760 matches
-
-și seama de greșeala făcută sub impulsul nervilor, Marshall se scutură deodată și se repezi în ajutorul celui mai bun prieten. - Te rog, iartă-mă! N-am vrut... dar m-ai enervat! - Lasă-mă în pace! Du-te dracului de tâmpit!, îl repezi Mike împingându-l cu mâinile. Dacă mi-ai distrus saxofonul, te omor! Mike se ridică în picioare și primul lucru pe care-l făcu fu să se uite pe toate părțile la cutia care adăpostea instrumentul muzical. O
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
chiu, cu vai - să nu se afle în orașul natal, unde numele Cefan-Cenan însemna faimă, mândrie și bani - a acceptat să fie înscris la Drept la o universitate privată din capitala Ardealului. Nu-i convenea să devină coleg cu „toții tâmpiții“ și cu „pârliții“ și restul de coate-goale, progenituri proletare, dar n-avu ce face; mai bine acolo, decât să se afle acasă de eșecul lui. După aceasta, insuccesele s-au ținut scai de tânărul Cefan-Cenan. Grație promptitudinii cu care achita
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
cuprins de o stare ciudată de liniște, de calm inexplicabil. Se frecă la ochi, parcă pentru a se convinge că fata chiar există, acolo, pe pavele și nu este o arătare. Când a privit-o, din nou, s-a dezmeticit. „Tâmpitule!” se apostrofă în gând. Se aplecă, o prinse și o scutură cu putere de umeri, strigându-i. - Măi, fată! Trezește-te! Ce ai? O plesni ușor cu palma peste obraji. - Hei! Trezește-te! Amintindu-și că are o ploscă cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
ori vremurile cam seamănă (Mihai Batog-Bujenita). Toate revoluțiile au un sfârșit. • Unul face și tace, altul tace și place, al treilea tace și tace... • Legea șobolanului: când dă de belșug, puiește. Am fost sfătuit să nu mă combin cu toți tâmpiții. Numai cu cei supuși. Mi-ar plăcea să locuiesc la Paris, dacă nu ar fi așa de scump. Poate data viitoare (Vlad Nicolau). • Pentru fiecare meserie se cer calități și defecte specifice. • Proverb din Iakuția: Șamanul e respectabil, fierarul e
SECRETUL & CUSUT CU AŢĂ ALBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349403_a_350732]
-
mea. Mâine te duci să-i spui că ți-ai făcut socotelile și nu-i dai mai mult de zece. Dacă vrea. --Și dacă nu vrea, ce fac mamă? Nu-i mai cumpărăm chioșcul? --Dacă nu vrea, faci stânga-mprejur, tâmpitule! Lasă-l cu buza friptă! --Păi, și noi o să fim cu buza friptă. --Of, făcu disperată madam Firuța, dând ochii peste cap. Trache, Trache, când, Doamne-iartă-mă, ai să-nveți ce-i aia negociere? A doua zi, Mototolea s-a prezentat
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
uită la ceasul de mână oprit la ora 13.45 Fix la ora 14.05 ușa se izbește de perete și în cadrul ei apare domnul ministru. Cam negru, cam mic, crăcănat și cu burta mare, însă vânăt de furie: - Băi, tâmpitule, vrei să mă omori, ai?! Păi, de ce nu veniși bă, la ora fixată să mă scoți din birou, că muncesc dă două ore dă nu mai știu dă mine!? Te ia mama dreacu’, să știi! Fără să-și miște un
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
ai dracu’ de golani, că vă dă statu’ bani cu găleata și voi nimic! Sesizând însă o schimbare, în sensul că Istrate nu dispărea pe sub ușă ca de obicei, căscă ochii și își înghiți restul de cuvinte. „Te pomenești că tâmpitul ăsta a ajuns mare mahăr la partid și mă zboară, că doar știe ce studii am“, gândi șeful suspect de repede. Prin urmare, schimbă tonul și spuse umil: - Vai, domnu’ Istrate, să nu vă mai recunosc, Doamne, ce ți-e
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
sincere decât laudele, dar nu neapărat mai adevărate. • Griul este mai alb decât negrul. • Rolul medicului este să-l țină de vorbă pe bolnav, până când natura vindecă sau ucide (Scarlat Longhin). • Unii au văzut în Don Quijote un romantic, alții un tâmpit. • Noi ne alegem cu praful de pe tobă... Rareori și cu toba. Numai acum, când e liniște, auzim că nimic nu se aude! (călătorul rus Mark Opolov) • Deși lungă în ani, viața e scurtă... (Zoltan Terner). • Preferabil să ai analizele la
PROBLEME & ANALIZE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362129_a_363458]
-
