295 matches
-
Mihai, angajat la Palatul Cotroceni. O scenă de tot hazul cu attendent-ul turc, care cumpără suvenire de la ruși. „De ce, Ivan, vinzi atât de scump? Cred că 5$ îți ajung.“ (Rusul cerea 8$.) Fără să mai aștepte răspunsul sau să se târguiască, Sezer Duru pune obiectul în sacoșă. Rusul dă a lehamite din mână, copleșit de turația verbală și de îndrăzneala turcoaicei. Sezer mi-a și explicat de ce procedează în felul acesta. „Rușii sunt foarte nehotărâți și, abia scăpați de comunism, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îmbielșugat, bae, ploae, femee, barbat, păreche, răpeziciune, proect, simțimânt, credinți, suferinți, delicateță, întăi, chiamă, cătră, ceiace, novembre, dechembre, prietin,aceia, aceiași, ceia, creiază, câte odată, deadreptul, dela, dinapoi, deschee, eri, es, greeri, înnalte, însfârșit, nicio, pentrucă, perduți, poeni, sue, tângue, târguește, zgudue și altele ca acestea, specifice modului de comunicare sadovenian. Constantin Ciopraga DESPRE "CARNETE" ȘI ALTE MANUSCRISE Caietele și carnetele aparținând lui M. Sadoveanu și care alcătuiesc volumul de față, au trecut, după dispariția lui C. Mitru, secretarul particular al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Agapia, care ne-a vândut cele zece ouă clocite, astăzi, după ce se zvârcolește în fața egumenului și a noastră, zice că ne trece cum nu, dar ne dă a înțelege că un bacșiș bun i-ar trebui. Are aerul că-și târguește bacșișul. Ne privește pieziș, zâmbește: el n-are leafă, el are numai mâncare, altul care să ne conducă nu e, că un bacșiș face să-i dăm... "Îți dau bacșiș ouăle clocite pe care ni le-ai dat eri!" i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poată lua de la ei fără bani ori cu puterea, nici măcar un cot, nici vameșii, nici boierii, nici chiar noi înșine; ci când vom avea nevoie fie de postav fie de altă marfă, multă ori puțină, noi sau vameșii ne vom târgui și, după ce vom face plata, vom lua cele ce ne-au trebuit”. Liovenilor li se îngăduia să țină o casă în Suceava, după obiceiul neguțătorilor. Am insistat asupra acestui privilegiu pentru că, reproducând o serie de amănunte, care, chiar daca nu sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de lapte, pâine, ceva. Mâncare, cărți și ziare, asta cumpăram, ca la hotel, întotdeauna mi-a plăcut să trăiesc la hotel, acum aveam o ocazie, în București trăiam pe permanent picior de plecare, ca într-un perpetuu tranzit. Eterna tobă târguiam, ceva cu preț fix, ca să nu mă tocmesc, să nu fiu obligat să negociez, să dialoghez. Îmi era interzis să vorbesc. Variantele de dialog sunt mereu aceleași. De obicei, pot citi de pe buze. Și prețurile de pe cântarul electronic, la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
să se găsească într-un oraș un donator cu o grupă sanguină compatibilă cu 17 oameni grav bolnavi. Dar eu zic că la un om mort contra 6 vii încă mai putem sta de vorbă și să nu ne mai târguim. Dar Niagara, domnii mei, e un moft față de prăpădul anunțat la Marsilia de colocviul pentru protejarea naturii. Problemele Niagarei sunt un strop în oceanul de nenorociri în care se scufundă Mama noastră, Natura. De pe suprafața ghețarului au dispărut 120 de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de el. Or el dorea să-și pună încrederea, dragostea și speranța numai în Dumnezeu. Aceste lucruri pe care le spunea le și simțea în inima sa. De aceea, dorea nu numai să călătorească singur, ci și fără merinde. Și târguindu-se cu privire la îmbarcare, căpătă de la proprietarul corabiei învoirea de a călători fără să plătească, pentru că nu avea bani, doar că trebuia să-și ia niște pesmeți ca să aibă ce mânca. 36. Când voi să cumpere pesmeții, fu cuprins de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sertar o țigară, pe care o aprinde. Habar n-am avut că fumează! — Dacă vreau, îl pot convinge pe Luke, spun, privind-o cum pune pachetul de țigări pe servantă. Tu, însă, nu poți. Ești... absolut incredibilă, zice. Să te târguiești folosindu-ți ca monedă de schimb propria nuntă. — Știu. Asta înseamnă că ești de acord? Am câștigat. O citesc pe chipul ei. S-a hotărât deja. — Uite ce vreau să-i spui. Scot din geantă o hârtie. Asta e ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
