293 matches
-
sau nu, operă iar cu rujul, de astă dată desenîndu-și o gură de vampă... "Cum arată o curvă, zise, tu trebuie să știi... Ai fost la curve, nu? Să nu minți, toți ați fost..." Izbucnii în râs. Vorbea tot așa, tărăgănat, ca și atunci când constatase că arăta oribil și nu-i păsase, sau prea puțin. Tot așa și acum, puțin îi păsa dacă am fost sau nu la... "De ce rîzi?!" mă întrebă cu o nedumerire amorfă, impersonală, în timp ce încerca să-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vreo bibliotecă... Urmă o tăcere... "Cam ce ați dori dumneavoastră?" "Un post de profesor sau de învățător", riscai eu, crezând cu naivitate că odată Mircea plecat s-ar putea trece peste interdicția... Nu, tovarășe Victor, nu se poate", spuse el tărăgănat, cu regret. "Păi de ce? continuai eu. Un fost asistent universitar nu poate preda și el fizica și matematicile, sau o limbă străină în vreun liceu? Sau cel puțin abecedarul?" "Nu", zise el și tăcu. Apoi deodată îmi spuse cu un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
însă un joc, căci toți erau prieteni unii cu alții, cum aflai mai târziu. În acest timp Bacaloglu urmărea cu o înverșunare calmă șobolanul cu care încercase el un dialog: pe ceilalți îi ignora. "Copilule, îi spunea cu o ironie tărăgănată și semeață, ai vrut să mă muști, te-ai dat la mine, a? Păi nu-ți merge, băiatule! Cine se dă la mine nu se iartă, Gică. Îți plâng de milă, te las așa să alergi, dar o să obosești! Considerația
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nimic... Ea surâse deodată la această apropiere, și deodată farmecul îi reveni și începu și ea să cânte. Nu mai era însă ridicolă, ca atunci când își fredona acel tibia al ei, dimpotrivă, îmi părea iar minunată, ca odinioară... o dilemă tărăgănată, o indecizie veselă și în același timp nostalgică, de o mare puritate și hrănită de o credință că oricum ea tot va fi fericită, chiar dacă, așa cum spunea cântecul, nu știa pe cine să aleagă; se adresa unei păsări: Spune-mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Petrini, începu el, tu ai fost universitar, mă?!" Da", îi răspunsei. "Și chiar așa, continuă el degradîndu-și bunăvoința printr-o fină batjocură, ai fost pe catedră și ai predat filozofia?" " Da", răspunsei. "Și studenții te ascultau?" "Bineînțeles!" "Bineînțeles? repetă el tărăgănat și pleoapele i se închiseră și din gâtlej îi ieși aceeași exclamație indescriptibilă: Aîîîaaa!" Ai fi zis că glumea asemeni golanilor, dacă pleoapele nu i s-ar fi ridicat brusc și nu mi-ar fi aruncat o privire de gheață
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
alții; dar, în sfârșit, bătrânelul râse pe față. Prințul N. își scoase monoclul și îl studia fără încetare pe prinț. Neamțul-poetastru ieși din ungherul lui și se apropie de masă, cu un zâmbet sinistru pe față. — Exagerați foarte mult! spuse tărăgănat Ivan Petrovici, parcă întrucâtva plictisit și chiar jenat de ceva. Biserica de acolo are și ea reprezentanți demni de toată stima și virtuoși... Niciodată nu m-am referit la reprezentanții bisericii, luați în parte, ci la catolicismul roman în esența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Pavlovici. Sunteți extrem de inteligent, Evgheni Pavlovici. Ah, iar începe să mă doară capul, haideți să mergem la ea! Pentru Dumnezeu! — V-am spus doar că a plecat din Pavlovsk. E la Kolmino. Să mergem chiar acum la Kolmino! — Im-po-si-bil! spuse tărăgănat Evgheni Pavlovici, ridicându-se. — Ascultați, îi scriu o scrisoare, duceți-i scrisoarea! Nu, prințe, nu! Scutiți-mă de asemenea comisioane, nu pot! Se despărțiră. Evgheni Pavlovici plecă cu niște convingeri ciudate; după părerea lui, prințul nu era chiar în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
anunța o revoluție muzicală. Următorul album, The Freewheelin' Bob Dylan (independentul, nonconformistul B.D.) s-a bucurat de mai mult succes, fiind lansat în 1963 pentru o generație care avea să devină contraculturală, și pentru care vocea nazală și tempo-ul tărăgănat al provincialului din Minnesota începeau să spună ceva. În același an a avut primul său mare concert la New York, după care evoluția de la Newport Folk Festival i-a adus titlul, deloc democratic, de "rege al muzicii folk", o muzică protestatară