puțini, ca să-i rămână cât mai mulți pentru băutură și țigări. Cheltuielile cu camioneta din fața porții îl îngroziră. Abia acum realiză că ar fi trebuit să fi fost mulțumit pentru că îl fraierise pe amărăștean, că-l scăpase de fierătanie. Ce tâmpit am fost! I-am dat posibilitatea să-și bată joc de mine. D-aia mi-a trântit-o în poartă. S-a dus furios la el: --Bă, ia-ți magaoaia din poarta mea! --Și dacă nu vreau? Uite că nu
SRL AMARU-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365900_a_367229]
-
acasă, dar rănile și durerile sufletești au continuat cam până ieri... - Bă, da ce voiau de la voi, că doar nu aveți cine știe ce!? Melu îl privi cu un dispreț zdrobitor pe netotul care pusese întrebarea și-i răspunse: - Gândești ca un tâmpit! Ei vor doar să ne descurajeze pe noi cei care cunoaștem lucruri interzise altora și milităm pentru a mai adânci știința noastră secretă! Aia e! Ei, da! Aici așa era! Porni un uragan de întrebări la care acum răspundeau și
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
atârna un sloi de gheață într-o montură cu filigran de aur. - Apropie-te, eroule! îi zise împărăteasa luând colanul pe care îl agăță de gâtul gros al generalului. Și îi sărută fălcile dolofane. Viscorilă și Nămețilă se zgâiau ca tâmpiții la această ceremonie. Nămețilă îi șopti: - Și noi ne-am bătut ca niște dobitoci, iar marțafoiul... - Las` că i-o coc eu îmbuibatului! șopti Viscorilă, care își drese glasul: - Permiteți-mi, Majestate... - Ce să-ți permit? îl întrerupse împărăteasa. Nu
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
repezi Iarna, iar acest Mărțișor este șeful lor? Generalul Prăpădenie amuți. Nu-i spusese niciodată așa ceva. Dar putea s-o contrazică? Se uita disperat la Negru-Cioară, poate are el vreun răspuns. Dar și ăsta se zgâia la împărăteasă ca un tâmpit. Îl înghionti pe Negru-Cioară, șoptindu-i: - Cârâie, mă magraoane, și tu ceva! Șiretul de Negru-Cioară prinse din zbor cum stă chestiunea și se lansă într-o ipoteză: - Permiteți, Majestate, să vă raportez! Noi îi urmărim mai de mult pe conspiratori
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
îi băgase în bucluc ; nu mai aveau sticla. Ar fi putut să o umple cu apă sau cu ceai neîndulcit ... - Și de unde am fi luat ceai ?... - Am fi cerut de la bucătărie, deșteptule ! - Și bromură ?!... - Ceai cu bromură beau numai soldații tâmpitule ! Gradaților și cadrelor militare le este interzis să bea așa ceva ; altfel cum să-i instruiască pe soldați ?!... - Ce facem acum ? Ne paște tribunalul militar... - Mai degrabă o să te pască pe tine o vacă ! Băutura asta, bună nu am ce zice
X. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365291_a_366620]
-
câte cruzimi înduraseră înaintașii lor pentru a-și păstra neamul și glia .... A intrat în secția de miliție încrezător, gândind că șeful de post este pus pe șotii, neputându-și închipui că în societatea socialistă multilateral dezvoltată mai pot exista tâmpiți în asemenea funcții. - Dă-mi geanta și treci la percheziție ! - Poftiți. - Scoate tot ce ai prin buzunare ! - Poftiți... - Prezintă buletinul ! - Este în geantă. Plutonierul a răsturnat conținutul genții într-un anumit fel, deprins de la fostul său șef, plutonierul major pensionat
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
bun amic al meu Ce-l doar văzui marți, la Predeal ... Băiat cu frică, nu ateu, A sucombat instantaneu Joi seara,-n mod banal, Dar cât citeam, în paralel, Mă duc la telefon, grăbit, Fi'n'că suna ca un tâmpit ... Cine era ?! Chiar el, Costel, Să mă întrebe de-am citit În ziarul proaspăt tipărit Ce scrie despre el, C-am fost atâta de șocat De vocea lui la celular, Că în acel grozav coșmar, Știind că este decedat, Uitai
CELULAR de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365053_a_366382]
-
pare această trecere dincolo de ele! Mia este mai mult decât plăcută. Are zâmbetul Giocondei. - Gașpere, abordeaz-o și mărturisește-i dragostea! Era tare la teorie, uitase cu totul reacția Doinei, vecina lui, din acea noapte indecentă... - Și să mă ia drept tâmpit? - Atunci, îi spun eu. - Ești nebun? - Mă gândesc la altă soluție... Te scap eu de suferința asta! - Nu ai decât, dar nu cred să ai șanse. * Florin, Dinu și Albert sunt cei trei gașperi de la II B. Pentru ei, apelativul
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