intrat și În limbă, În special În jargon. În limba engleză, de exemplu, substantivul Jew Înseamnă, pe lângă „evreu”, și „cămătar sau negustor care se tocmește din greu”, iar verbul to jew (down) Înseamnă, mai ales În engleza americană, „a te târgui la sânge” sau „a Înșela la preț”. În celebrul lor Dicționar german (1852), frații Jacob și Wilhelm Grimm susțin că de la rădăcina Jude au derivat unele verbe (de exemplu, jüdeln) care Înseamnă „a face camătă, a Înșela, a da cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Înșela la preț”. În celebrul lor Dicționar german (1852), frații Jacob și Wilhelm Grimm susțin că de la rădăcina Jude au derivat unele verbe (de exemplu, jüdeln) care Înseamnă „a face camătă, a Înșela, a da cu Împrumut, a te târgui ca un evreu etc.”. În Dicționarul comercial (1723) al lui Savary, cuvântul juif are următoarea definiție scurtă și clară, care ne scutește de orice comentariu : „Acest termen are diverse semnificații În comerț, dar aproape toate În sens negativ”. Peste un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(455, III, p. 369)"/>. În limba română - arhaică și populară -, verbul a iudi (de la Iuda, iudeu) Înseamnă „a păcăli, a Înșela” <endnote id="(259, pp. 407 și 421)"/>, iar a fi jidan sau a te jidăni Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se mișcă tot timpul în căutarea unei ocazii sau a unei ieșiri. E la nivelul lui maxim de energie (nivelul la care l-a ținut Martin Scorsese pe durata a două filme întregi : Aviatorul și recentul Cîrtița) atunci cînd se tîrguiește îndîrjit cu un pescar (Djimon Hounsou) care-l poate conduce la un diamant de dimensiuni neobișnuite sau cînd aleargă pe străzile din Freetown îmbrîncind pe oricine îi stă în cale, cu gloanțele rebelilor din Frontul Revoluționar Unit, dar și ale
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara și, sub aceeași umbrelă, pornesc pe Calea Victoriei la vale, să se abată pe la o băcănie ; trebuie să târguiască niște mezeluri pentru masă - Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia”. Ieșirea din minister se face într-o triplă calitate, ca și cum ar exista un proces de multiplicare a unui cuplu unit până la indistincție prin relațiile familiale, afective, administrative și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sunt, sunt "sarea pământului", așa să știi boier Alexa! "Sarea pământului"! Iertare, Măria ta! gângăvește Alexa speriat. Dau! N-am spus că nu dau! Cei mai buni, cei mai viteji au mușcat pământul! se dezlănțuie Ștefan. Și noi... noi ne târguim ca-n oborul de vite! De nu vrei nu da! De nu vreți nu dați! Sunteți liberi să nu dați! Dumnezeu să vă judece! Dăm! Dăm! se grăbesc boierii la danie. Cum să nu dăm! Câte una... Una... Să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Pute! Nu simți? Desigur, "ne crapă buza dup-un galben"... Dar, dar nu vi se pare târgul aista prea murdar?! Aurul aista, nu vi se pare că-i mânjit cu prea mult sânge moldovenesc?! Frumos ne-ar sta să ne târguim deasupra mormintelor proaspăt deschise? mai întreabă Ștefan și apoi, crunt, cumplit, strigă, poruncește: "Nu vreau aurul lor murdar! Vreau stârvurile lor împuțite!". Boierii parcă nici nu suflă. La război, ca la război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am nevoie! "Prea Slăviții" m-au prins la ananghie și m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Vrei?!... Închină-te!" Ce era să fac? Suntem prea mici... Am strâns din dinți și... m-am închinat vasal. Și așa ne-am târguit, ca-n oborul de vite ne-am târguit, pentru cele câteva mii de oșteni juruiți. Aista a fost prețul! și Ștefan își șterge cu palma sudoarea pe frunte. A dat Dumnezeu de ne-am unit puterile. Craii aiștea nu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ananghie și m-au strâns cu ușa: "Vrei ajutor?! Vrei?!... Închină-te!" Ce era