347 matches
-
Poftim. I l-am dat și el, poate din invidie, poate din nebăgare de seamă, l-a făcut scăpat în fântână. Atunci l-am luat de piept, ne-am tăvălit și ne-am cărăbănit la pumni pe unde nimeream. Auzind tărăboiul, a venit mama care ne-a despărțit. Ne-a luat în ogradă, tata nu era acasă, ne-a dat să mâncăm broș cu fasole cu lobodă roșie și urzici și ne-a împăcat. Tata n-a știut mult timp de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și pentru noi; or fi niște șerpi de apă, sau niște buruieni care-i irită corpul, cine știe? Nu-i prima dată când o face și mă miram adinioară de ce întârzie și nu se duce acolo. Acum uitați-vă ce tărăboi face! Iară nouă ne prinde bine. M-am uitat la moș Bâcu lung, apoi spre fratele meu, am zâmbit neîncrezător, dar n-am mai avut timp să mă gândesc la această minune: o lansetă o lua razna, mai mai so
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu tablouri și cu copii, trebuiră să se gândească neîntârziat la o schimbare. Înainte de nașterea celui de al treilea copil, Jonas lucra în încăperea cea mare, Louise tricota în camera conjugală, în timp ce copiii ocupau camera din fund, făcând aici un tărăboi nemaipomenit sau târându-se, așa cum puteau, prin tot apartamentul. Hotărâră atunci să așeze leagănul noului născut într-un colț al atelierului, pe care Jonas îl izolă de restul încăperii printr-un paravan făcut din tablouri suprapuse, ceea ce le îngăduia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Ești nebun! Ce treabă am eu cu Edy? Ne-am văzut înainte de ale noastre! Nimic... nu mai era între noi! Eram în sfârșit singuri. Însă liniștea nu ne învăluise când a sunat deșteptătorul. Mimi s-a ridicat și a făcut tărăboi inventariind boarfele cu care o învelisem. Ea nu-și dădea seama că miloși, o protejasem de curent, deși în cameră ziceai că te sufoci; era ca la baia comunală unde mă îmbăiam când eram puștan. Mi-a trecut prin minte
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
e renumit pentru lipsa Ar fi o idee bună să chemați medicul de lui de simț al umorului. A depășit măsura familie. Să-l sun eu acum? cu rahatuăsta de egalitate a oportunităților. — O, nu, Îmi pare rău, fac atâta tărăboi... — De ce să nu se ocupe Lennox? — Faceți inventarul doamnă Dornan. Cred șoptesc eu. că e cel mai indicat... — A ajuns primul la locul faptei. Da... O să-l fac... Îmi pare atât de rău, — Nu pot să-l iau pe Ray
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
fost... așa că pe urmă s-au mutat în casele bătrânești. Când au murit și socrii Juliettei... au rămas iar case mari... acareturi... binale... gospodărie întemeiată. Julietta, să le vândă... Romeo, să nu le vândă...ba așa... ba așa... ceartă... sfădălie... tărăboi... vorba vine... în sfârșit, tot pe-a lui Romeo a fost... le-a luat cu chirie unu Scromba și tinerii au rămas în casele vechi. Pentru cealaltă etapă din literatura noastră, ar fi de semnalat piesa într-un act Homer
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
are să fie bine, încrederea e a părintelui, toată povestea asta cu pictura e așa de cusută cu ață albă, nu înțeleg înverșunarea starețului, ce contează ce-i pictat pe pereți dacă oamenii vin cu credință la biserică, să faci atâta tărăboi pentru, vom trece prin pădurea tânără de mesteceni, gândesc eu în sinea mea, sunt și eu curios de picturile astea, Nu-i gata biserica, Daniel? Mai aveam de pictat în pridvor, Cine o va termina dacă Theo, îi vine greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tras tatuajul, eu și cu Johnnie am mers cu un taxi în centru și ne-am luat o cameră la hotelul Havana, de pe 9th, colț cu Olive, cu doi parai pe noapte și gândaci cât pumnul. Au început să facă tărăboi, așa că am scos capcanele pentru șobolani. Astea i-au terminat. Eu și cu Johnnie ne-am odihnit, iar a doua zi am pornit la vânătoare de fofoloance. Fără rezultat. A treia zi am agățat o ștoarfă filipineză într-o stație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și în afara serviciului. Un amic de la Moravuri LASD, West Hollywood, îmi făcuse rost de niște adrese ale persoanelor din anturajul lui Sally Stinson. Russ mi-a spus de vreo