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Trăiască, tovarășul Stalin eliberatorul tuturor popoarelor..!”, striga activistul în pâlnie, până la răgușire. „ - Stalin și poporul rus libertate ne-au adus, uraa... uraa..!” Lângă mine, un bătrân în opinci și cu o căciulă mare cât un cârlan tărcat, îi spune rar, tărăgănat, tovarășului său: „ - Hai, măi, Gheorghe... hai, c’aiștea ș-au pierdut mințile !.. Îi distul sâ hămăi un câini.. că după el se iau și ceilalți..!, Pen’ că să știi di la mini, măi... gunoi la gunoi trage !”. Își trase căciula
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Hartley. Ședea pe saltea, cu spatele rezemat de perete și genunchii înălțați. Purta tot halatul meu negru. Se uită la mine cu ochi grei, umflați și, înainte de a fi intrat bine pe ușă, începu să-mi vorbească pe un ton tărăgănat: — Te rog, lasă-mă să plec la mine acasă. Vreau acasă, trebuie să mă duc acolo, nu există nici un alt loc unde m-aș putea duce, dă-mi drumul acasă, te rog. — Asta-i casa ta, casa ta e alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bani pentru ca aceste standuri să fie amplasate în zona din față a unor supermagazine. Erau eficiente - doar că salutul se repeta în continuu, ceea ce i-a făcut pe casieri să-și piardă răbdarea, pentru că erau nevoiți să asculte vocea aceea tărăgănată opt ore pe zi. În scurt timp, angajații supermagazinelor rezolvau problema cât se poate de simplu - îl scoteau pe Chester din priză, ceea ce îl făcea un personaj agreabil, dar mut pentru totdeauna. Capitolul 4 Ai nevoie de mâini Este o
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
a peste 15 site-uri de ortodoxie românească. El însuși un fiu rătăcitor, fostul student la matematică e convins acum că și cuvântul mut, în limbaj „html“, poate ajunge la inima oamenilor, via Dumnezeu. Cât despre cuvântul viu, îl rostește tărăgănat, ca maramureșenii. S-a născut în 1972, la Alba Iulia. Adolescentul supărat pe Dumnezeu, căutând în Biblie argumentele răzvrătirii, a ajuns, în 2002, preotul românilor din Paris. E în stare să stea de vorbă ceasuri întregi, uitând de Internet, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
-ntre stufurile sale, ale unui întreg Leviathan“, Leviathanul, dacă vreți, al acestei lumi fenomenale, al inexhaustibilei fenomenalități. — E ceea ce José Ortega y Gasset rezumă, foarte sugestiv, în titlurile a două paragrafe din eseul său Gânduri despre roman, anume: § Romanul, gen tărăgănat și § Romanul, gen stufos. — Cum, se miră Vasile Elisav, în fața erudiției tinerei Carmen Carpen, l-ai citit și pe Ortega y Gasset?! — Cine mai sunt și ăștia, zise Nora. — |știa doi e numai unul singur, ca, uneori, noi două, zise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
răspunsurile conducerii ministerului. Iar la problema pe care o ridicasem, s-a replicat sec: legea este egală pentru toți! Am jubilat, în sinea mea, desigur, dar numai pentru două-trei secunde. Pentru că, apoi, am împietrit în poziție de drepți, ascultând vorbele tărăgănate și mai mult decât dojenitoare ale ministrului adjunct: „Tovarășe locotenent, aici nu puteam scrie altfel, dar îți atrag atenția că nu ai dovedit discernământul politic și juridic necesar...”. Am învățat, astfel, după primele anchete, că acestea nu sunt deloc spectaculoase
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
-și ascundă zâmbetul. „Nu am știut nimic, tovarășe colonel!”, i-am răspuns militărește, fără să clipesc. „Pe naiba, n-ai știut...”, mi-a replicat, după care a pus mâna pe telefonul guvernamental și a format trei cifre. A raportat ferm, tărăgănat, ca de obicei: „Nu, tovarășe ministru, nu se mai poate face nimic! Nu-nu, procuratura nu poate face recurs pentru a cere o pedeapsă mai mare...Simplu, pentru că ei au cerut instanței 5 ani!”. Și, într-adevăr, nu s-a mai
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Alianței D.A. (PNL-PD), pe care o vede ca o formațiune de centru, aliatul său natural. Cu mare întârziere, ridică steagul anti-PSD și anti PRM, pe care Ciorbea îl culcase de tot. Acesta se dă la o parte în stilul său tărăgănat care l a consacrat, și-a dat o demisie efectivă abia din 7 august, data congresului extraordinar. Timpul nu mai are răbdare cu țărăniștii și Ciorbea le mănâncă timpul în ceasul al doisprezecelea, mai sunt câteva luni până la alegeri. Va
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
aduceam aminte de Dumnezeu când mi-era greu. Un copil, când se joacă și-i e bine, nu zice nimic. Când cade și se rănește, strigă imediat: — Mama! Tata! Mi-era dor de mirosul de lumânări, de tămâie, de vorba tărăgănată a preoților noștri. Bisericile lor catolice sunt reci, amenințătoare. E un Dumnezeu al pedepsei aici. Bisericile noastre micuțe sunt calde și pline de dragoste. Am fost la slujbe aici, dar nu l-am găsit pe Dumnezeul meu bunuț. Cel cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
