562 matches
-
de a trece pe geamurile celor două vitrine ale farmaciei emblema coroanei și inscripția „Furnizorul Curții Regale”, încuviințare pe care regele, râzând, a dat-o pe loc, și de atunci până în decembrie ’47, strălucitoarea reclamă în auriu garantase, pe lângă siguranța tămăduitoare a hapurilor, și afluxul unei clientele ce avea să dureze o sută de ani dacă timpurile nu se schimbau. „Mă rog, alte vremuri!”... Lung ar fi avut în acest fel - și el - prilejul să afle o sumedenie de întâmplări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cetății geților, aceea către a lui Azer fii, care pe acel Aplo (Apolo) l- au rănit, divinul Zoeo a fost pe drum prin a Poesto Davo a geților. Însărcinarea !? s-a întâmplat din nou la templul divinului Zabelo la izvorul tămăduitor din Mon Gato a geților, au spus (șoptit) - M.E.Dapigeo- M.E.Zoyraseo-marele preot ‘A Daneoy. + în aceea parte a pământului unde Nipe își duce (curge) ale sale valuri, cu picioarele (sale) a mers Zoeoy; x acolo m-am născut. Pentru
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
a pământului unde Nipe își duce (curge) ale sale valuri, cu picioarele (sale) a mers Zoeoy; x acolo m-am născut. Pentru cuvântul “karlo” este greu de găsit un corespondent acceptabil în limba română: el a fost tradus prin “izvorul tămăduitor” de fapt ar trebui spus “stațiune balneoclimaterică”, dar un asemenea termen ar fi prea modern și nepotrivit pentru textul tradus. În esență, Petosio spune că Zeus a fost pe pamânt de două ori: o dată în zona cetății Poesta Davo și
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
matur de bărbăție - el a lăsat o mărturie despre aceste strădanii pentru noi toți. [...] [P]entru Chatterton cel puțin, "absența tatălui" i-a stimulat actele de impostură și deopotrivă l-a determinat să înceapă căutarea nobleței poetice [atinse în] îmbrățișarea tămăduitoare dintre Thomas Chatterton și Sir William Canynge, tatăl [ideal, pur, virtuos, binevoitor, grijuliu, nobil] din secolul al XV-lea prin care Chatterton spera să-și găsească propria-i bărbăție. [...] Chatterton și-a asumat [astfel] vocea lui Rowley pentru a născoci
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
De-a lungul timpului, primind binefacerile tehnologiei, omul a evoluat descoperind lucruri care-i vor aduce și binele și răul: medicamente, arme, substanțe necunoscute, transformate apoi în droguri. La început folosite în scopuri practice, pur tămăduitoare, drogurile au devenit un pericol pentru toți, probându-și nocivitatea. O mare parte dintre oameni, din păcate minori, și-au creat un obicei din a consuma băuturi alcoolice sau tutun, facând abstracție de pericolul pe care acestea îl constituie pentru
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mocanu Radu-Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1914]
-
prund întins") concordă cu prefaceri inerente în plan psihic. Ecouri de context montan, rarefiate, surdinizate, sunt de găsit și în Chemările către Ieronim (1970); un cuc "își răspunde singur strigându-se mereu" de "răsună-ntreaga vale" Cântecul cucului); un urs tămăduitor "începe să mă calce-alene din umeri până la picioare" (Ursul); "la șapte ani se dezgroapă morții / se pune os lângă os în cutii" (Obicei); "șerpi albaștri" străbat Apa de pe valea noastră. Însă dincolo de acestea, pretexte de exteriorități, tipisme vizualizate, se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ci peste tot unde se celebrează liturghia, iar credincioșii primesc împărtășania. La acestea trebuie adăugate capelele consacrate Fecioarei, apostolilor sau sfinților și atîtea locuri care-i atrag pe credincioși pentru că se află aici o relicvă (icoana unui martir), un izvor tămăduitor, un mormînt în jurul căruia au avut loc miracole etc. Desigur, la Ierusalim, în Palestina și Galileea locurile de comemorare sînt mai numeroase: întreaga istorie evanghelică este scrisă pe pămîntul lor; ele sînt, de altfel, de două ori sfințite, nu doar
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în pat, bolnavă de picioare. Căutînd s-o ajute, ei au aflat de la un bătrîn din sat că numai dacă își va unge picioarele cu nămol din lacul lui Techir (turcește, Tekirgöl) se va însănătoși. Copiii au căutat acest loc tămăduitor, au luat nămol de acolo și i l-au dus bunicuței, care, ungîndu-se cu el de mai multe ori, și-a recăpătat sănătatea și buna dispoziție, spre bucuria copiilor, care-i puteau asculta din nou poveștile. Convinși fiind că, vorba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Imperiului Roman către un Imperiu Greco-Roman. Este adevărat că succesul pe care Delfi Îl avusese altădată aparținea acum, pe de o parte, oracolelor apolliniene din Asia Mică, mai cu seamă Didymos și Claros 3, și, pe de altă parte, oracolelor tămăduitoare, ca Asklepeion-ul din Pergam și oracolul din Abonotica. Oricum, Delfi rămâne simbolul divinației oraculare. Unul dintre criticii cei mai Înverșunați ai oracolelor, Œnomaos din Gadara, dezamăgit de Apollo Clarios, „Își va regla conturile” nu cu acesta, ci numai cu Apollo
