831 matches
-
iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi te-au îngenunchiat doi munți, cândva, erai atâta de frumoasă! că-n roua nopții, steaua ta, făcând din nouri, zbor de nea, în palma mea, gemând ușor a scris povestea unui dor. Se aprindeau tăciuni sub nea căscând prin munți de catifea, din roșul guri-ți de cleștar dădeau în pârguri, flori de jar, și te-aprindeau sub cruci, ușor, sub fulgii ce-ți cădeau din păr. Trecură iarna peste munți topind de tine, albe
POVESTEA UNUI DOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370645_a_371974]
-
MAI BLÂNDĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2015 din 07 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cu anii, încep să fiu mai blândă și dau dogoare cum dă un lemn uscat în sobă, doar focul mi-e puternic și tăciunii îi sting amar în chip de vorbă. În vorbe mă ascund, ca într-o casă ce-mi găzduiește sufletul pribeag și pâinea lui cea dulce o așez pe masă, cât timp mai ard tăciunii, cât mai ard... Referință Bibliografică: Încep
ÎNCEP SĂ FIU MAI BLÂNDĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370642_a_371971]
-
doar focul mi-e puternic și tăciunii îi sting amar în chip de vorbă. În vorbe mă ascund, ca într-o casă ce-mi găzduiește sufletul pribeag și pâinea lui cea dulce o așez pe masă, cât timp mai ard tăciunii, cât mai ard... Referință Bibliografică: Încep să fiu mai blândă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNCEP SĂ FIU MAI BLÂNDĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370642_a_371971]
-
și pentru ca sinele poetului din această lume să nu se piardă există și acea ”Credință”, care duce mereu spre același loc: ”Șoapte se pierd în lung de iaz/ prearisipind o rugăciune,/ val după val, lumina năvălește/ peste scheletul nopții de tăciune” (pag. 54), călăuzind spre acel univers al copilăriei și al armoniei , care nu mai este asemănător satului coșbucian, ostentativ idealizat, ci un spațiu marcat, pe cale de dispariție. De aici apare obsesiv ideea răzbunării amintind de Octavian Goga:”Atâtea veacuri umilite
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
din cărămidă netencuită și cu acoperișul în două planuri. Cât m-am aflat în avion deasupra Belgiei și priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce era pământul roșcat. Unde era cernoziomul nostru ca tăciunele? Acum ajuns la nivelul solului, m-am convins că pământul belgian era roșcat ca și când ar fi fost unul argilos. Totuși culturile erau frumoase pentru că exista sistemul de irigație care funcționa din plin. Doamna Bonte a condus cu pricepere Wolsvagen Punto
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În timp ce-nalță rugăciuni de ploaie. NIGHTMARE Old images are chasing with the wind Like herds of wings în frantic beat, Lays down on edge of broken thought A foggy sift of butterflies afloat... The sun goes blind în
NIGHTMARE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369634_a_370963]
-
plutind încețoșații flluturi, Imaginile se alungă-n vânt... Când soarele orbește-n ochiul zării Străfulgerând visul nemărginirii, Pândesc furtuni în negura tăcerii, Se spânzura lumină împlinirii. Ascunse umbre purced din văgăuni Învăluite-n fumul din văpaie Să sfârâie coșmarul în tăciuni În timp ce-nalță rugăciuni de ploaie. NIGHTMARE Old images are chasing with the wind Like herds of wings în frantic beat, Lays down on edge of broken thought A foggy sift of butterflies afloat... The sun goes blind în
PUȘA LIA POPAN [Corola-blog/BlogPost/369705_a_371034]
-
Publicat în: Ediția nr. 1148 din 21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului fără întrebare ... ne ardem vise conștient pe-un rug înălțat în timp ... atemporali ne zbatem sufocați de propriul cerc, ardem speranțe ce au nevoie certă de un mâine ... tăciunii doar aprinși învață a grăi trăirea, fără foc nu ar mai fi încinși și ei își caută rostul ... din caierul de timp fusul orar toarce în taină firul vieții umbre din lumini țes destine pentru bipezi ... când moare întrebarea, răspunsul