În fapt, nici măcar nu se prezentase la examen; umblase aiurea simțindu-se eliberat din custodia d-lui Constantin. * Începutul primei zile de școală avea să fie un adevărat coșmar. Mihai atotștiutorul l-a luat în primire de cum l-a zărit: - Tâmpitule, de ce nu te-ai prezentat la corijență? - Nu am avut chef! - Nu ești sănătos la cap! - Oricum, tot mă pica Moș Pendulă! - Ba avea sarcina să te treacă. - Dar eu unul, nu aveam chef să trec. - Mă, tu ești zdravăn
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
cu privirea, făcându-l să se simtă ca un dezertor: - Albert, de ce nu te-ai prezentat la corijență!? Nu a reușit să îngaime mare lucru deși era vizibil că se străduia. Nu era în stare decât să se simtă un tâmpit, să-i dea dreptate lui Mihai. De la hotărârea de dinainte coborase, brusc, la starea de idioțenie: - Păi.., știți,...să vedeți că... - Lasă asta acum. Îmi vei spune altădată. Te duci urgent la secretariat, scrii o cerere să susții examenul de
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
Știți bine că programul meu este unul axat pe această valoare fundamentală a democrației și a prosperității, pacea! Urmări oarecum atent efectul cuvintelor sale și nu se miră de moacele pleoștite ale ascultătorilor. Știa cât sunt de boi și de tâmpiți, prostiți de lăcomie și amante bolnave de lux. Numai că el era un politician desăvârșit și nu se lăsă copleșit de această impresie. Era una trecătoare... - Dar, dragii mei, noi mai știm și că pacea, vorbesc desigur de o pace
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
aminti, nu-i di glumî... Ucenicii dădură din cap cu înțelegere, sau poate ca să înghită prunele cu care se tratau, scuipând sâmburii în ochii motanului, iar domnul Aristică se simți cuprins de un fior, deoarece la cât îl știa de tâmpit pe Lică îi era imposibil să creadă că acesta născocise din capul lui povestea aceea atât de tulburătoare. - Daaa, da’ n-o știț’ pi ceia cu fimeia din Diocheț’, cî mii mi-o spus-o văru’ Andonel, ăla de-i
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
său stăpân, se întoarse către Marele Hăitaș și îi spuse: - Băi, Axinte, vezi, bă, unde-i boosu’, că-m’ bag picioarele-n ea dă treabă! Am surzit trăgând io-n locu’ lui, și-s plictisit de moarte. Și zi și tâmpitului ăla de paj să bage o carafă de vin fiert că-mi arde gâtu’ dă la prăștina aia d-o băui asară cu văduva lu’ Marele Chelar, ăl d-o sfârși-n furci mai deunăzi! Și ai, bă, mare grijă
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
-se de zor. Băieții se uitau prostiți la Trică, apoi, plini de compasiune, i-au recomandat să nu mai bea spirt medicinal că uite, și-a pierdut mințile de tânăr. Abia acum Trică și-a dat seama ce anturaj de tâmpiți frecventa așa că, a plecat mâhnit acasă, unde a constatat că era plin de purici înțelegând abia cum că zânele, sclavele lui, nu aveau noțiunea banului și îi dăruiră mii de vieți, cea mai mare bogăție a universului. A început să
ABDUCTUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350603_a_351932]
-
ei, eu din România ca și ei... Din România mea și din România lor... Mergând spre școală, mă gândesc brusc la ce aș vrea să mă fac când voi fi mare. Mesajele primite sunt cel puțin bulversante: „Școala românească scoate tâmpiți”! Oi fi și eu unul dintre ei? Cu siguranță! „Medicii din România sunt cei mai slabi din Europa, și e la modă să te tratezi în străinătate”... Toate fetele de vârsta mea vor să se facă modele sau... nu știu
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
al celui care promitea ca și alții... marea cu sarea! Mă întreb, n-o fi și el un produs al școlii românești? Dacă da, avem același numitor comun, eu și cu domnul din afișe, suntem tâmpiți. De ce aș vota un tâmpit? Drumul către școală e un spectacol cotidian. Îmi propun mereu să văd ceva, o părticică din țara asta. În acest moment văd o femeie cărând o sacoșe, însoțită de soțul care fumează o țigară... și simt brusc că nu mai
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
aproape nervos și se îndreptă spre bucătărie unde căută prin dulapuri. Găsi o sticlă de coniac și își turnă o porție considerabilă pe care o dădu pe gât deodată. Și-l umplu la loc și se întoarse pe canapea. "Ce tâmpit!" mormâi continuu ca o "moară stricată". "Ce tâmpit!". Soneria de la ușă îl scoase din această stare "euforică", sau mai bine spus, "cinică", un cinism bolnav, incurabil. Chiar aproape fără să-și dea seama, sau poate doar așa vroia el să
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]