277 matches
-
R. Monk, op. cit., p. 263. 77 Era vorba, în primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul său student, Theodore Redpath își amintește: „Prima lecție consta în mare parte în tăgăduirea faptului că el își propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
R. Monk, op. cit., p. 263. 77 Era vorba, în primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul său student, Theodore Redpath își amintește: „Prima lecție consta în mare parte în tăgăduirea faptului că el își propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de exprimare paralelă, ca alternativă existențială, ca gen al incertitudinii, ca memorial al absenței, ca falsificare (prin Înfrumusețare, prin adecvare la adevăr), ca lipsă de imaginație, ca procedeu literar, ca revanșă psihologică, mărturie maniacală, diversiune teoretică, În fine, răstălmăcire, rea-voință, tăgăduire, efemeridă, capriciu, unicitate, document, autoreferențialitate, meditație, transparență, modă, strategie, tehnică, metodă, slăbiciune, eșec, autodenunț... toate, măști ale acestor oameni interiori, ale acestor oameni de interior, acceptând, poate orgolios, și o altă definiție, un alt pact, chiar dacă inconștient, chiar dacă nemărturisit, scris
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a le repudia pe acestea din motive morale, căci ele sunt "imagini demoniace", nu posedă asemănare cu un model și sunt identificate cu sofismele, începând cu filosofia modernă s-a instaurat sarcina răsturnării platonismului: "a răsturna platonismul înseamnă următorul lucru: tăgăduirea primatului unui original asupra copiei, a unui model asupra imaginii. Glorificarea domniei simulacrelor și a reflectărilor"478. Dacă mai recunoaștem și faptul că virtualul nu se opune realului, din moment ce el are o realitate proprie, deplină, atunci trebuie să înțelegem, la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Iconiu († pe la 403) (Despre Sfântul Duh - lucrare pierdută), Diodor de Tars († 395) (Despre Sfântul Duh), Sfântul Ambrozie (Despre Sfântul Duh) etc. Părinții patristici citați relevă în unanimitate dimensiunea ecumenică a lucrării Sfântului Duh în lume. Negarea Dumnezeirii Sfântului Duh înseamnă tăgăduirea atotputerniciei Sale și a rolului Său binefăcător și mântuitor; de aceea ereticii erau socotiți ca blasfemiatori ai lui Dumnezeu și stricători ai păcii și unității Bisericii. Sfântul Niceta, la rândul său, accentuează rolul ecumenic al Sfântului Duh care este Domn
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
obiectul comunicării următoarele modificări intervenite asupra datelor de stare civilă ale minorilor cu vârsta mai mică de 14 ani: ... a) stabilirea filiației, prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; ... b) încuviințarea purtării numelui de familie; ... c) contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității; ... d) adopția, desfacerea sau anularea acesteia; ... e) schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă; ... f) schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui părinților; ... g) anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actului de naștere și a mențiunilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181686_a_183015]
-
trăiesc bine toată viața, iar alții se chinuie. Care tiran ar face așa, care om ar fi atât de crud și nemilos încât să nutrească astfel de gânduri față de slugile și de supușii săi? Ai văzut cât de absurdă este tăgăduirea existenței judecății viitoare?”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XIII, V, în PSB, vol. 23, p. 162-163) „Atunci nu va mai fi nevoie nici de documente, nici de dovezi, nici de martori. Cel Care va judeca va
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Tatălui și a Sfântului Duh”. (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Sfântul Duh, Către același episcop Serapion, XII, în PSB, vol. 16, p. 96) „Astfel, deci, lipsa de respect față de una din persoanele Treimii, în Care trebuie să credem, este o tăgăduire a întregii Dumnezeiri”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „Căci cuvântul despre Fiul însoțește în mod necesar cuvântul despre Tatăl și cunoștința despre amândoi este nedespărțită. De aceea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate zbaterile individuale rămân fără rost. Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții urmează a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