lor e liniștită acum... Nu trebuie să aibă re mușcări din cauza incapacității de a oferi ceva. Am simțit o ușă trântită în spatele meu. Și am auzit glasul care spunea: — Stai, mamă, acolo! Scrisoare Dumnezeul românilor și mirosul de tămîie, vorba tărăgănată și dulce a preoților noștri... Există! Aici, în Italia, după o căutare personală de trei ani, am găsit o biserică românească! Nu se știu prea mult despre aceste locuri, clădirile în care se țin slujbele aparțin, de regulă, unor vechi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
dar era flexibil, se făcea auzit deopotrivă de bine coborând tonul ca și atunci când îl ridica; putea să străbată toată gama și pronunța finalele cu atâta grijă, că ulti mele cuvinte nu se pierdeau niciodată. Maniera lui obișnuită era puțin tărăgănată: începea cu oarecare șovăială, ezita adesea, dar într-un fel care trezea interesul; putem să spunem că, sub ochii noștri, își cântărea, își alegea și își îndepărta cuvintele, până când se însuflețea și foalele fierăriei intrau în funcțiune. În momentele cele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
neam nu l-a mîngîiat cu vorbe și nu l-a cinstit cu băutură și mîncare. Supărat ,,cînd sufletul și mintea se vor veșteji am să-l rog pe sfinția Onxa, ca împreună cu orientalul Gomtaro să-mi cînte duios și tărăgănat, să fiu gata pregătit în camera mea ca OM și să fiu salvat pe tărîmul iubirii lui Zamolxiu”. Această legătură istori- că între neamul nostru și cei din Orient arată că au existat schimburi de informații între cultura geților și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
singurul său element de identificare socială și o piedică în calea realizării ei profesionale. Astfel, la o întrunire a familiei sale extinse, Nida Omer apare, spre uimirea celor prezenți, "înveșmântată în văluri" și "a prins să cânte un cântec vechi, tărăgănat și trist, în care o tânără musulmană își plânge ursita". După ce a terminat de cântat: "Feregeaua cade. Cad vălurile întunecate la pământ și de sub văluri răsare un chipeș aviator în costumul albastru, cu șoim de aur pe umeri. E Nida
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
anticipată pentru o palmă corectoare de sus încă de venit, se întreba? Durează până când omul ajunge să încorporeze obstacolul ivit în calea-i atât de bine încât el să-i apară ca o vertebră divergentă suplimentată tardiv într-o geneză tărăgănată, sau ca o aripă grefată violent. Și totuși, suntem ceea ce suntem mulțumită deopotrivă și naufragiilor, și salvărilor. Se imagina întinzând înspre nomazi, ca în direcția unui chip omenesc al marelui necunoscut, un model învelit în foița de aur îndoielnic a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sex și soare" pe care o va celebra unul dintre iubiții săi, Serge Gainsbourg. B.B. este în așa măsură sex-simbolul și emblema modernității amoroase, încât o întreagă generație de fete se recunoaște în ea, imitându-i dezinvoltura și felul puțin tărăgănat de a vorbi. Fără voia ei, actrița lansează moda balerinilor și a jupoanelor înfoiate pe sub rochiile cadrilate din bumbac, a zulufilor și a ochilor machiați cu negru. Alături de personajele din filmul lui Marcel Carné Les Tricheurs și de încă foarte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al 50-lea fiind cel dintâi realizat în limba română și care continua seria celui de dinainte de război. Școala reală ortodoxă a fost inaugurată la 4 septembrie 1863, ca urmare a cererii intelectualilor bucovineni făcută încă din ianuarie 1849, dar tărăgănate. Cursurile începeau în patru clase deodată, cu 148 de elevi, dintre care abia 18 de religie ortodoxă. Cel dintâi director al școlii a fost prof. dr. Hermann Tausch din Cașovia, iar urmașul său, profesor de matematică dr. Wenzel Korh, deabea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mine m-am simțit transparent. Scriitorul râse: „Trage pe dreapta.“ Scriitorul râse: „Lasă-mă să mă dau jos.“ Sună celularul. L-am luat de pe bord. Era Pete. - De unde-ai procurat păpușa? am întrebat imediat. - Hei, Bret Ellis, se auzi vocea tărăgănată a lui Pete, ciopârțind ceva. E cam devreme - am chefuit toată noaptea? - Nu, nu, am zis, strâmbându-mă. Nu-i asta. Vroiam doar să te-ntreb despre păpușă... - Ce păpușă, omule? - Pasărea aia împăiată pentru fetița mea? am zis, încercând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]