698 matches
-
căței de usturoi. Pete pe față: te speli cu zeamă de lămâie amestecată cu apă sau cu zeamă de pelin fiert Înăbușit. Trânji (hemoroizi): bei zeamă de secară fiartă. Tuse: bei lapte dulce cu untură de gâscă. Bei ceai de tărâțe de grâu, de floare de tei, de romaniță, de sunătoare, de coji de nucă. Tragi În piept fum de busuioc aprins. Bei lapte de măgăriță. Urzicare: te freci cu boz. Năjit (otită, alte afecțiuni ale urechilor): să pui pe ureche
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
scurgeri vaginale, care pot fi fiziologice (banale), infecțioase gonococice, parazitare. LUMBAGO: durere survenită În regiunea lombară (șale). Este provocată de obicei de umezeală, frig, curent de aer sau efort fizic mare. MĂTREAȚĂ: boală a pielii, caracterizată prin descuamație fină, asemănătoare tărâței. MELENĂ: eliminarea prin scaun a sângelui provenit dintr-o hemoragie a tubului digestiv. Conferă scaunului o culoare neagră ca păcura. MENOPAUZĂ: fenomen fiziologic caracterizat prin Încetarea definitivă a menstruației, care survine În jurul vârstei de 50 de ani. MENSTRUAȚIE: sângerare periodică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
renal, porțiune incipientă a căilor urinare venită de la vezică sau produsă de prezența unui calcul. PIROZĂ (pirozis): senzația de arsură, care urcă În stomac prin esofag, asociată cu un gust acru. PITIRIAZIS: boală a pielii, caracterizată prin descuamație fină, asemănătoare tărâței. Se datorează unor ciuperci și prezintă diferite aspecte: sub formă de pete roșii (În special pe fața dorsală a degetelor de la mâini sau pe genunchi și sub formă de pete de culoare cafenie, care se cojesc ușor de pe gât și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-s, și cam dispare și obiceiul de Ignat (avem sau n-avem pestă porcină?) Singurul domeniu agitat a fost cel politic, deci. Dacă privim ca reprezentativă luna noiembrie avem idee 237 ce va să zică acest loc unde lesne poți ajunge în tărâțe, adică "politicienii" cu mustăți sau fără, sfâșie împreună pe noul intrat !! Ceva exemple: L-am criticat, și într-un fel regret, pe președintele Viorel Cărare de la PL-D. Cât mai este PL-D pentru că, din nou, Stolojan e om de paie în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Titinaș se scula de la masă și o lua la fugă, să ducă ajutoare. Prin 1855, la Iași, fusese un proces al plastografilor, al celor care modificau în scop de profit actele de proprietate și care înfundaseră pușcăriile de la schitul lui Tărâță, de la Hlincea, de la Galata... Pretutindeni, la toate închisorile alerga Titinaș cerând ajutoare de la familiile celor întemnițați. Apoi alerga la Vodă. La Ghica Vodă și plângea: - Iartă-i, Măria Ta! Iartă-i! - Nu pot să-i iert - răspundea cu mâhnire generosul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
etc.,etc. Observați și dumneavoastră că lighioanele acestea, protejate prin lege, numite „revoluționari” nu sunt niște „aleși” de rând, ci pe drept cuvânt cei mai teribili „aleși ai poporului”. Dracu să-i ia pe cei de la PSD, ce fel de tărâțe au avut în cap, sau mai precis, cine mai știe ce interese au avut, că pe final de mandat, în 2004, au dat cam pe șest o lege, de-a dreptul criminală pentru poporul român, așa zisa Lege a recunoștinței
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și de aceea scheaună de câte ori au prilejul ca niște căței unși sub coadă cu terebentină. Vezi cum tâlhari proveniți tot din rândul acelorași copoși se plâng în presa centrală că unul care-i zice pe actul său de identitate Culiță Tărâță, a luat toată Balta Brăilei în care spre disperarea jigodiilor țărăniste pripășite până în vremurile noastre prin altoire pe tulpina altor partide, cultivă omul grâu și porumb pe întinderi cât vezi cu ochii. Ei ar fi dorit ca acolo să nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
tot afumată, cu turte coapte pe plită făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană. Tata avea un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
făcute de mine în ajun, adică de cu seară. Aluatul era făcut cu drojdie pe care o strânsesem în toamnă de pe butoaie în timp cât fierbea vinul și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană. Tata avea un palton negru de care se prindea orice