abordează comicul din punct de vedere pragmatic, insistă asupra derivării acestuia din flagranta desconsiderare a "orizontului de așteptare" bazat pe acea "cunoaștere împărtășită", deliberat denaturată de autorul comic. Astfel, ca "efect al efectului"127, comicul rezultă adesea din deturnarea, inversarea, tăgăduirea conținutului și a principiilor "enciclopediei subiacente"128, mai exact, a locurilor comune, a ideilor consacrate, a evidențelor factuale, morale etc. și chiar a bunului simț cotidian. În ultimă instanță, comicul de factură absurdă, precum cel urmuzian, rezultă dintr-o intenționată
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Britanie - mai precis, acea Anglie - care se hrănea din amintirea anilor ’40 sau chiar a anului 1913 a dispărut pentru totdeauna. În locul ei a apărut o țară incapabilă să se conecteze la propriul trecut altfel decât prin ironia involuntară a tăgăduirii sau prin intermediul unei „moșteniri” sterilizate, abstracte. Tăgăduirea e ilustrată grăitor de nesiguranța unor vechi instituții de Învățământ precum Oxford și Cambridge, obligate, În atmosfera de oportunism egalitar a regimului Blair, să insiste că sunt „antielitiste”, sau de Înjosirea grotescă a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
hrănea din amintirea anilor ’40 sau chiar a anului 1913 a dispărut pentru totdeauna. În locul ei a apărut o țară incapabilă să se conecteze la propriul trecut altfel decât prin ironia involuntară a tăgăduirii sau prin intermediul unei „moșteniri” sterilizate, abstracte. Tăgăduirea e ilustrată grăitor de nesiguranța unor vechi instituții de Învățământ precum Oxford și Cambridge, obligate, În atmosfera de oportunism egalitar a regimului Blair, să insiste că sunt „antielitiste”, sau de Înjosirea grotescă a unor instituții culturale precum Victoria and Albert
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
așternut un văl al tăcerii peste amintirea dureroasă a războiului civil. Discuția publică despre acest război și despre urmările sale Începe abia acum19. Numai după ce germanii au Înțeles și au digerat enormitatea trecutului lor nazist (la sfârșitul unui ciclu de tăgăduire, informare, controversă și consens care a durat 60 de ani), abia atunci au fost pregătiți să Îl accepte: adică să Îl lase În urmă. Instrumentul amintirii, În toate aceste cazuri, nu a fost memoria. A fost istoria, În ambele sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trecere/Dans la grande traversée, Am înțeles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison, Cap aplecat/Tête inclinée, Elegie/Elégie, Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert, Tăgăduiri/Désaveux, Încheiere/Fin, Boala/Maladie, Cântăreți bolnavi/Chanteurs malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que rarement du découpage inițial du poème. La traductrice applique un ajout de graphèmes seulement lorsqu'elle sent le besoin de souligner davantage un élément du texte de départ : Ar trebui să tai iarbă pe unde-ai trecut. Cu coasă tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristețe mă-ncing. (Amintire) (Blaga, 2010 : 532) Je devrais faire place nette, / oui, je devrais faucher l'herbe là où tu es passé. / Sur mon épaule pèse la faux du négateur/ et la dernière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se tait car pour lui chaque moț se change en acte. (Main dans la main avec le grand aveugle) (Pop-Curșeu, 2003 : 79) [...] îndemnuri cerești să fim încă o dată, să fim încă de o mie de ori, să fim, să fim! (Tăgăduiri) (Blaga, 2010 : 160) [...] célestes voix qui nous exhortent à être encore une fois, à être encore mille fois, être, ô, être ! (Désaveux) (Stolojan : 1992 : 83) Adie sud cald prin urnele sparte, prin sângele meu, prin fluier departe. (Seară mediteraneană) (Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se lamenter ", verbe à connotations bibliques : Jean se lamente dans le désert (Stolojan, 1992 : 77). → Le titre Cetire din palmă est interprété par Sanda Stolojan comme L'avenir dans leș lignes de la main (Stolojan, 1992 : 79), version poétique. → Le titre Tăgăduiri est traduit par Dénégations (Miclău, 1978 : 359) et Désaveux (Stolojan, 1992 : 83). → Le nom " blestem " (littéralement : " malédiction ") du titre Vraja și blestem est interprété par leș traducteurs comme un " blasphème " : Charme et blasphème (Miclău, 1978 : 385) ; Charme et blasphème (Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