șase ori s-o las mai moale și să nu fac tărăboi. Știa al naibii de bine că deja îl văd pe Fritzie priponit la Folsom, iar pe Johnny în cămăruța verde a condamnaților. Eram programat să intru în tură joi, așa că am făcu ochi devreme, vrând să petrec o dimineață lungă împreună cu dosarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care s-a băgat singur. Bătrânul pugilist mi-a cântărit cuvintele, apoi mi-a răspuns: — Am o slăbiciune pentru pugiliștii tehnici ca tine, așa că o să-ți dau singurul pont pe care-l am. Am auzit că Blanchard a provocat un tărăboi mare la Club Satan și a trebuit să-l ungă bine de tot pe căpitanul Vasquez ca să scape. Dacă o iei spre plajă, la cinci străzi de aici dai de Satan. Caută-l pe Ernie bucătarul. El mi-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai cumsecade dintre oameni. Dar pentru mine hotărârea de a-l urmări în secret pe socrul meu ca sa aflu unde mergea în fiecare după-amiază atât de pus la punct nu mai suporta amânare. Eram așa de emoționată, chiar speriată - ce tărăboi ar fi ieșit, dacă s-ar fi dat în vileag că nora își spionează socrul! Și totuși, într-o după-amiază de primăvară, m-am postat pe o străduță laterală și am așteptat să se arate, îmbrăcat de sus până jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Singur știi cît.” Scriitorul V. Inutilul. Cuprins de regretul că timpul a alunecat ca apa peste insuficienta mea bunătate și putere de a iubi. Regretul că nu am fost destul. De loc în dragoste și nici măcar în suferință. Căci, oricît tărăboi am făcut despre mine, multă bucurie și sîngerare au trecut pe alături, iar mie nici că mi-a păsat. Inutil, dar, mă întreb cum de-am putut să mă irosesc scotocind după rosturi în loc să cînt; să înalț mulțumire pentru tot
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
amintiri. Ce emoții am avut în ziua în care ne-au fost livrate cu dubița! Tata, surorile mele și cu mine eram în culmea încântării. Mama era singura care nu se bucura. Zicea că nu înțelege de ce se face atâta tărăboi. Că nu are nevoie să cheme durerea și suferința. Că avea deja destulă durere și suferință în viața ei, fiindcă era măritată cu tata și era mama noastră, a tuturor celor cinci fete. Noi, toți ceilalți, nu ne mai încăpeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
o înghiontească pe Kate. Dar acum, pentru numele lui Dumnezeu, era o după-amiază de sâmbătă, în magazine de haine! Fetele alea din magazine erau cu siguranță mercenare cărora li se dăduse liber de la a mai vărsa sânge și a face tărăboi pe undeva, de pildă, prin fosta Iugoslavie. Vă spun: erau de o răutate incredibilă! Și nebune de legat. Mi-era imposibil să mă relaxez și să-mi caut ceva de îmbrăcat. Mi-era teribil de teamă ca nu cumva Kate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să destrame familii. Dacă Adam era prietenul lui Helen, iar Helen afla că eu mă văzusem cu el - în cadrul unor întâlniri prestabilite - nu o dată, ci de două ori, atunci războiul din 1916 ar fi fost floare la ureche pe lângă sângerosul tărăboi pe care l-ar fi stârnit soră-mea. Și credeți că mă simțeam neloială față de Helen fiindcă mă întâlneam cu Adam? Da, sigur că mă simțeam. Dar nu chiar așa de tare. Dacă Adam era tipul lui Helen, atunci aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
spuneți acolo? Îți spun că domnul detectiv particular sau polițist sau ce-o fi fost s-a tîrÎt pe sub casa mea acum vreo două luni, pentru că i-am spus că iubitul lui Susan Nancy a făcut același lucru chiar după tărăboiul pe care l-au avut cu celălalt tip, chiar Înainte de povestea cu Nite Owl cu care mă chinuiți atîta, oameni buni, odihnească-se În pace și Susie și celelalte victime! Nu a găsit decît rozătoare, nimic rău, așa că... Bunicuța Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