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lui Plutarh nu se putea găsi o temă filosofico-religioasă mai răspândită decât cea a Providenței. Două lucruri caracterizează religiozitatea acestei epoci: pe de o parte, importanța daimonilor ca agenți ai divinației și, pe de altă parte, orientarea cvasi-generală către oracolele tămăduitoare. Sunt două aspecte semnificative a căror urmă o regăsim și la Plutarh, chiar În dialogurile ce formează obiectul analizei noastre. Despre problema daimonilor vom vorbi Într-un capitol separat. Cât privește oracolele tămăduitoare, ne putem raporta la un pasaj din
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de altă parte, orientarea cvasi-generală către oracolele tămăduitoare. Sunt două aspecte semnificative a căror urmă o regăsim și la Plutarh, chiar În dialogurile ce formează obiectul analizei noastre. Despre problema daimonilor vom vorbi Într-un capitol separat. Cât privește oracolele tămăduitoare, ne putem raporta la un pasaj din De Defectu... (434 c-f): la sfârșitul primei sale intervenții care Încerca să explice dispariția oracolelor prin „secătuirea” exalațiilor de vapori profetici,În urma diferitelor accidente naturale, Lamprias Îl Întreabă pe Demetrios dacă evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de vapori profetici,În urma diferitelor accidente naturale, Lamprias Îl Întreabă pe Demetrios dacă evenimente asemănătoare s-ar fi abătut și asupra oracolelor din Cilicia. Acesta din urmă, recunoscându-și ignoranța În privința situației actuale, Începe totuși prin a invoca exemplul oracolelor tămăduitoare al lui Mopsos și al lui Amphilochos, care erau de-a dreptul Înfloritoare. El Își susține ideea printr-o anecdotă menită să confirme credința mereu crescândă În oracol. E vorba despre convertirea unui epicureu. Și Pausanias afirmă că oracolul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
El Își susține ideea printr-o anecdotă menită să confirme credința mereu crescândă În oracol. E vorba despre convertirea unui epicureu. Și Pausanias afirmă că oracolul lui Mopsos era cel mai infailibil dintre toate 2. Acest entuziasm extraordinar pentru oracolele tămăduitoare, unde minunile dețin un loc Însemnat, nu era străin de nevoia de o divinitate eficientă și binefăcătoarepe care toată lumea o resimțea la vremea respectivă, cu excepția epicureilor și stoicilor care, de fapt, nu reprezentau decât o minoritate. Curentul filosofic ce creează
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mișcare (kinesis)7. La originea acestei Încălziri și a acestei deplasări stau muzica și, Îndeosebi, anumite melodii care fac să se dezlănțuie „entuziasmul” (de exemplu, cele frigiene), Înzestrate chiar de Aristotel cu epitetul kinetikon. Aceste melodii au un adevărat rol tămăduitor, ele ajung să imprime sufletului o mișcare salvatoare, pentru a stabili În el echilibrul unei physike krasis 8. Muzica este În mod evident o katharsis controlată care eliberează sufletele nu neapărat de patimi, ci de relele provocate de acestea. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
când lucrul rămâne greu de atins, semnele lui se multiplică, îndesându-se de zor în distanța căscată nemilos între el și aspirantul la el. Terapia constă tocmai în puterea dubioasă de a-l substitui cu ceva mai tangibil - un fals tămăduitor, un furtișag benefic, o sustragere a pacientului de sub fascinația malefică a depărtării. Dar ce te faci cu cei ce gustă numai deliciile dării în vileag a tertipului, vitalizați parcă de nemângâierea din indiferența crudă a elementelor? Cum să-i rabzi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Pantelimon și l‑au Îngropat cu mare cinste, În anul 303. Moaștele sale au fost cinstite de la bun Început de creștini, iar În timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preț. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medi‑ cilor și tămăduitor al bolnavilor. IX.3.2. Câteva minuni săvârșite de Sfântul Pantelimon 260 La scurt timp după prima discuție cu Sfântul Ermolae, tânărul Pantoleon a Început să Îl viziteze cu regularitate pe acesta și a fost inițiat de el În tainele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
