469 matches
-
ales prin Descrierea Moldovei, căci la vremea aceea europenii încep să descopere Estul continentului, despre care aveau doar cunoștințe vagi. În această carte, scrisă în limba latină, el descrie orașul Huși astfel: „Departe în lăuntrul țării, se află Huși, un târgușor, dar scaun al unui episcop, altfel prin nimic deosebit, în afară de bătălia în care Petru cel Mare, stăpân al întregii Rusii, cu o oaste puțină a ținut piept vitejește, timp de patru zile, atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși. În anul 1834, orașul devenea capitală de ținut, în locul târgului Fălciu, rămas la periferia Moldovei, cu noi instituții administrative: isprăvnicie, judecătorie, o școală primară și eforie. În 1855, în ținutul Fălciu erau următoarele așezări urbane și semiurbane: târgul Huși, târgușoarele Fălciu, în ocolul Prut și Răducăneni, în ocolul Podoleni. În 1859, orașul Huși devine reședința județului Fălciu („rezidența ținutului”), plasa Prut, de asemenea, reședința tribunalului și episcopia. Mutându-se reședința administrativă, orașul se dezvoltă și prin fluxul de funcționari și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cu o suprafață de 2.300 km2, județul Fălciu avea o populație de 80.000 de oameni, din care 70.000 erau români, iar ceilalți erau israeliți și alte naționalități. Județul era împărțit în patru plăși: Podoleni, cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județul Fălciu avea o populație de 80.000 de oameni, din care 70.000 erau români, iar ceilalți erau israeliți și alte naționalități. Județul era împărțit în patru plăși: Podoleni, cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau români, iar ceilalți erau israeliți și alte naționalități. Județul era împărțit în patru plăși: Podoleni, cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea aceeași reședință la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare și 44 sate. În total
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu reședința în târgușorul Drânceni, care cuprindea 9 comune, 2 târgușoare și 34 sate; Crasna, cu reședința în satul Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea aceeași reședință la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare și 44 sate. În total, județul avea: 4 plăși, 1 oraș, 7 târgușoare și 159 sate. Orașul Huși se întindea pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Crețești, cu 20 comune, 2 târgușoare și 46 sate; Prut, cu reședința în târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea aceeași reședință la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare și 44 sate. În total, județul avea: 4 plăși, 1 oraș, 7 târgușoare și 159 sate. Orașul Huși se întindea pe o suprafață de 450 ha (plus 3.470 ha vii, livezi, locuri virane). Cuprindea 2.300 de case și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgul Fălciu, cu 11 comune, 1 oraș, 1 târgușor și 35 sate; Mijloc, fiind unită cu plasa Prut, avea aceeași reședință la Fălciu, cu 22 comune, 2 târgușoare și 44 sate. În total, județul avea: 4 plăși, 1 oraș, 7 târgușoare și 159 sate. Orașul Huși se întindea pe o suprafață de 450 ha (plus 3.470 ha vii, livezi, locuri virane). Cuprindea 2.300 de case și 52 de străzi (350 ha). Existau următoarele străzi: Ștefan cel Mare, Ion C.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare duminică și opt iarmaroace peste an”. La 15 septembrie 1861, Mihail Kogălniceanu trimitea o nouă cerere, din care aflăm dorința de a se înființa zi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sale, la un regim de domiciliu forțat. Pentru un om ca domnul Noica, cel mai important filozof român în viață (pe vremea aceea eu nu știam de existența lui Cioran), având cercuri atât de largi de cunoștințe în capitală, modestul târgușor de la poalele munților era fără îndoială un adevărat loc de supliciu, mai cu seamă în lungile luni de iarnă, când era obligat să supraviețuiască dând lecții particulare la mai toate materiile, cu prețul derizoriu de cinci lei ora. Atunci, singura
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cămin. Pe urmă intrau fetele gălăgioase și vraja dispărea sfâșiată iute, ca o pânză de păianjen invadată de un stol de muște negre și bâzâitoare. Daniel își lua rucsacul și pleca la el în cameră, în căminul de băieți, în Târgușorul Copoului. * nopțile noastre toate trec/ prin patul stricat/ pat de tren, zici tu, sau de spital, zic eu/ ai ochii negri verzi/ ai buzele calde/ și picioarele reci/ mi-e frig/ și știu unde ai ascuns totul din jur./ dorm
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mi-a fost însă - o spun aproape roșind de impudoare - atât de perfectă, plină de afecțiune și lipsită de orice griji, cu tot comunismul sălbatic pe fundalul căruia se desfășura, încât nici nu pot povesti credibil despre ea: în Sângeorz, târgușorul meu de munte, colectivizarea nu ajunsese și nu știu cum sau cu ce eforturi - chiar pe vremea cartelelor și a raționalizării alimentelor - ai mei ne ofereau aproape orice doream (e drept, spun și eu precum baba comunistă a lui Dan Lungu, că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
apoi începem să înțelegem: șoferul crezuse că fluierase vreun milițian să-l oprească. Eu atunci, la vreo 7-8 ani, reușeam ,,performanța” de a opri o basculantă pe stradă. Școala primară am făcut-o în vechea clădire (astăzi în ruine) din Târgușorul Copou. De mic copil mi-a plăcut să meșteresc câte ceva, iar întro cutie de pantofi adunasem tot ,,atelierul”: rotițe de ceas, tăblițe, sârmulițe și tot ce mai găseam. În clasa întâi, cineva mia făcut cadou un traforaj și câteva plăcuțe
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