să fac? Suntem prea mici... Am strâns din dinți și... m-am închinat vasal. Și așa ne-am târguit, ca-n oborul de vite ne-am târguit, pentru cele câteva mii de oșteni juruiți. Aista a fost prețul! și Ștefan își șterge cu palma sudoarea pe frunte. A dat Dumnezeu de ne-am unit puterile. Craii aiștea nu-s vrednici nici gâțele de la botinele Măriei tale să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răbufnește Ștefan scos din sărite. "Satul arde și baba se piaptănă"! Turcii bat la porțile Europei, și lui Cazimir îi arde de "omagii, cârdășii, închinări"!... E orb?! El nu vede primejdia de moarte ce ne paște pe toți, deopotrivă?! Se târguie ca-n iarmaroc pentru cei douăsprezece mii oșteni juruiți în tractat! Nu toți în Polonia gândesc ca el, ia cuvântul Tăutu. Mulți se uimesc și se întreabă: "Cum e posibil? Moldova, o țară atât de mică, cu mijloace atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
între degete. Are pe vino-n-coa'... Dracu' să-l ia! explică Alexa podidit de invidie. Muieri, poale lungi și minte scurtă, scuipă Cupcici cu dispreț. Ți-ai luat nevestică tinerică, frumușică. Te-ai băgat cioban la turmă de iepuri... Să-ți târgui și o pereche de coarne, îl înțeapă Alexa din invidie. Du-te dracului! izbucnește Cupcici. Știi ceva?! spune el apoi, panicat, dar se liniștește. N-am treabă, o țin sub cheie... Am auzit că domnii ăi mari din Francia, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe careva s-o cerce, i-o taie de zici că-i ferestrău nu alta, izbucnește Cupcici într-un hohot drăcesc de fericire, închipuindu-și ferăstrăul făcându-și treaba. Aveți cunoștință?... De aiastă sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată să nu-și afle cheia. Pentru câte o fâșneață cu năbădăi s-or făcut răzbele și nu s-o putea meșteri o flecușteață de cheiță s-o închidă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spiritul și stilul. Dar mi se pare că startul ăsta este formidabil. Și este dătător de măsură pentru dimensiunea pe care urma să meargă de-aici ̀ nainte acest autor, pe care constat că foarte multă lume ezită sau se târguiește sau nu admite cu ușurință să fie pus în plan egal cu Eminescu. Eminescu este marele nostru Eminescu, binențeles, dar lumea întotdeauna se strâmbă din nas când este vorba de alăturarea lor, care este legitimă. Nu vreau să spun, Doamne ferește
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fiind fără îndoială prea adesea ispitit de trupul tânăr al fetei, asupra căreia are drept la orice. Boureanu ̀ și închipuie o întreagă desfășurare dramatică și crudă, perfect plauzibilă. Un zaraf bătrân și libidinos, cu ochii dilatați de poftă, o târguiește pe roabă. Aceasta e smulsă brutal din sălașul în care-și are iubitul. Amândoi se împotrivesc cu disperare. Intervine biciul. Fata e înșfăcată de arnăuții zarafului, târâtă de picioare, cu sânii goi în praf, cu părul negru răvășit afară din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
flexibile, în tricouri pastelate, în șorturi și adidași, cu un ruxăcel atârnat de spate, în sfârșit libere să se bucure de cultură, destindere și călătorii. Peste ea mi s-a suprapus imaginea sexagenarelor noastre: căutând făină mai ieftină, cumpărând prosoape, târguind locuri de veci, speriate de povara parastaselor. Un cult al bucuriei de a trăi, în față cu un cult al suferinței și morții. Fiecare dintre cele două lumi, care se suprapuneau ca imagine exterior interioară, dădea seamă de două filosofii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
i-ar fi refuzat ceremonios, pentru următoarea pricină: d. Petre Missir i-ar fi spus că n-a știut despre moartea lui Creangă decât după înmormântare, pe când el avea dovezi că d-nii Missir și Volenti, cu o zi înainte de înmormântare, târguiseră o coroană, pe care nu au cumpărat-o părându-li se prea scumpă. în urma acestor discuții, destul de aprinse, cu Gruber și Grig. Alexandrescu, tânărul Creangă a făcut contractul cu Xenopol, prin care dădea cei nouă mii de lei, și peste
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]