FĂRĂ ÎNTREBARE de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362657_a_363986]
-
de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Cu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938 și
OPRIŢI-VĂ de ION PENA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370167_a_371496]
-
de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Cu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938 ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
Pe steiul ars de foc și’nchipuiriSă vă înalț o clipă, să vă doară.Crepuscul de altare și zefiriși vorba peste moarte să vă moară.Nu închinați cu mine rugăciuniCi treceți, ca barbarii, mai departe,Mă jefuiți de grâne și tăciuni.Deschis îmi e pătulul ca o carte.Eu voi rămâne singur, vagabond,Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicondCu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938... IX. POETUL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Ca porțile de marmură, închise. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938 și
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
vântului e chioară. Căsoaie mari, cu pântece bălțate Sudalme sure bucură peisajul, Poemele sunt frânte, lăbărțate, Pe vârfuri e actor cabotinajul. Și nimeni nu visează o minune. Un boloboc de logică e traiul, Pe-aici e mort și timpul în tăciune Și luna nu-și mai vântură mălaiul. Ci tu ești doar un pumn de sărăcie Dar eu te simt, comună de pe zare. Luceafăr înălțat în veșnicie Cu Dumnezeu în frunte și altare. ----------------------------------------------- Publicată în „ZARATHUSTRA”, ianuarie 1941, Buzău, placheta 3
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
the lake full of dreams. I can feel you getting closer, I can smell your fresh scent, I gaze at the stars. A petal falls gently on the lake. I cannot see you any longer, You were just an apparition... *** TĂCIUNI E întuneric, Văd doar focul, dansând haotic În șemineul plin de cenușă. Mă farmecă tainele-i nespuse. Vreau să îl iau de mână, Să dansăm împreună Valsul iubirii mocnite. Încerc să îi ating cunună, Dar mă arde. Mă așez din
ILLUSIONS” DE GEORGE NICOLAE STROIA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353279_a_354608]
-
În șemineul plin de cenușă. Mă farmecă tainele-i nespuse. Vreau să îl iau de mână, Să dansăm împreună Valsul iubirii mocnite. Încerc să îi ating cunună, Dar mă arde. Mă așez din nou să îl privesc, Acum aud numai tăciunii... EMBERS It’s dark, I can see only the fire, dancing chaotically În the fireplace full of ashes. I am fascinated by its secrets. I want to take it by its hand, To dance together The smouldered love waltz. I
ILLUSIONS” DE GEORGE NICOLAE STROIA de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353279_a_354608]
-
sale sufletești: Singur și trist[1] Singur și trist în noaptea clară, Pe străzi pustii tot hoinăresc, Trăgând nervos dintr-o țigară, Ne-nțelegând unde greșesc. O lume-ntreagă dacă-mi spune, Că dintre muze te-am pierdut, Făcându-mi inima tăciune, Eu, o voi lua de la-nceput. Te voi striga fără-ncetare, La margine de vis și flori, Făcând destinului cărare, Și așteptând să te cobori. Și iată că mă prinzi de mână, Sufletul să-mi încălzești, Să-nceapă dragostea nebună
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
Poezie > Amprente > DISTIHURI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului distihuri priviți la frunza-aprinsă din stejari, să fiți ca ei porniți pe fapte mari. să fiți ca flacăra cea vie din tăciune cu mintea-ntreagă, plini de-nțelepciune. priviți cum bate luna în fereastră să fie luminată casa voastră și iată cum și-a-nfipt nucul tulpina cum a furat din cer toată lumina. să nu-ntrebați de viață sau de moarte că viața
DISTIHURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353424_a_354753]
-
pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și ultimul tăciune ce mai mă arde. Mâinile fetei se înfipseră în umerii tânărului, corpul său se lipi de al iubitului, rămânând într-o nemișcare statuară. Doar zvâcnirile celor două corpuri, ce eliberau din chingi orice energie reținută în timpul cât nu s-au
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
și noapte din fagurii iubirii noastre nevinovate. Mă întreb, deseori, de ce plecăm așa devreme din succinta noastră viață? De ce ne îndreptăm pașii, mereu, spre aceeași cale, o cale cu... sens unic? In urmă lăsăm doar... amintirile ce fumegă, fidele, din tăciunii timpului. Poate, Acolo, ne vom întâlni din nou, purtând aceleași flăcări în suflete... ; poate vom fi un orizont de umbre ce se lasă în liniște peste pământ. Vom fi un... Infinit! Două suflete... o veșnicie! Poate... Urcând pe cerul amintirilor
DA! DE MÂINE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352914_a_354243]
-
întotdeauna (este primul, primul gând care ne apare când avem o nedumerire, sau este o îndrumare necesară, întotdeauna). Și atunci, se manifestă acea cunoaștere instantanee care te îmbogățește, uneori pentru toată viața. Leo, câinele meu, un ciobănesc alsacian, negru ca tăciunele, luat de la o familie care îl găsise pe stradă, lovit și traumatizat și care a devenit umbra mea cât sunt acasă, m-a făcut să înțeleg și ulterior, să aplic meditația „Cercului interior”, cum poate nu aș fi reușit, decât
CERCUL INTERIOR de DOR DANAELA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354498_a_355827]
-
Iar teama a cuprins în chingi întreaga omenire Ce tot aleargă...se frământă și caută în neștire... Dar Dumnezeu mai trece încă cu dragoste de Tată Pe la altare...prin biserici...copii dragi și-I caută Iar unde încă mai găsește tăciunii fumegând Aduce sfântă-nviorare căci va veni curând! O, de-ai privi în jurul tău la tot ce e frumos Atunci ai înțelege poate că trece iar Cristos Și-a Lui Iubire a rămas din veacuri neschimbată Tu doar primește-o...și-
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
Există un timp în care să speri... Un timp de credință și vis Când inima-ți cântă și duhul tresaltă Când cerul te cheamă deschis... Există un timp de aduceri-aminte... Un timp să pornești iar la drum Să cauți un tăciune ce încă mai arde Ascuns de regrete și scrum... Există un timp pentru rugă fierbinte... Un timp de-așteptare și dor Când Domnul răspunde în marea-I iubire Și aripi îți dă pentru zbor... Există un timp să-nțelegi că
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
și cu chef de muncă. Iftode a dat raportul, iar șeful l-a întrebat: - Bă, da câți tauri avem noi în grajdul din vale, ăia pentru sacrificat, nu ăia pentru montă! - O sută șăfu, că-i înmulți alde garoii lu’ Tăciune când cu achiziția aia discretă pe care-o făcurăți matali cu contabila ailaltă! - Foarte bine! În toamnă facem livrările ordonate, raportăm creșterea și ne mai rămân și nouă câte ceva pentru casele noastre... - Da' așa-i da' ne scade dreacu' șeptelu
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
a crăpat de ziuă! Ce-ai visat, frate? Trezit din somn, băiatul se uită nedumerit în stănga, în dreapta, se freacă la ochi și tace. Pune iarăși capul pe bancă, dar Măriuța îi pune mâna în părul creț și negru ca tăciune și-i strigă la ureche: -Ce-ai visat, frate?!... - Nimic, răspunde mai mult pentru el. - Hai, scoală, că e ora ta preferată. Facem de toate. Începem cu ce ne trece prin cap și terminăm te miri cu ce. Vii în echipă
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
se răstește tata spre Nicu, pleznindu-l după ceafă cu palma lui tare ca lemnul apoi iese în curte, să se răcorească. A doua zi a venit și baba Vasilichia cu ulcica ei plină cu minunății, amesteca acolo ierburi necunoscute nouă, tăciuni, mucuri de lumânări, pene și multe vorbe rostite șoptit, apoi ne stropea, ne ungea și ne trăgea cu leacurile ei, vinecându-ne și de gâlci, și de tuse măgărească, și de pecingine, și de pojar sau de dureri de șale. Mă
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]