o carte: ,, Să construim un motor electric” (ed. Tineretului 1963). Cu mijloace precare, cu tăblițe tăiate cu foarfeca, cu sârmulițe lipite cu dextrină, am reușit până la urmă să fac să se învârtă un motoraș alimentat de la baterie. La școala din Târgușorul Copou erau clase până în clasa a-VIII-a , dar când am ajuns eu în clasa a-IV-a , aceasta a rămas doar pentru ciclul primar, astfel că următorii patru ani i-am făcut la Liceul „Garabet Ibrăileanu”. Pentru mine începea un nou capitol. În
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de oraș - Dobrina”), renumitele podgorii în care au fost ridicate gospodării pentru prelucrarea strugurilor („Crama”, în curtea de la vie”, „Peisaj - Repaus la vie”), livezile („Livadă cu pomi - Dobrina”), satele de pe valea Prutului („Case la marginea Prutului”, „Case la Drânceni”), marginile târgușorului („Peisaj la marginea Hușului”, „Din împrejurimile Hușilor”). Între cei patru plasticieni renumiți ai locului - Ștefan Dumitrescu Adam Bălțatu, Octavian Angheluță și Viorel Huși -, ultimul rămâne emblematic un pictor al Hușilor. Obiectivele mai importante într-un târg cu viața patriarhala sunt
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
descrierea vizitelor sale la comunitățile evreiești, tânărul medic nota că „s-a adeverit vechea zicătoare despre frumoasele evreice poloneze”, mai ales cele din Galiția <endnote id="(194)"/>. Prin 1926, prozatorul rus Isaac Babel scria și el despre fetele atrăgătoare din „târgușoarele evreiești” de la granița Galiției cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1881, după conferința sionistă de la Focșani, ar fi avut o idee cam trăsnită, menită să demonstreze „guvernului român că evreii constituiau un element important În dezvoltarea țării”. „Planul original - nota Gaster - a fost să golim complet [de evrei] unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității, și să-i transferăm În Palestina. Orașul s-ar fi transformat În sat. Întreaga sa dezvoltare economică ar fi intrat În impas și ar fi fost o demonstrație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1923) și Landsberger (1925) au prins contur În unele țări din Europa anilor ’30-’40 (inclusiv În România), după ce evreii au fost - din cauza legilor rasiale - excluși din activitățile economice și comerciale. Să luăm, de exemplu, chiar situația din „unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității”, cum scria Gaster. Primarul Botoșaniului se plângea ministrului de Interne, În ianuarie 1941, că Înlăturarea „elementului jidănesc” din ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent evreiască și cu un substanțial aport economic și comercial În regiune. Acest tip de târgușor evreiesc a fost un loc important de naștere și dezvoltare a relațiilor capitaliste În zonă. Evident, mărfurile produse de meșteșugari trebuiau să fie vândute. Locurile predilecte erau bâlciurile. Cele organizate În stetl- urile din regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa casei incendiate”), declanșat În urma unei acuzații de infanticid ritual. Nu Întâmplător acest eveniment a fost plasat de Thomas Mann undeva În vestul Rusiei țariste, „Într-un târgușor din vecinătatea frontierei galițiano-volinice” (deasupra Bucovinei), și datat cândva În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea <endnote id="(786, III, pp. 5-7)"/>. Prozatorul german și-a scris romanul În perioada 1913-1924, deci după evenimentele din Chișinău și Kiev, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
254, p. 124). Este o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100, p. 150). 267. The Jew in
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Occident. Țările române la Începutul epocii moderne (1800- 1848), traducere de Maria Carpov, Editura Humanitas, București, 1995. 364. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, București, 1981. 365. Elias Schwarzfeld, Din istoria evreilor. Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În Heinrich Heine, Proză, Editura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu sunt din Dorohoi ci din Darabani, Săveni, Mihăileni, Rădăuți. Aceste persoane sunt hrănite la cantinele comunității și sunt complet pauperi”. De altfel, se spune „lucrările de pregătire pentru conformare la decret lege nr.2909/1941 a acestor evrei din târgușoare fiind organizată de comitetele respective, de altfel, înștiințate de cercul de recrutare Dorohoi, astfel că, în lucrările obligatoriii ale Comunității evreilor din Dorohoi nu intrau și acești evrei. Comunitatea ne-a depus pentru evidență un tablou al evreilor întorși de la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Călin, Vă rog foarte mult - în cazul cînd mi se publică cel de-al doilea articol despre Ibrăileanu - să îndreptați textul așa cum voi indica eu cu roșu: 1. Th. Ibrăileanu a fost administrator la moșia Băcești etc. „Băceștii sat și tîrgușor - din 8 noiembrie 1844 - este așezat pe calea ferată...” 2. Ibrăileanu a învățat șc[oala] primară la școala armeană din Roman. Eu am scris cam așa: „Școlile de acest fel erau controlate de autoritățile locale și superioare. Erau conduse de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o percep (așa ceva se lipește de ființă pentru toată viața). Am ajuns în Olympia pe la 17.30, deoarece am avut timp să mergem la hotel („Adonis” - dacă nu mă înșel), să ne cazăm și s-o pornim pe jos prin „târgușorul” comercialo-turistic, să ne uităm prin vitrine și să ajungem la Muzeu, unde, spre bucuria noastră, am fost lăsați să intrăm fără să cumpărăm bilete. Vizitarea muzeului era în programul excursiei, dar a doua zi, împreună cu toți ceilalți care nefiind avizi
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]