acela și nici nouă nu ne‑o dă”303. X.6. Sfântul Maslu - Taina vindecării sufletești și trupești Sfinții Apostoli, după Înălțarea Domnului Hristos la cer și după Pogorârea Sfântului Duh, trimiși și Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43). Conform practicii Sfinților Apostoli, care „ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și‑i tămăduiau” (Marcu 6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noi astfel de duhuri ale sfinților martiri, În 294 Suferința și creșterea spirituală acest timp, când Biserica Ta are nevoie de mari ajutoare de la Tine !”328. S‑ar putea aduce multe mărturii din scrierile Sfinților Părinți cu referire la puterea tămăduitoare a sfintelor moaște. Însă, credem că mulți dintre creștinii zilelor noastre ar putea povesti despre cel puțin o vindecare minunată a unui bolnav incurabil, tămăduire primită În dar, ca rod al rugăciunilor sau al atingerii cu credință și devoțiune de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și incurabi0le precum și de lupta împotriva leprei în Țările Române. Practicile și uzanțele medicale tradiționale erau instrumentate de autoapărare morală sau materială a vraciului, moașei sau vrăjitorului. Bolnavul trebuia să suporte pe propria piele tot ceea ce îi pretindea falsul tămăduitor, lucru ce se poate constata din formula finală a unui descântec: „Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu”. Vraciul nu răspundea de tratamentul prescris, iar cel ce era într-o permanentă incapacitate juridică era pacientul. După concepția medicinii magice, vrăjitorul nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cânepă, ceapă și usturoi, toate pisate, erau recomandate în tratarea unor boli de stomac. Din sămânță de cânepă bine pisată, în amestec cu untură nesărată și coajă de dovleac arsă și pisată, se prepara o alifie care avea efecte tămăduitoare în cazul „bubelor dulci”. Contra râiei, se recurgea la iarba mare fiartă, peste care se adăuga sămânță de cânepă pisată. Leacul astfel obținut se utiliza numai după ce era ținut trei zile la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la căldură. Decoctul de puzderie de cânepă se bea contra limbricilor, iar ceaiul de cânepă, în amestec cu alte plante, se folosea la băile contra hemoroizilor. Pentru regenerarea părului, oamenii se spălau pe cap cu ceai de cânepă verde. Puterile tămăduitoare ale cânepii sunt adeverite și de numeroase credințe populare. De pildă, se considera că tortul de in sau de cânepă obținut prima dată de către o fată, avea puterea de a vindeca boli sau de a proteja oamenii de „teama de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și salvia (Salvia officinalis), folosite în tratarea flebitei, valeriana (Valeriana officinalis), busuiocul (Ocimum basilicum) și pătrunjelul (Petroselinum sativum), cu efecte tămăduitoare în tratarea tumorilor. Crescută în voie, căci nimeni nu se atinge de ea, cucuta (Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
manifestare ale vrăjitoriei, acestea impresionează prin versificația populară, prin conținutul lor și prin expresii ale limbii arhaice. Este interesant de remarcat puterea miraculoasă ce au acordat-o țăranii lucrurilor din preajma lor, obiectelor obișnuite și uneltelor agricole, vizavi de forța lor tămăduitoare. Folosirea oalei de lut, a apei neîncepute, a frigăruii pentru carne, a aței de cânepă, a paielor făcute din mălai tătărăsc, precum și a altor unelte și ustensile casnice, ne duce cu gândul că ne-am afla undeva, în zona civilizației
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lapte, făină de porumb sau câteva ouă. Cele care descântau știau de ce aveau nevoie. Astfel se explică sintagma „leac și babei colac”. Descântecele au circulat de la o generație la alta, fiind „furate” de la cei bătrâni, pentru că numai așa aveau puteri tămăduitoare. Cui îi erau făcute vrăji prin babe, nici doctorul nu avea ce-i face și trebuia să recurgă pentru vindecare tot la acestea. Descântecele pentru animale erau foarte importante, deoarece acestea trebuiau să fie sănătoase pentru a fi puse la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ritual etc134. Toate acestea sunt practici identice punând în armonie magul, preotul, pastorul, rabinul, șamanul etc. și participanții la ritual cu influxurile benefice, mult mai eficiente, mai precise și mai ample decât ale științelor moderne (posibilitățile de vindecare ale esenienilor tămăduitori, deci și ale lui Isus nu au putut încă fi egalate, decât de cei aleși cărora le-au fost transmise învățăturile secrete). În literatura antropologică obiectele utilizate în magie sunt numite leacuri, iar magicienii lecuitori. Sunt incluse ierburi, organe de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]