întunecoase, o cuprindea teama, simțea cum i se răspândește teama în trup, dar nu se putea împotrivi acelei formidabile înaintări de automat și nici atracției; și dintr-odată în apropierea ei, lângă ea, deasupra ei chiar a izbucnit un îngrozitor tărăboi, răcnete, clănțănit de clești imenși, drugi de oțel scăpați de ciment, jeturi de apă izbind cu fantastică furie se auzeau într-o învălmășeală cumplită în care a simțit brațe puternice apucându-i brațele, prinzându-i trupul ușor, se simțea acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-i brațele, prinzându-i trupul ușor, se simțea acoperită și descoperită, nu mai știa unde se află, dar ar fi vrut să aibă putere să deschidă ochii sau să deschidă gura și să le spună celor din jur să oprească tărăboiul îngrozitor ce îi spărgea timpanele, aproape făcând-o să uite de durerea ei răspândită în tot trupul, dar nu era în stare decât să-și miște degetele, ca și cum le-ar fi pocnit, și toate zgomotele au încetat brusc și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
gândește: mă justific, de ce să mă justific? nu trebuie să fac asta în fața nimănui, în fața lui în nici un caz, dacă am greșit, toate încep să se clatine, să se tulbure, să se învârtească, mereu mai repede și atunci aude iar tărăboiul îngrozitor și știe că se află într-un salon de reanimare și știe că doar mintea ei ultraexcitată de anestezice deformează sau falsifică lucrurile din jur, dar nu mai are timp să se gândească la ea, pentru că toate se învârt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de formula unu și, după ce și-a lăsat iubitul acasă, s-ar fi oprit glonț în fața maică-sii, cu gura până la urechi. Firește, nimeni nu poate știi dacă a fost chiar așa, dar spun unii că ar fi făcut mare tărăboi că nu e lăsată să-și trăiască viața cu cine-i place. Mama Națiunii n-ar fi scos o vorbă. Dar nu se știe cum, se presupune doar, fata n-a reușit să-l mai vadă pe Mihai Marinescu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
m-a surprins în mod plăcut) curajul. Am avea nevoie de o asemenea câinoșenie și în partidul nostru, zău așa, ca să scăpăm de câțiva lingăi fără coloană vertebrală care i-au lăsat pe comuniști să zburde să-și consolideze poziția - tărăboiul de la Glasgow era doar exemplul cel mai cunoscut. Ce să fiu sincer, sperasem că s-a terminat cu tâmpeniile astea odată cu moartea lui Bevan. Unde-mi mai găsesc eu locul dacă partidul alunecă tot mai mult spre stânga? Se vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
CÎnd Viv se apropie, tatăl i-l Întinse, bucuros să scape de el. — Vrea la tine, iubito. Dar ea clătină din cap. — E prea mare. CÎntărește o tonă. — Dă-l Încoace, zise Pamela. Maurice - Howard, la naiba, nu sta degeaba! Tărăboiul era În toi. Viv le spuse că se duce sus să-și scoată pantofii și ciorapii. Intră În dormitorul ei și Închise ușa. O clipă stătu fără să se miște, neștiind ce să facă -sigură c-ar putea izbucni În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Întors stomacul pe dos... — Nu-mi amintesc, spuse Duncan. Taică-său Își clătina capul, cu o măsură În urmă, datorită auzului său slab. Nu, zise el, nu poți da crezare cînd totul se duce de rîpă. Dacă te iei după tărăboi, ai zice că lumea Întreagă e făcută bucăți. Te apucă groaza să vezi atîtea case Încă În picioare. Te aduce Înapoi cu gîndul la bombardament... Ei, i se spune Micul Bombardament. Aceste ultime cuvinte i le adresase lui Viv, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Păi, eu cred că avem cu toții un zgomot de fond cu care suntem atât de obișnuiți că nu-l mai auzim. Dar dacă te Îndepărtezi suficient de mult, Îl auzi din nou și te gândești, Doamne, cascada aia făcea un tărăboi imens. Cum am trăit cu zgomotul ăla? — Încerci să-mi spui că aș avea o cascadă, Winston? El izbucnește În râsul acela al lui, din tot sufletul, grunjos, pe care-l ador. —Kate, la dracu’, ce ai tu se numește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
acestea pentru ceva, dar se vede ea nu pentru ceea. ce ne lipsește tocmai nouă. Să vedem acuma cum au ajuns liberalii la rețeta lor, bună pentru toate boalele și pentru nici una. În veacul trecut au fost în țara franțuzească tărăboi mare pentru ca statul încăpuse prin risipa curții crăiești într-atîtea datorii încît se introdusese monopol până și pentru vânzarea grâului. Ajunsese cuțitul la os prin mulțimea dărilor și prin tot soiul de greutăți pe capul oamenilor, încît nu mai era chip
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]