1,130 matches
-
părintele Calciu nu se poate mărturisi decât tăcând. „Căci sunt cuvinte care nu cuvântă, și sunt tăceri ce pot să spună tot”. Mai ales în cazul lui. Dar cum nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
fluturi cu sânge albastru, neuitând a spune despre ceea ce-i îmbracă viața, rochia de semne, cuvinte, culori: Pe frânghia cu semne de circulație,/ Rochia mea e din ce în ce mai subțire. Mihaela Oancea trăiește veșnicii în doi, vorbește cu gâze și păsări și tălmăcește pe limba copiilor ce spun acestea, este prietenă cu Motanul Ioachim, iar ca poetă afirmă că Norii plâng când cerul își pierde sfinții. Norii se plimbau în cămăși cu mânecă scurtă. Mihai Niculiță e doctor în inginerie civilă și poet
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
sau mai puțin neputincioasă și "definește pe Cel necunoscut numai după cauză" [12] , e un fapt dovedit. Căci, zice Sf. Maxim despre rațiune că "adună cu pricepere... descoperirea bunătății lui Dumnezeu" [13] . Însă, în la fel de multe cazuri rațiunea nu poate tălmăci nici în concepte, nici în imagini experiența intuitivă, care nu înseamnă că este astfel irațională, ci mai degrabă suprarațională. Așadar, deși există tendința de a le identifica, cugetarea, rațiunea și cunoașterea rămân lucruri distincte, fiecare fiind o putere pusă în
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
carul, să saturi viitorul - / Căci oiștea purtată spre casă - va plesni - / Mai bine ia din codru, pentru Iisus, Păstorul, / Un vreasc anumevreascul de fiecare zi. 5 septembrie 2008 - 29 ianuarie 2009”. (Vreascul de fiecare zi). Poetul “traduce” pildele evanghelice, le tălmăcește în felul său și apoi le parafrazează liric pentru a fi însușite cât mai lesne, în special de cei tineri. Tălmăcirea Cuvântului Evanghelic, însă, nu e o treabă ușoară. E nevoie de adâncă reculegere și meditație, de înțelegerea tâlcului ascuns
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
punctul cel mai înalt al muncii mele de editor, la fel cum, pe de altă parte, stihuirea Psalmilor, a Ecclesiastului, a Pildelor și a Rugăciunii regelui Manase alcătuiesc rodul cel mai de preț al carierei mele literare. Părintele Bartolomeu a tălmăcit și comentat - cu harul său și cu erudiția sa - textul sacru; eu am hărnicit (alături de alții) la corectură și la revizia finală. Dar iată cum a început totul. În 1993, chiar înainte de Paști, am publicat ediția I a Psalmilor în
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
să fie permanentă. Dar cum putem oare să ne rugăm mereu? Ce program de rugăciune ar trebui să aibă credinciosul de rând pentru a primi în orice moment din viață ajutorul lui Dumnezeu? - Ce înseamnă, Înaltpreasfinția Voastră, sau cum se tălmăcește îndemnul apostolic, paulin: „Rugați-vă neîncetat“? - Da, într-adevăr, Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă, în Epistola a doua către Tesaloniceni, să ne rugăm neîncetat. La prima vedere, știindu-ne preocupările cotidiene, acest îndemn al marelui Apostol ni s-ar părea
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
cu nevrednicie, osândă își mănâncă și bea, nesocotind trupul Domnului" (I Corinteni, XI, 29). Plecând de la aceste cuvinte ale Sfântului Apostol Pavel, ne întrebăm care este adevăratul înțeles al lor. Pentru că nici Biserica primară și nici Sfinții Părinți nu au tălmăcit ca alternativă la "mâncarea și băutura cea cu nevrednicie" abținerea de la Sfânta Împărtășanie, în sensul că respectul pentru Taină și teama de a nu o profana să aibă ca rezultat moral refuzarea Sfintelor Daruri. Este evident că nu aceasta a
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
A primit premiul Criticii pentru cartea de poeme La roca (1984), precum și premiul Național de Traducere (1982) pentru versiunea sa din întreaga poezie a lui Salvador Espriu. Conduce Atelierul de Traducere Literară de la Universitatea din La Laguna, unde s-au tălmăcit și publicat, în limba spaniolă, din 1995 și până azi, numeroase lucrări, poezie sau proză, din literatura universală. Dintre acestea, amintim doar De Keats a Bonnefoy (2005) și Ars poetica (2011), ambele purtând, aidoma tuturor celorlalte, girul desăvârșitului profesionist care
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
