigurați, traversată de fantasme iuți și mute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
balamuc Întreg, ți-e greață, uite, e praf până și pe biscuiți. Ce fac? explodă ea aprinsă la față, ai curajul să mă Întrebi ce fac? Antonio Îi spuse nu urla În fața copiilor. Emma țipă că ea nu urla. Ce tâmpenii, spuse Valentina și se duse să-și ia rucsacul. Mama, nu vreau să merg la grădiniță, se smiorcăi Kevin. Vrei să știi ce fac? continua să strige Emma, dezlegând șorțulețul murdar al lui Kevin și aruncându-i-l În față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nod dur, ceva ce-l Împiedica să Înghită. Ar fi vrut să parcheze la Ponte Milvio, să coboare pe malul solitar al fluviului, pe unde se plimbau bicicliștii și maratoniștii, și să o pună pe americancă să-i povestească orice tâmpenie - dacă se simțise bine la Roma, ce mai făcuse de când nu se văzuseră. Și să rămână acolo până la căderea nopții, și atunci ar fi fost prea târziu pentru orice, și n-ar mai fi putut face altceva decât să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
tristețea și proiectele automutilante, Olanda Îi păru aproape și posibilă, iar imaginea Romei purpurii și calde din fața lor Îi păru o promisiune de fericire viitoare. Și se simți fericit pentru el, pentru Dario și pentru seara care urma. — E o tâmpenie, mă iertați că v-o spun, spuse Emma cu o franchețe cu care nu era obișnuit, deoarece cunoscuții lui nu și-ar fi permis vreodată să-l contrazică. Acelea erau alte vremuri, astăzi pentru majoritatea oamenilor să mori la treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
jetul de aer cald pentru uscarea mâinilor, iar Sasha observase dunele roșiatice care răsăreau de sub dantela sutienului ei negru, dar, mai ales, observase marele A azuriu tatuat pe pielea albă a umărului ei drept. Inițiala marii mele iubiri, spusese Emma, tâmpenii care se fac la douăzeci de ani. Acum mă văd obligată să mă Îndrăgostesc de un tip cu aceeași inițială, iar Sasha se Înroșise, căci nu știa dacă ea știa că numele lui era Alessandro. Când ajunseseră În centrul acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mulțumi doamnei Koley, care părea la fel de surprinsă de gratitudinea mea. Și duși am fost spre Kaprun. Ce concluzii să trag din întreaga tărășenie? Ce promisiuni să vă fac? Nu pot garanta că nu voi comite și alte gafe, erori, prostii, tâmpenii. Dar de un lucru sunt sigur: în viața mea n-o să mai depășesc un deadline pe care l-am convenit. SECRETUL ADRIANEI Odă la ghișeu Adriana BABEȚI Dacă ar fi să mă iau după ce am citit, ca să ne fie bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Claudiule? insistă Marcel, pe care această nouă succesiune de vești pare să-l dărîme. De ce face așa? — De plictiseală. De plictiseală și pentru că e un bou. O să-i scriu lu’ mă-sa că e un bou și că face numai tîmpenii. După o clipă de tăcere, ca un moment de reflecție la cele ce au fost spuse, o voce din spatele meu adaugă: — Și că e damblagiu? Și că e damblagiu, Încuviințează Claudiu. — Și ce crezi c-o să zică mă-sa? Întreabă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nebunie. Într-una din zile l-am cunoscut pe Claudiu, tipul Împușcat În picior, a venit și ne-a cerut o țigară, așa că stăteam trei eroi de război și povesteam la scrumiera de aluminiu din capătul culoarului tot felul de tîmpenii, tipul e chiar simpatic, un pic mai scund ca mine, șaten, are o logoree de neoprit, s-a Împușcat În picior singur, În tranșeu, În noaptea În care a Început nebunia, se juca cu arma și pur și simplu s-
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e clar ce s-a Întîmplat, cert e că acum e mort și figurează În documente ca terorist... O poză de-a lui mort a apărut În ziare - o mărturie a unei morți oribile, cu capul pe jumătate strivit. Ce tîmpenie! Auzind povestea, mi-am dat seama ce prostie am făcut cînd am fugit de Anul Nou din spital, Într-un trening roz. Pe care scria NEON, cu litere cauciucate. Mai bine aveam o țintă. În fine... trei ore În fiecare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pomenit nicăieri. Încît colonelul se văzu nevoit să-l sune pe Împărat, deși nu-i făcea nici o plăcere. — Am onoarea și deosebita plăcere să vă salut, Majestate. Vă felicit cu ocazia... ăăă..., stadionului și, ăăă..., știți dumneavoastră. Ce-i cu tîmpenia aia publicată În The Baakho Monitor? CÎnd a purtat tratative guvernul dumneavoastră cu noi? — Poate că e numai o figură de stil tipic gazetărească, domnule colonel. Știți bine că presa noastră este independentă. Sau poate că nu vă convine acest
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu i-a convenit culoarea de păr pe care o avea. E roșcat și Claudia pur și simplu „nu suportă“ părul roșcat. Chiar dacă e vorba de propriul ei copil. Asta e nebunie curată. N-am auzit În viața mea asemenea tâmpenii. Bănuiesc că mai știi, de asemenea, că la un moment dat - mai curând, mai degrabă decât mai târziu - Hannah tot o s-o dea pe Claudia În judecată pentru a obține banii pe care aceasta Îi datorează. Vor fi făcute teste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pizda mă-tii, și du-le Înapoi!”. „Ba În pizda mă-tii să te duci tu!” - se opărise Mișu. Am crezut cu toții că se potolise și că lăcomia și vraja care i se citiseră În ochi nu-l Îndemnaseră la tâmpenii. Peste două zile - balamucul pe pământ: maiorul descoperise că Îi lipseau bani dintr-o scrisoare și făcuse tărăboi, chipurile În numele soldatului păgubit, chemase Miliția și Procuratura. I-au luat la frecat ridichea poștașului de nu știa, amărâtul, pe unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aer, de frică, Îi crapă inima și nu mai știe ce se Întâmplă cu el. Îmi amintesc că-l privisem cu mare respect pe acel știutor și nu-mi trecuse prin cap că s-ar fi putut să Îndruge numai tâmpenii, ca să se dea mare. Baronu nu pățise nimica. A stat nițeluș cu ochii la cer, prăvălit În paie, cu brațele desfăcute În lături. Pe urmă a luat-o În patru labe Înapoi spre vârf, ca o maimuță, și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și scrisese la rubrica de fapte diverse despre camionagiul ucigaș. Nu peste multă vreme, conducerea ziarului l-a concediat și, drept pedeapsă, l-a trimis pe un post de profesor Într-un sat, ca să nu mai aibă prilejul să scrie tâmpenii despre oameni ai muncii nevinovați. Mândria cea mare a șoferului era băiatul. Fata și-o iubea, ca orice părinte, dar În cel mic Își pusese toată nădejdea. Voia să scoată din el un mare om, care să știe să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pui neînțărcați și nu-i putuseră părăsi. Primarul se Înduioșase și-și jurase În sufletul lui că avea să le lase pe acele ființe să moară de bătrânețe. Apoi plecase hotărât către Câinaru și acuma stătea cam nedumerit și asculta tâmpeniile ălui tânăr despre putința și neputința lui Dumnezeu. Își drese glasul și rosti cu un ton oficial, ca acela pe care Îl folosea când Încheia căsătoriile: „Am venit să te anunț pe mata și pe tatăl matale că, Începând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]