création de métaphores : " Pe toate potecile zilei/cu surâs tomnatic/se răstignesc singuri/Cristoși pe cruci de arin. " " Avec un sourire d'automne/sur tous leș sentiers du jour/se crucifient seuls/leș grands Christs sur des croix d'aulne. " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) On remarque la présence inédite du verbe " a răstigni " (" crucifier ") à la voix pronominale. Le verbe " a se împărtăși " (" se communier ") a, à l'origine, des connotations religieuses, même s'il est employé dans des contextes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poéticité du texte-traduction. La version ci-dessous de Paul Miclău contient, elle aussi, un changement sémantique. " Arbori cu crengi tăgăduitor aplecate/fac scoarță în jurul unui lăuntric suspin. " " Des arbres penchés aux branches guérissantes/forment une écorce autour d'un soupir intérieur. " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359). L'adverbe " tăgăduitor " (littéralement : " en signe de dénégation ") est traduit par l'adjectif " guérissantes ". Le changement sémantique est provoqué, peut-être, par une faute d'inattention de la part du traducteur. Une légère modification du sens source est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
méthode littérale : " frunza-ți jucăușa " " țes feuilles folâtres " (Gorunul/Le chêne) (Miclău, 1978 : 135) ; " veacuri fierbinți " " des siècles ardents " (Somn/Sommeil) (Miclău, 1978 : 317) ; " șovăiri solare " " des hésitations solaires " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " urmele mele coapte " " mes traces mûres " (Tăgăduiri/Dénégations) (Miclău, 1978 : 359) ; " mâini tomnatice " " des mains automnales " (Înfrigurare/Frisson) (Miclău, 1978 : 203) ; " zvon legendar " " un bruit légendaire " (Amintire/Souvenir) (Miclău, 1978 : 291) ; " murmure légendaire " (Souvenir) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 155) ; " une rumeur de légende " (Mémoire) (Stolojan, 1992 : 45) ; " ținte luminoase
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
valuri " (littéralement : " brûle avec des illusions de vagues ") est traduite par " brûle ondoyante " (Peisaj transcendent/Paysage transcendant) (Villard, 2010 : 43) ; En traduisant le syntagme " îndemnuri cerești " (" des conseils célestes "), Sanda Stolojan emploie le verbe " exhorter " : " célestes voix qui nous exhortent " (Tăgăduiri/Désaveux) (1992 : 83). Analysant leș exemples ci-dessus, nous pouvons conclure que leș versions de Paul Miclău, Sanda Stolojan, Jean Poncet, Philippe Loubière et Ștefana et Ioan Pop-Curșeu se font remarquer par une attention particulière manifestée pour le lexique employé. Leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
insatiable aspiration à la connaissance illimitée, à l'expérience totale, à l'union frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862 Lucian Blaga, Amintire (Mémoire), în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 45. (Texte source : " coasă tăgăduirei ", " cea din urmă tristețe ", în Lucian Blaga, Amintire, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 121.) 863 Lucian Blaga, Vreau să joc! (Je veux danser!), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 34. (Texte source : " Pământule, dă-mi aripi :/săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea [...]/aprins în valuri de lumină ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., la traduction des poèmes Somn (Sommeil), p. 59, Fum căzut (Fumée penchée), p. 61, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), p. 67, Ioan se sfâșie în pustie (Jean se lamente dans le désert), p. 77, Tăgăduiri (Désaveux), p. 81, Legenda noastră (Notre légende), p. 113, Cântecul așteptării (Le chant de l'attente), p. 115. 1523 V. în L' étoile la plus triste, traduction de Sanda Stolojan, op. cît., la traduction des poèmes Biografie (Biographie), p. 57
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]