părintele Calciu nu se poate mărturisi decât tăcând. „Căci sunt cuvinte care nu cuvântă, și sunt tăceri ce pot să spună tot”. Mai ales în cazul lui. Dar cum nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
sau oamenii de afaceri îmbogățiți prin fraudarea economiei naționale. Găsim apoi în această lume pe Rică Venturiano care își exprimă ideile în presă. El amestecă cuvintele în chip atât de pretențios și pedant,, încât Jupân Dumitrache e nevoit să le tălmăcească în felul lui. Figura lui Rică nu este îndepărtată de realitatea de astăzi.Caricatura lui o găsim mai la toate posturile de televiziune pe post de moderatori. Acțiunea piesei de teatru “O scrisoare pierdută “ se petrece în 1883, dar parcă
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Motto: „Sfințește, Doamne, trupul acesta cu negrăitele cuvinte!” Negrăitele cuvinte, Ce-au purces din simțăminte, Stau la rând, pios, în minte Spre a fi luare-aminte. Negrăitele cuvinte, Tălmăcite-n a mea minte, Sunt acum doar simțăminte Într-un suflet prea cuminte. Dacă ai cunoaște taina Ce-a de suflet, și-a lui plânget, Îmbrăcat-ai de mult haina Înțeleptului de cuget. Dacă ai cunoaște sensul Și doar atât
NEGRĂITELE CUVINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351102_a_352431]
-
la „rizic” - ci pentru că vorba lui era bine cântărită și apreciată chiar și de minți hulitoare și tulburi... - Bărbat-su încerca să-i astâmpere „colindu” pe la mese, două-trei închiondurări cu adresă sigură ale femeii, dimpreună cu câteva clămpăneli greu de tălmăcit l-au făcut să se lase păgubaș... - Când erau pe cale să-ntărâte vorba de la o treabă care cam plictisise, nu mai știu care, cineva, parcă Lică al Vasilichii lu' Benga se întărâtase cu Vică al Corinului căutând să găsească sensul
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
suflare, la o citire atentă, te face să descoperi fineți diamantine ce dau cărții imaginea unor pagini îndelung cizelate, bine documentate și de o înaltă înțelepciune, iar fotografiile anexate, vin să completeze și să transfigureze cartea într-o litanie de tălmăcit întru sine, la ceas de noapte, când gândurile noastre se pregătesc să-și găsească odihna după agitația și emoțiile zilei. Drept concluzie finală, putem spune că suntem în fața unei cărți a maturității depline, un fel de ,,ultima verba” aproape testamentară
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
cum altul se agită nervos, să auzi cum unul râde zgomotos, iar altul tușește de-și varsă plămânii; că altul vorbește singur, adâncit în lumea lui (pe care nu o mai are); iar altul căuta tovărășie cuiva pentru a-i tălmăci visurile, iluziile, închipuirile. Era o lume atât de pestriță, și totuși ... Ideea de mai bun, puțin conștientă, era vie în fiecare. Toți eram robii aceluiași jug - cel comunist. Și ardeam, și ne măcinam, uneori ne demolam sufletește pierzând nădejdea; și
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
părintele Calciu nu se poate mărturisi decât tăcând. „Căci sunt cuvinte care nu cuvântă, și sunt tăceri ce pot să spună tot”. Mai ales în cazul lui. Dar cum nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Interviu realizat în ianuarie 2010 Felicia Feldiorean este autoarea volumului de versuri „Celor fără vină”, tălmăcit în limba franceză de Prof. Constantin Frasin, cu titlul „A touts les innocents”. Licențiată a Facultății de Medicină din Cluj-Napoca, pe care o absolvă în 1996, autoarea muncește mai întâi ca medic de familie, iar apoi ca medic generalist și
NTERVIU CU POETA FELICIA FELDIOREAN DESPRE PUTEREA DE A TE IDENTIFICA CU POEZIA PE CARE O SCRII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355801_a_357130]
-
în deșert, Unde, de mulți, sunt împinsă, Mă-nvață cum și când să iert Ca să nu mă simt învinsă, Îmi luminează drumul greu, Mi-alină orice rană, După furtuni, îmi dă mereu Un curcubeu în pană. Cu tuș, din suflet, tălmăcesc Lacrimile pe rând, Pagina vieții o hrănesc Cu ce-am mai sfânt în gând, Extrag din mintea mea cărbune, Ca un miner călit, Să dăruiesc doar gânduri bune Sufletului rănit. Acelor ce n-au priceput Nicicând ce-nseamnă gerul, Fiindcă
LA BINE ŞI LA GREU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355807_a_357136]
-
cel care Striga plecarea tatei înspre astre, Și-acum aud ecou de jale Întors din depătările albastre... Îmi va sluji și mie clopotul, la rând, Mă va-nsoți în neguri, spre Ceahlău, Și se va-napoia cu glas plăpând De poezie tălmăcită în ecou. Referință Bibliografică: CLOPOTUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CLOPOTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354821_a_356150]