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12); abis (10); adîncitură (10); drum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire; verde; veșnicie; viermi; voluptate; zăpadă(1); 800/247/92/155/0 păr: lung (128); cap (54); negru (32); blond (31); creț (28); frumos (28); măr (20); podoabă (20); fir (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine; plictiseală; prostie; roadă; sabia; sațietate; sănătate; sărăcie; sătulă; scorțișoară; sec; sfințită; smîntînă; tare; tărîță; trăire; trup; umplute; veche; veșnicie; vitamina B(1); 795/178/70/108/0 plăcut: frumos (175); drăguț (42); dulce (22); drag (20); bun (19); agreabil (17); neplăcut (17); miros (14); plăcere (10); zîmbet (10); fericire (8); iubit (8); relaxare (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rasă; răsai; a răsări; de răsărită; regenerare; relaxare; renaștere; rocă; rodire; ronțăit; ros; de roșii; roșu; ruj; sarcină; sămînțar; sărată; a scuipa; seacă; secol; semeni; semințe de floarea-soarelui; sîmburi; soare; soi; sol; spanac; sparge; speranțe; spermatozoid; stare; suc; susan; tare; tărîță; țară; ulei; un nou început; urmare; urmă; varză; văcuță; vegetație; viața; vișină; zăcăminte; zămos (1); 785/248/90/158/0 sănătate: viață (84); fericire (53); bucurie (41); spital (39); boală (33); doctor (25); medic (24); bunăstare (20); bine (17); bună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu care se presară mirii peste cap, dacă se ciocnesc sitele, va fi trai rău în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păstra pînă ce fată vaca, și apoi să i se deie îndată de mîncat. Ca să deie vacile lapte, este bine a li se da în băutură făină de bob*. Ca vacile să deie mult lapte, se iau vineri sara ceva tărîțe și se pun într-o covățică, care se pune pe streșina casei să steie pînă sîmbătă, înainte de răsăritul soarelui, cînd se adaugă tă rîțelor ceva pucioasă și se dă așa vacilor spre mîncare. Se crede că dacă amestecă cineva laptele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne turbat vreo vită, apoi se iau muște hispanice, se freacă ca praf și se dă vitei să mănînce cu tărîțe, și apoi se vindecă. Dacă helgea mușcă vreo vită, apoi e bine a spăla o piele de helge și a spăla rana cu acea apă. Cînd te-a mușcat cîrcăiacul, să te strîngi bine mai în susul mușcăturii, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil mic în casă, se crede că este bine a lăsa perdelele pe ferești, căci la din contra, intră plînsul prin fereastră peste lumină și copil, care apoi plînge neîncetat. După ce o femeie a născut, se face cruce de tărîțe de grîu, una în mijlocul casei și alta la ușă, și cine intră zice: „Aci de casa de tărîțe să te apuci, iar de copil să nu te atingi.“ Aceasta se face ca copilul să nu plîngă cît va fi mic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
contra, intră plînsul prin fereastră peste lumină și copil, care apoi plînge neîncetat. După ce o femeie a născut, se face cruce de tărîțe de grîu, una în mijlocul casei și alta la ușă, și cine intră zice: „Aci de casa de tărîțe să te apuci, iar de copil să nu te atingi.“ Aceasta se face ca copilul să nu plîngă cît va fi mic. Cînd copilul este mic, să-i iei fașa și să o așterni în drum, ca să treacă oile peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăsa sara în vreun vas pîne și sare în fîntînă, care apoi, scoțîndu-se, se dă la vaci să mănînce. Nu e bine să torni lapte pe urechea căldării, că nu mai dă lapte mult. Cînd fată vaca, i se dau tărîțe amestecate cu boabe de porumb roșu, ca să-i vie lapte mai mult și mai iute. Cînd te duci să mulgi vaca, să ai apă în șiștar și, spălîndu-i țîțele, vars-o sub ea, că-i a spor la lapte. Ou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
adăugați și puțină făină. • Pentru a vă proteja plantele de ghiveci de aceste moluște, așezați talaș în jurul florii. • Formați în jurul plantelor pe care vreți să le protejați un strat din ace de conifere, nisip, coji de ou mărunțite, sare sau tărâțe; limacșii evită să circule pe aceste materiale. • Firele de păr luate din peria de pieptănat și puse în jurul florilor constituie de asemenea o barieră excelentă împotriva limacșilor. M Mușcata • Pentru a înflori la începutul verii, mușcatele trebuie să fie plantate
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
serie de exemple diferite (în paranteză, se menționează prima atestare documentară, acolo unde e cazul): Adjudul Vechi, Băseștii (1864), Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul Frumoasa, Slobozia, Tărâța, Valea Arinilor, Văsieștii (1864). În legătură directă cu acest fenomen se află și schimbarea (sau înlocuirea ) vechilor numiri topice cu altele noi (uneori, cu determinări istorice evidente, alteori, subiectiv, pe cale oficială). Nu ne referim la situația municipiului Onești care, pentru
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]