-
practica doar diviziunea celulară, atomizarea fină, ratând atât o politică europeană de investiții masive în infrastructura intelectuală, cât și emanciparea cadrelor didactice, a căror menire transcende Arhipelagul Școlar, fiind una mămoasă suprem de a lumina cetățenii pe tot parcursul vieții, tălmăcindu-le pe carte ieftină panseurile Autoelitei, una dintre consecințele maidanizării spirituale pe haite fiind eutanasierea sau măcar castrarea spiritului critic, care nemaiputând descoperi noi ca gunoierii și întâmpina ca vameșii valorile, adică stârpindu-se aproape de tot de către promoteri instituția critică
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
ediții critice, biografii, arhive, memoriale, pleiade, dicționare, lexicoane, cercetări bibliografice, florilegii, traduceri, sondaje, recenzii, cronici de întâmpinare, ferpare, necrologuri dar și evocări, cărți și periodice online, miniteleviziuni, mobil, kindle, alte instrumente de lucru occidentale) și totodată minți luminate de să tălmăcească marile cuceriri ale cunoașterii și creației contemporane universale, într-o larg accesibilă cu talent sau geniu sintetic literatură de popularizare, esențializându-se și lămurindu-se tuturor cetățenilor români din RO și din Diasporă (DRO) ideile principale ale Secolului XXI și ale
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
că o aveam (de fapt și de drept!) pe cea mai “nobilă” dar și pe cea mai “ingrată” - să-mi însoțesc de braț fiica la altar în fața zecilor de ochi străini care poate măsurau orice mișcare a pașilor și-ți tălmăceau orice tresărire a feței, situație în care mă socoteam de-acum pierdut în perspectiva gâfâiturilor și “emisiilor” de transpirație greu reținute, cu grimase adunate într-un rictus paralizant care ar fi putut reflecta, îmi imaginam eu, fie o bucurie împlinită
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
cugetării românești - „Spațiul mioritic”. Acest eseu ca și discursul academic intitulat „Elogiul satului românesc”, demonstrau cum un om, ce-și formase spiritul în cele mai înalte școli, nu numai că rămăsese credincios lumii în care se plămădise, ci și o tălmăcea, printr-o rafinată înțelegere, dându-i meritatele dimensiuni universale. Lucian Blaga a fost un spirit neliniștit, cu teribile oscilații între lumea concretă, trecătoare, și cea a abisurilor metafizice, pe care le-a transpus în scris în cele mai variate registre
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
ba portocaliu. Dacă l-aș fi cunoscut pe Murphy, l-aș fi felicitat și i-aș fi strâns mâna, zicându-i: -Multă dreptate ai avut, domnule, cu Legile dumitale! Sunt mai valabile că oricând. Cum a știut acest om să tălmăcească semnele veacului și să le dea înțelesul pe care l-a dat? Prizonieri, prizonieri suntem și colivia/ cușcă în care ne ducem zilele și nopțile, se îngustează și ne apasă pe creștet. Ne ia aerul, ne ia viața. Ce va
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355247_a_356576]
-
culegere de tălmăciri îi apare în 1940 și cuprinde selecțiuni din Holderlin, Novalis, Motike, Rilke, volum apărut la București, Fundații, 1940. În 1957 publică o nouă culegere de traduceri din Baudelaire “Flori alese “ din Les fleurs du mal. A mai tălmăcit din literature rusă, pe Lermontov, Pu;kin și Maiakovski, din poezia germană pe Goethe, Schiller ;I Heine, apoi din Shakespeare, Tagore, etc. A mai trades din Andersen, Herzen, Cernîșevski, Pogodin, Thomas Mann, J.Vales, G.Courteline ș.a. Al.A. Philippide
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
împreunări de tonuri și beție de lumină. Corneliu Dumitriu face parte din familia artiștilor cultivați care ne conving că știu să facă pictură”. ( Alexandru Pleșca) „Nefiind tentat de realitatea aparentă și nici de schițarea interpretativă a acesteia, Corneliu Dumitriu o tălmăcește, descifrându-i cele mai semnificative stări sugestive, restituind senzația atemporalității peisajului (ca stare de spirit), printr-o invadare a culorii ce curge aidoma unei mase de lavă topind în calea sa orice formă până la înaltul grad al expresiei artistice.” (Victor
CORNELIU DUMITRIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346241_a_347570]